Natura juridica a tichetelor de masa reglementate de Legea nr.142/1968

 

Art.76 alin.3 lit. h din Codul fiscal

Legea nr.142/1968

Art.80 alin.1 Codul muncii

 

Tichetele de masa sunt considerate venituri asimilate salariului in natura obtinute de o persoana care desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca potrivit art.76 alin.3 lit.h din Codul fiscal.

Natura juridica a tichetelor de masa, reglementate de Legea nr.142/1968, ca drepturi salariale, justifica masura includerii in cuantumul despagubirilor egale cu salariile indexate majorate si reactualizate la care este obligat angajatorul in baza art.80 alin.1 Codul muncii in ipoteza concedierii netemeinice sau nelegale.

 

(Decizia civila nr. 1764/15.09.2016)

 

Prin cererea formulata la data de 6 octombrie 2015, petentul R.T. a formulat, in contradictoriu cu intimata C.N.P.R. S.A., cerere de lamurire a dispozitivului sentintei civile nr.169/09.02.2015, pronuntata de Tribunalul Valcea, solicitand ca in cuprinsul acestei sentinte sa se mentioneze ca intimata este obligata sa-i plateasca si contravaloarea tichetelor de masa pe perioada 16.04.2014 si pana la data reintegrarii efective.

In motivarea cererii s-a aratat ca, desi a fost reintegrat pe postul detinut anterior, a primit doar plata salariului neincasat pe perioada cuprinsa intre data incetarii contractului individual de munca 16.04.2014 si pana la reintegrarea efectiva, insa intimata refuza sa-i achite si contravaloarea  tichetelor de masa, desi si acestea fac parte din categoria "drepturilor banesti " la care face referire instanta in dispozitiv.

Cu toate ca a solicitat ca intimata sa-i achite si contravaloarea tichetelor de masa, prin adresa nr. 141.1/9432/07.07.2015, aceasta interpreteaza sintagma „drepturi banesti” in sensul ca trebuie sa-i plateasca doar salariul.

Desi este clar ca notiunea de drepturi banesti folosita de instanta cuprinde toate drepturile de care a fost lipsit salariatul, fara culpa sa, include si contravaloarea acestor tichete de masa, pentru a evita orice neintelegere, petentul a solicitat admiterea cererii si lamurirea dispozitivul in sensul de a se explica faptul ca in notiunea de drepturi banesti intra, in mod firesc si contravaloarea tichetelor de masa pe care le primesc toti salariatii paratei CN Posta Romana.

Intimata C.N.P.R. S.A. a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea cererii de lamurire dispozitiv si completare hotarare formulata de catre petentul R.T., ca neintemeiata, sustinand ca  aceasta cerere de lamurire dispozitiv este de fapt o precizare la actiunea initiala, petentul nesolicitand nici la instanta de fond si nici la instanta de apel contravaloarea tichetelor de masa pe perioada 16.04.2014 – 31.03.2015, solicitand doar "drepturile banesti pe intreaga perioada pana la reintegrarea pe postul detinut anterior".

A considerat intimata ca tichetele de masa nu fac parte din categoria drepturilor banesti, ci din categoria celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, asa cum acestea sunt prevazute la art. 80 alin. 1 din Codul muncii, republicat.

Prin incheierea din data de 21 ianuarie 2016, Tribunalul Valcea a admis cererea formulata de petent si a dispus lamurirea dispozitivului sentintei civile nr.169/9 februarie 2015, pronuntata de Tribunalul Valcea, in sensul ca drepturile banesti la care parata a fost obligata la plata catre reclamant pe perioada cuprinsa intre data incetarii contractului individual de munca al acestuia (16.04.2014) si pana la reintegrarea pe postul detinut anterior cuprind si contravaloarea tichetelor de masa la care reclamantul ar fi fost indreptatit daca nu i s-ar fi desfacut in mod nelegal contractul individual de munca.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut in esenta ca,  prin sentinta civila nr. 169/09 februarie 2015, Tribunalul Valcea – Sectia I civila a admis cererea formulata de reclamantul R.T., a anulat decizia nr.1068/05.03.2014, emisa de C.N.P.R. SA, prin care se dispusese concedierea reclamantului, conform art. 65 si 66 din Legea nr. 53/2003- Codul muncii, dispunandu-se  reintegrarea reclamantului pe postul detinut anterior concedierii, precum si obligarea paratei la plata catre acesta a drepturilor banesti pe perioada cuprinsa intre data incetarii contractului individual de munca al reclamantului (16.04.2014) si pana la reintegrarea pe postul detinut anterior, conform art. 80 alin. 1 din Legea nr. 53/2003-Codul muncii, potrivit carora, in cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.

Facand o aplicare concreta a acestui principiu la prezenta cauza, s-a tras concluzia ca reclamantul este indreptatit sa primeasca, pe perioada cuprinsa intre data incetarii contractului individual de munca (16.04.2016) si pana la reintegrarea pe postul detinut anterior, toate drepturile banesti de care ar fi beneficiat daca nu ar fi fost emisa decizia de concediere anulata, inclusiv contravaloarea tichetelor de masa la care acesta ar fi fost indreptatit in ipoteza in care nu i s-ar fi desfacut in mod nelegal contractul individual de munca. In notiunea de drepturi banesti trebuie sa fie incluse, asadar, toate drepturile salariale de care reclamantul ar fi beneficiat, daca si-ar fi pastrat calitatea de salariat pe perioada mentionata anterior.

