Model Acțiune în stabilirea paternității copilului din afara căsătoriei

Model Acțiune în stabilirea paternității copilului din afara căsătoriei

Sediul materiei:

• Art. 424 - art. 426 din C. civ.
• Art. 408 alin. (3) din C. civ.
• Art. 148-151 C. proc. civ.
• Art. 192 C. proc. civ.
• Art. 194-195 C. proc. civ.

Instanța^[1] .....

Domnule Președinte,

Subsemnatul^[2]( nume ....., prenume .....), cu domiciliul în ....., având codul numeric personal ....., cu domiciliul procesual ales^[3] pentru comunicarea actelor de procedură la numitul ( nume ....., prenume ..... ), cu domiciliul în ....., personal/reprezentat prin mandatar convențional/judiciar/reprezentant legal ( nume ....., prenume .....), cu sediul profesional în ....., având următoarele date de contact^[4] ..... / asistat de ocrotitor legal ( nume....., prenume .....),

în contradictoriu cu pârâtul^[5](nume ....., prenume .....), cu domiciliul în ....., având codul numeric personal^[6] ....., formulăm prezenta

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

prin care solicităminstanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se constate că pârâtul este tatăl minorului .....,^[7] născut la data de ....., CNP ....., urmând a se dispune să se insereze această mențiune în actele de stare civilă, precum și: ( după caz )^[8]

- să se încuviințeze purtarea de către minor, pe viitor, a numelui de familie al pârâtului;

- să dispuneți exercitarea în comun a autorității părintești/ ( după caz ) exercitarea autorității părintești în mod exclusiv de către mamă;

- să stabiliți locuința minorului la mamă/ ( după caz ) tatăl pârât;

- să dispuneți obligarea pârâtului la plata în favoarea minorului a unei pensii de întreținere lunare în cuantum de ..... / în raport cu veniturile acestuia.

( Dacă este cazul ) Totodată, reclamanta ....., mama reclamantului minor ....., în nume personal, solicitămobligarea pârâtului să mă despăgubească cu jumătate din cheltuielile nașterii și ale lehuziei, precum și cheltuielile făcute cu întreținerea mea în timpul sarcinii și în perioada de lehuzie, în cuantum total de .....^[9]

În fapt, arătăm că^[10].....

În drept, ne întemeiem cererea pe dispozițiile art. 424- art. 426 din C. civ. și art. 408 alin. (3) din C. civ., precum și pe prevederile art. 428 din C. civ.^[11]

În dovedire, solicităm încuviințarea probei cu înscrisuri/ probei testimoniale/ probei cu interogatoriul pârâtului/ probei cu expertiză judiciară în specialitatea ......

În cadrul probei cu înscrisuri, depunem următoarele înscrisuri^[12] ....., în copii certificate pentru conformitate cu originalul^[13], în .....^[14] exemplare.

În cadrul probei cu testimoniale, indicăm în vederea audierii, în calitate de martori, pe numiții ( nume ..... , prenume .....) ....., cu domiciliul^[15] în ....., pentru dovedirea următoarelor împrejurări de fapt ..... și solicităm citarea acestora.

În cadrul probei cu interogatoriu, solicităm citarea pârâtului, cu mențiunea personal la interogatoriu, sub sancțiunea aplicării dispozițiilor art. 358 C. proc. civ., pentru dovedirea faptelor personale vizând^[16] .....

În cadrul probei cu expertiză în specialitatea ....., solicităm încuviințarea următoarelor obiective^[17] .....

Solicităm judecarea cauzei în lipsă^[18], în conformitate cu art. 411 alin. (1) pct. 2 ) din C. proc. civ.

În conformitate cu art.453 din C. proc. civ., solicităm instanței să oblige pârâtul la plata cheltuielilor de judecată^[19] ocazionate de acest proces.

Depunem prezenta cerere de chemare în judecată în .....^[20] exemplare.

Anexăm dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de .....^[21] și procura în original/ copie legalizată/ împuternicirea avocațială/ delegația de reprezentare/^[22] copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calității de reprezentant^[23].

