Mandat primar pentru incheiere contract, sanctiunea nulitatii contractului

• Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 : art. 61,art. 63,art.77, art. 125
• Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii: art. 278 , art. 297
• Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice : art. 35 alin. (2)
• Codul civil de la 1864 : art. 1536 , art.1546
• Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 : art. 8

Depasirea competentei legale conferite primarului cu prilejul incheierii unui contract in numele unitatii administrativ-teritoriale - respectiv depasirea competentei legale de a reprezenta unitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu tertii in limitele imputernicirii acordate de consiliul local prin adoptarea unei hotarari care sa exprime vointa unitatii administrativ-teritoriale de a fi parte in contract - constituie un caz de nulitate absoluta, fiind in discutie incalcarea unor norme de drept public referitoare la atributiile unor autoritati publice.

Nu opereaza principiul potrivit caruia nimeni nu poate sa invoce propria turpitudine (nemo auditur propriam turpitudine), deoarece primeaza principiul prioritatii interesului public, consacrat de art. 8 din Legea nr. 554/2004, astfel incat nu poate fi inlaturata sanctiunea nulitatii contractului ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale privind mandatul legal conferit primarului la incheierea unui contract in numele unitatii administrativ-teritoriale.

De altfel, Curtea considera ca nu s-ar putea retine nici invocarea propriei culpe de catre unitatea administrativ-teritoriala, in conditiile in care vointa acestei unitati nu a fost angajata legal prin incheierea contractului in mod abuziv de catre reprezentantul legal al acesteia. Nu se poate retine ca a existat o manifestare de vointa a unitatii administrativ-teritoriale de care aceasta sa se dezica prin solicitarea desfiintarii contractului,
de vreme ce nu a existat o manifestare de vointa exprimata legal in sensul incheierii acestui contract, similara lipsei totale a vointei de a incheia acest contract.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal,

Decizia civila nr. 587 din 1 martie 2016, dr. D.D.-P.

Curtea constata ca in prezenta cauza, reclamanta Comuna M. a chemat in judecata parata SC A. SRL si a solicitat nulitatea contractului de servicii nr. 73/15.03.2010 intocmit de Primaria M. si SC A. SRL, repunerea partilor in situatia anterioara, precum si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

Comuna M. a invocat ca motive de nulitate urmatoarele:

• Comuna M. nu este parte in contractul de servicii nr. 73/15.03.2010, acesta fiind intocmit de Primaria M., in calitate de achizitor si SC A. SRL in calitate de prestator. Mentioneaza ca Primaria M. nu este decat o structura functionala fara personalitate juridica, motiv pentru care invoca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive si a faptului ca contractul de servicii intocmit de acesta nu produce efecte juridice fata de Comuna M.
• unitatile administrativ-teritoriale (comunele) sunt persoanele juridice de drept public ce au capacitate juridica, iar primarul este cel care reprezinta interesele unitatii administrativ teritoriale.
• Primarul nu a avut mandatul Consiliului Local pentru intocmirea contractului de servicii nr. 73/15.03.2010, si nici finantarea necesara, situatie in care sumele ce provin din contractul de servicii nu au fost cuprinse in bugetul comunei, nefiind cunoscute, analizate si dezbatute de catre Consiliul Local nici pana in prezent.
• contractul de servicii ce face obiectul prezentei cauze a fost atribuit fara licitatie publica prestatorulu i SC A. SRL.

Curtea retine ca prin contractul de prestari de servicii nr. 73/15.03.2010, incheiat intre SC A. SRL, in calitate de prestator, si Primaria comunei M., in calitate de achizitor, parata SC A. SRL s-a obligat potrivit obiectului principal al contractului, sa intocmeasca documentatia necesara pentru accesarea fondului de finantare FEADR, masura 125, imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii, sub-masura 125a, conform cu cerintele finantatorului, pretul platibil prestatorului de catre achizitor fiind de 61.000 lei, la care se adauga 11.590 TVA.

Curtea observa ca in speta, contractul nr. 73/15.03.2010 a fost semnat de fostul primar al Comunei M., fara ca acest contract sa fi fost inregistrat in evidentele Primaria Comunei M., neexistand nici o dovada ca semnatarul contractului a adus la cunostinta celorlalte autoritati ale unitatii administrativ-teritoriale (Consiliul Local, angajati din Primaria Comunei M. etc.) semnarea acestui act juridic. Raportat la aceasta situatie, se impune analizarea efectelor pe care le poate produce acest contract in raport cu reclamanta Comuna M., in reprezentarea careia putea actiona fostul primar al Comunei M., semnatarul contractului.

Intrucat Legea nr. 215/2001 nu mai cuprinde alte reglementari speciale privind reprezentarea unitatii administrativ-teritoriale de catre primar in raporturile cu tertii, Curtea retine incidenta reglementarilor din dreptul comun in materie de mandat, cu specificul ca mandatul de reprezentare a unitatii administrativ-teritoriale acordat primarului este subordonat competentelor conferite de lege primarului, ca autoritate executiva.