Avand in vedere aceste motive, precum si disp. art. 443 din Noul Cod de procedura civila, instanta a admis cererea si a dispus lamurirea dispozitivului sentintei civile nr.169/9 februarie 2015, in sensul ca drepturile banesti la care parata a fost obligata la plata catre reclamant pe perioada cuprinsa intre data incetarii contractului individual de munca al acestuia (16.04.2014) si pana la reintegrarea pe postul detinut anterior cuprind si contravaloarea tichetelor de masa la care reclamantul ar fi fost indreptatit daca nu i s-ar fi desfacut in mod nelegal contractul individual de munca.

Impotriva acestei incheieri a formulat apel, in termen legal intimata C.N.P.R. S.A.,

criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie sub urmatoarele aspecte:

Petentul nu a solicitat nici la instanta de fond si nici la instanta de apel contravaloarea tichetelor de masa pe perioada 16.04.2014-31.03.2015, solicitand doar „drepturile banesti pe intreaga perioada pana la reintegrarea pe postul detinut anterior”.

In cuprinsul art.160 din Codul muncii, republicat, sunt enumerate componentele salariului, respectiv: salariul de baza; indemnizatiile, sporurile la salariul de baza, adaosurile la salariul de baza.

Potrivit art.6 alin.1 din Legea nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, „Salariatul poate utiliza, lunar, un numar de tichete de masa egal cu numarul de zile in care este prezent la lucru in unitate”.

S-a sustinut de catre apelanta ca intimatul a primit drepturile banesti cuvenite, respectiv drepturile salariale si prima de vacanta aferente perioadei 16.04.2014-31.03.2015, nu doar „plata salariului”, asa cum rezulta din statul privind plata drepturilor cuvenite conform sentintei civile nr.169/09.02.2015.

In privinta tichetelor de masa, apelanta a mai aratat ca potrivit disp. art.1 alin.1 din Legea nr.142/1998 si jurisprudentei I.C.C.J., alocatia individuala de hrana sub forma tichetelor de masa se acorda numai daca persoana are calitatea de angajat si angajatorul are capacitatea financiara de a suporta costurile tichetelor de masa. Asadar, tichetele de masa au fost calificate din punct de vedere al naturii juridice ca fiind beneficii si nu drepturi salariale. Fara a constitui o obligatie legala pentru angajator, ele reprezinta pentru salariat doar o vocatie ce se poate realiza doar in conditiile in care angajatorul a prevazut in buget sume cu aceasta destinatie.

Prin urmare, apelanta a considerat ca tichetele de masa nu fac parte din categoria drepturilor banesti, ci din categoria celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, asa cum acestea sunt prevazute la art.80 alin.1 din Codul muncii.

Intimatul a formulat intampinare

prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat.

Prin decizia nr. 1764/15.09.2016, Curtea de Apel Pitesti – Sectia I civila a respins, ca nefondat, apelul declarat de intimata C.N.P.R. S.A.

Pentru a hotari astfel, instanta de apel a retinut urmatoarele:

Prin art. 1 din Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr.95/1949 privind protectia salariului s-a stabilit ca „salariul” reprezinta, oricare i-ar fi denumirea sau modul de calcul, remunerarea sau castigurile susceptibile de a fi evaluate in bani si stabilite prin acordul partilor sau de catre legislatia nationala pe care cel care angajeaza le datoreaza unui lucrator in baza unui contract de munca, scris sau verbal, fie pentru munca efectuata sau care urmeaza a fi efectuata, fie pentru serviciile prestate sau care urmeaza a fi prestate.

Prin sentinta civila nr. 169/09 februarie 2015, pronuntata de Tribunalul Valcea – Sectia I civila, a fost admisa cererea formulata de reclamantul R.T., a fost anulata decizia nr.1068/05.03.2014, emisa de C.N.P.R. S.A., prin care reclamantul a fost concediat, dispunandu-se  reintegrarea acestuia  pe postul detinut anterior concedierii, precum si obligarea paratei la plata catre acesta a drepturilor banesti pe perioada cuprinsa intre data incetarii contractului individual de munca al reclamantului (16.04.2014) si pana la reintegrarea pe postul detinut anterior, conform art. 80 alin. 1 din Legea nr.53/2003-Codul muncii.

Dispozitiile art. 80 – (1) prevad ca „ In cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.”

Potrivit prevederilor art. 160 din Codul muncii, republicat, salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si

alte adaosuri.

Tichetele de masa reglementate de  Legea 142/1998  sunt asimilate veniturilor salariale, conform legislatiei fiscale in vigoare.

Din adresa nr. 153/24.08.2016, emisa de catre  apelant, a rezultat ca in perioada de referinta, respectiv 16.04.2014-31.03.2015,  au primit tichete de masa toti salariatii  prezenti la serviciu  in temeiul Legii nr. 142/2008.

 In aceste conditii,  prin anularea deciziei de concediere, fostul salariat cu privire la care s-a dispus reintegrarea, beneficiaza, potrivit art. 80 din Codul muncii, de toate drepturile  pe care  le-ar fi primit daca ar fi fost  prezent la serviciu, respectiv si de tichetele de masa, asa cum corect a retinut si instanta de fond.  

Avand in vedere cele expuse, Curtea, in temeiul art.480 Cod procedura civila, a respins ca nefondat apelul.