Data, Semnătura^[24],

Domnului Președinte al Judecătoriei

1. Competența aparține instanței de tutelă de la domiciliul pârâtului, respectiv judecătoriei. ↑
2. În calitate de reclamant va figura copilul care dorește să-și stabilească filiația față de pârât. Dacă copilul nu a împlinit 14 ani, cererea va fi formulată prin reprezentant legal - respectiv mama copilului, tutorele, directorul DGASPC, după caz; dacă minorul a împlinit 14 ani va formula cererea în nume personal, asistat de ocrotitor legal. Acțiunea mai poate fi introdusă de către moștenitorii copilului sau de către procuror. Dacă mama a pornit acțiunea, în calitate de reprezentant legal al minorului, aceasta poate, de această dată, în nume propriu, să solicite (prin aceeași acțiune sau pe cale separată) de la pârât să o despăgubească cu o jumătate din cheltuielile nașterii și ale lehuziei, precum și jumătate din cheltuielile făcute cu întreținerea ei în timpul sarcinii și în perioada de lehuzie (art.428 din C. civ.). În acest caz, deși acțiunea va fi formulată numai de către mama copilului, vor figura doi reclamanți - copilul, prin reprezentant legal (mama), pe capătul de cerere privind stabilirea filiației față de tată și mama copilului, în nume personal, pentru petitul privind despăgubirile cerute de la pârât, acesta fiind un drept patrimonial propriu al mamei. Potrivit art.47 din Legea nr.71/2011, pentru punerea în aplicare a Codului civil, stabilirea filiației, tăgăduirea paternității sau orice altă acțiune privitoare la filiație este supusă dispozițiilor Codului civil și produce efectele prevăzute de acesta numai în cazul copiilor născuți după intrarea lui în vigoare (Codul a intrat în vigoare la 01 octombrie 2011). ↑
3. Mențiunea nu este obligatorie și va fi inserată numai dacă reclamantul dorește comunicarea actelor de procedură la o altă adresă decât cea de domiciliu. ↑
4. Mențiunea este facultativă, în conformitate cu art.148 din C. proc. civ. Se pot indica: adresa de poștă electronică/ numărul de telefon/ numărul de fax și alte asemenea. ↑
5. În calitate de pârât va figura bărbatul față de care se urmărește stabilirea filiației copilului, iar. dacă acesta a decedat, moștenitorii acestuia. În cazul în care mama nu știe cu siguranță care dintre bărbații cu care a conviețuit în perioada concepțiunii este tatăl copilului îi poate chema în judecată prin aceeași acțiune pe toți aceștia, pentru a se stabili care dintre ei este tatăl copilului. ↑
6. Se va indica de către reclamant, în măsura în care este cunoscut, în conformitate cu art.194 C. proc. civ. ↑
7. Se indică numele și prenumele reclamantului minor. Dacă cererea are ca obiect numai stabilirea paternității, nu și despăgubirea prevăzută de art.428 din C. civ. , existând un singur reclamant, se va putea folosi și formularea “să constate că pârâtul este tatăl meu (...)”. ↑
8. Capetele de cerere accesorii de mai jos nu sunt obligatorii, ele urmând a fi inserate sau nu, la alegerea reclamantului. Pentru amănunte cu privire la aceste cereri accesorii a se vedea formularele corespunzătoare situației când ele sunt formulate pe cale principală. ↑
9. Inserarea acestui capăt de cerere este facultativă. Despăgubirile respective pot fi solicitate și prin promovarea de către mamă a unei acțiuni separate. ↑
10. Se va prezenta situația de fapt, cu indicarea aspectelor esențiale pentru soluționarea cauzei. În cazul de față se vor detalia cel puțin următoarele aspecte: data nașterii minorului; împrejurarea că minorul nu are la acest moment stabilită filiația față de tată (dacă în actul de naștere este înscris un alt bărbat la rubrica “tată”, este necesară formularea în prealabil a unei acțiuni în tăgada paternității sau în contestarea filiației față de tată sau a recunoașterii de paternitate, după caz); faptul că în perioada timpului legal al concepțiunii, mama copilului și pretinsul tată au conviețuit (caz în care este aplicabilă prezumția de paternitate prevăzută de art.426 al. 1 din C. civ.) sau că au întreținut în aceeași perioadă relații de natură să justifice presupunerea că acesta este tatăl copilului. Pentru cererile accesorii