Sustinerea reclamantei Comuna M. - potrivit careia aceasta nu este parte in contractul a carui anulare a solicitat-o, pe considerentul ca acest contract a fost incheiat de primar in numele Primariei M. - face abstractie de faptul ca, potrivit art. 77 din Legea nr. 215/2001, „primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ- teritoriale si aparatul de specialitate al primarului constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita primaria comunei, orasului sau municipiului, care duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale”.

Prin urmare, din art. 77 rezulta ca primaria - ca structura functionala cu activitate permanenta - include primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al primarului. Asadar, potrivit acestui text legal, primarul face parte din primarie, nu este distinct de aceasta, chiar daca nu este unica entitate componenta a acestui aparat administrativ.

De asemenea, din cuprinsul art. 77 din Legea nr. 215/2001 rezulta ca primaria „duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale”.

Prin urmare, nu se poate retine existenta independenta a primariei de unitatea administrativ-teritoriala a carei vointa - exprimata prin hotararile consiliului local - trebuie sa o duca la indeplinire.

De aici rezulta ca semnarea contractului de prestari servicii in numele Primariei Comunei M. nu poate avea semnificatia ca nu este obligata, prin acest contract, insasi unitatea administrativ-teritoriala - Comuna M., ale carei acte le aduce la indeplinire primaria acestei comune, conform dispozitiilor legale citate mai sus.

In ceea ce priveste faptul ca primaria este o structura functionala fara personalitate juridica, Curtea retine ca acest argument nu este intemeiat, intrucat primarul se prezuma ca a reprezentat, la semnarea contractului, si unitatea administrativ-teritoriala, chiar daca se mentioneaza primaria ca parte in contract.

Pe de alta parte, mai multe contracte au fost incheiate intre parti, figurand primaria ca si autoritatea contractanta, fara ca reclamanta Comuna M. sa formuleze obiectii.

Prin urmare, mentionarea in contract a Primariei comunei M. in calitate de achizitor nu poate avea semnificatia ca unitatea administrativ-teritoriala - Comuna M. - nu este parte in acest contract.

Pe de alta parte, reclamanta Comuna M. a invocat si lipsa mandatului primarului la incheierea contractului, in conditiile in care incheierea contractului nu a fost aprobata printr-o hotarare a Consiliului Local al comunei M.

Cu privire la dispozitiile legale aplicabile contractului de prestari de servicii nr. 73/15.03.2010, Curtea retine ca reclamanta isi intemeiaza pretentiile pe dispozitiile unui contract incheiat la data de 15.03.2010.

Curtea subliniaza ca dispozitiile speciale ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 se completeaza cu dispozitiile Codului civil in materia raspunderii contractuale, in conformitate cu dispozitiile art. 297 din O.U.G. nr. 34/2006, care prevede ca „in masura in care prezenta ordonanta de urgenta nu prevede altfel, sunt aplicabile dispozitiile dreptului comun”.

In lipsa unor reglementari contrare in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, Curtea retine, asadar, incidenta dispozitiilor Codului civil in materia raspunderii contractuale.

Totodata, Curtea subliniaza ca pentru actul juridic, legiuitorul a stabilit ca regula aplicarea legii in vigoare la data incheierii actului juridic nu numai in privinta conditiilor de validitate si, pe cale de consecinta, a nulitatii, ci si pentru alte aspecte ce privesc incheierea actului juridic, pentru alte cauze de ineficacitate, pentru regulile de interpretare a actului, pentru efectele actului juridic (inclusiv cele produse dupa intrarea in vigoare a unei noi legi), pentru executarea obligatiilor asumate de parti, pentru incetarea actului juridic.

Aceasta regula se desprinde atat din dispozitiile art. 6 alin. (2) si (3) din noul Cod civil (reluate in art. 3 si art. 4 din Legea nr. 71/2011), cat si din art. 102 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, potrivit caruia, "contractul este supus dispozitiilor legii in vigoare la data cand a fost incheiat in tot ceea ce priveste incheierea, interpretarea, efectele, executarea si incetarea sa".

Astfel, conform art. 6 alin.(2) din noul Cod civil, „actele si faptele juridice incheiate ori, dupa caz, savarsite sau produse inainte de intrarea in vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decat cele prevazute de legea in vigoare la data incheierii sau, dupa caz, a savarsirii ori producerii lor", iar potrivit alineatului al treilea al art. 6, „actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrarii in vigoare a legii noi sunt supuse dispozitiilor legii vechi, neputand fi considerate valabile ori, dupa caz, eficace potrivit dispozitiilor legii noi".

Raportat la aceste reglementari, instanta retine ca dispozitiile legale aplicabile contractului de prestari de servicii nr. 73/15.03.2010, incheiat intre parti, sunt cele din Codul civil de la 1865, in vigoare in perioada respectiva, iar nu dispozitiile din noul Cod civil (Legea nr. 287/2009 privind Codul civil), care au intrat in vigoare de la

2011. conform art. 220 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

In consecinta, Curtea va examina limitele mandatului primarului in raport cu dispozitiile din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 si din Codul civil de la 1865, in vigoare la data semnarii contractului in litigiu.