se vor indica motivele pentru care purtarea numelui tatălui ar corespunde interesului superior al copilului, modul în care fiecare dintre părinți se implică cu privire la creșterea și îngrijirea copilului sau disponibilitatea pe care o manifestă față de copil (pentru stabilirea autorității părintești), condițiile materiale și morale pe care aceștia le pot oferi copilului, veniturile fiecăruia dintre părinți (pentru stabilirea locuinței și pensiei de întreținere etc.).Dacă mama solicită despăgubirea pentru cheltuielile de naștere și lehuzie se vor descrie elementele de fapt relevante și se vor preciza defalcat cheltuielile efectuate. ↑
11. Se va face referire la art. 428 din C. civ. numai dacă mama solicită în nume personal despăgubiri pentru cheltuielile de naștere, lehuzie și întreținere pe perioada sarcinii. ↑
12. Se vor enumera înscrisurile depuse, cu menționarea elementelor pentru identificare. Se vor depune, spre exemplu, certificatul de naștere al copilului, hotărârea de tăgadă a paternității prin care a fost înlăturată filiația copilului față de soțul mamei (dacă este cazul), certificatul medical constatator al nașterii etc. ↑
13. Certificarea se face de către parte sau reprezentantul acesteia, sub semnătură. ↑
14. Înscrisurile se vor depune în exemplare suficiente pentru a fi comunicate pârâtului/pârâților și unul pentru instanță, în conformitate cu art.149-150 C. proc. civ. ↑
15. Se va menționa adresa completă a martorilor (localitate, stradă, număr, blocul, scara, etajul, numărul apartamentului, sectorul/județul). ↑
16. Se vor meționa faptele pe care reclamantul dorește să le probeze. De exemplu, împrejurarea că pârâtul a conviețuit cu mama minorului reclamant în perioada timpului legal al concepțiunii. ↑
17. Se vor indica obiectivele urmărite prin efectuarea raportului de expertiză. Spre exemplu, într-o astfel de cauză se poate solicita efectuarea unei expertize tip ADN, prin care, ca urmare a stabilirii și comparării profilelor genetice, al copilului și al presupusului tată , să se stabilească probabibilitatea ca acesta din urmă să fie tatăl minorului. De asemenea, poate fi solicitată o expertiză medico-legală, spre a se dovedi că este posibil ca prezumtivul tată să fie părintele minorului, urmând a se completa apoi această dovadă cu alte mijloace de probă. ↑
18. Mențiunea este facultativă și depinde de poziția reclamantului. Se va indica numai dacă reclamantul nu dorește să se prezinte la fiecare termen de judecată. ↑
19. Mențiunea este facultativă și depinde de poziția reclamantului. Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru, onorariile avocaților/ experților/ specialiștilor/ sumele cuvenite martorilor/ cheltuielile de transport/ cheltuielile de cazare și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului. ↑
20. Cererea de chemare în judecată va fi depusă, în conformitate cu art.149 C. proc. civ. în atâtea exemplare câți pârâți sunt și un exemplar pentru instanță. Dacă pârâții au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități, se poate depune un singur exemplar pentru pârâți. ↑
21. Taxa de timbru se va determina în conformitate cu dispozițiile O.U.G. nr.80/2013. În prezent, taxa judiciară de timbru aplicabilă este de 20 de lei (art.15 lit.f) din OUG). Dacă se formulează și cereri accesorii, acestea vor trebui timbrate separat (pentru cererea de stabilire a modului de exercitare a autorității părintești și stabilirea locuinței minorului, precum și pentru cererea de purtare a numelui tatălui, taxa de timbru este fixă, în cuantum de 20 de lei, în timp ce o eventuală cerere de despăgubiri a mamei va trebui timbrată în funcție de valoarea despăgubirilor pretinse, în cuantumul prevăzut la art.3 din O.U.G. nr.80/2013). ↑
22. Se va depune numai atunci când cererea este formulată prin reprezentant/avocat. ↑
23. Se va depune atunci când cererea este formulată de către reprezentantul legal al reclamantului. ↑

24. Semnătura de pe cererea de chemare în judecată trebuie să fie olografă (scrisă de mână), nesemnarea acesteia putând determina nulitatea cererii, în conformitate cu art.196 din C. proc. civ. ↑