Regulile de la mandat din Codul civil de la 1865 se aplica in speta si in temeiul art. 36 al Decretului nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - publicat in Buletinul Oficial nr. 8 din 30 ianuarie 1954 - in raporturile dintre persoana juridica si cei care alcatuiesc organele sale. Astfel, conform art. 36 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, „raporturile dintre persoana juridica si cei care alcatuiesc organele sale sunt supuse, prin asemanare, regulilor mandatului, daca nu s-a prevazut altfel prin lege, actul de infiintare ori statut".

De asemenea, conform art. 35 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954, „actele juridice facute de organele persoanei juridice, in limitele puterilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice insasi". Din dispozitiile citate Curtea retine ca actele incheiate de primar in numele unitatii administrativ-teritoriale sunt asimilate actelor persoanei juridice reprezentate daca acele acte au fost indeplinite „in limitele puterilor ce le-au fost conferite”.

In privinta mandatului primarului de a prezenta unitatea administrativ- teritoriala, Curtea subliniaza ca, potrivit art. 1535 din Codul civil de la 1865, „mandatul este special pentru o afacere, sau pentru oarecare anume afaceri, ori este general pentru toate afacerile mandantului”, iar potrivit art. 1536 alin. (1) din Codul civil de la 1865 „mandatul conceput in termeni generali cuprinde numai actele de administratie”. De asemenea, potrivit art. 1536 alin. (2) din Codul civil de la 1865 „cand e vorba de instrainare, ipotecare, sau de facerea unor acte ce trec peste administratia ordinara, mandatul trebuie sa fie special”.

In speta, Curtea retine ca fostul primar al comunei M. a semnat - in numele unitatii administrativ-teritoriale, Comuna M. - contractul de prestari de servicii nr. 73/15.03.2010, incheiat cu SC A. SRL, pretul platibil prestatorului de catre achizitorul Comuna M. fiind de 61.000 lei, la care se adauga 11.590 lei cu titlul de taxa pe valoarea adaugata.

Fiind vorba despre un contract in baza caruia unitatea administrativ-teritoriala se obliga la plata sumei de 61.000 lei, la care se adauga 11.590 lei TVA, Curtea retine ca acesta este un act de dispozitie, continand o obligatie de a da, respectiv de o obligatie avand ca obiect o suma de bani. Aceasta obligatie nu putea fi contractata de primar in numele unitatii administrativ-teritoriale in lipsa unui mandat special, avand in vedere ca potrivit art. 1536 alin. (2) din Codul civil de la 1865 „cand e vorba de instrainare, ipotecare, sau de facerea unor acte ce trec peste administratia ordinara, mandatul trebuie sa fie special”.

Este de observat ca dispozitiile din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 confirma rolul primarului de autoritate executiva, iar nu acela de autoritate deliberativa a unitatii administrativ-teritoriale, iar atributiile primarului sunt circumscrise obligatiei de a pune in executare hotararile Consiliului Local, astfel cum rezulta din dispozitiile art. 1 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 215/2001, raportat la art. 61 alin. (2) din aceeasi lege, conform caruia „primarul asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, a hotararilor consiliului local; dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor, ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, ale prefectului, precum si a hotararilor consiliului judetean, in conditiile legii”.

Astfel, conform art. 63 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, „primarul indeplineste urmatoarele categorii principale de atributii:

1. atributii exercitate in calitate de reprezentant al statului, in conditiile legii;
2. atributii referitoare la relatia cu consiliul local;
3. atributii referitoare la bugetul local;
4. atributii privind serviciile publice asigurate cetatenilor;
5. alte atributii stabilite prin lege”.

In ceea ce priveste atributiile referitoare la bugetul local, conform art. 63 alin.

4. din Legea nr. 215/2001, „in exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. c), primarul:

1. exercita functia de ordonator principal de credite;
2. intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local;
3. initiaza, in conditiile legii, negocieri pentru contractarea de imprumuturi si emiterea de titluri de valoare in numele unitatii administrativ-teritoriale;
4. verifica, prin compartimentele de specialitate, corecta inregistrare fiscala a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atat a sediului social principal, cat si a sediului secundar.”

Pe de alta parte, rolul de autoritate deliberativa, competenta sa exprime vointa unitatii administrativ-teritoriale, revine consiliului local, astfel cum prevede art. 36 alin.

1. din Legea nr. 215/2001, conform caruia „Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati ale administratiei publice locale sau centrale”.

Din dispozitiile legale aratate mai sus rezulta ca primarul are atributii legate de punerea in executare a vointei unitatii administrativ-teritoriale, astfel cum a fost exprimata prin hotararile consiliului local. Prin urmare, primarul nu poate semna un contract in numele unitatii administrativ-teritoriale in lipsa unei vointe exprimat expres de consiliul local, prin adoptarea unei hotarari in acest sens.

Curtea retine insa ca in speta nu s-a dovedit aprobarea de catre Consiliul Local M. a incheierii contractului respectiv printr-o hotarare emisa in acest sens. Este adevarat ca prin Hotararea nr. 10/18.02.2010 (fila 16 dosar Curtea de Apel Timisoara), Consiliul Local M. a aprobat accesarea de fonduri nerambursabile FEADR masura 125, sub-masura 125b si a incredintat primarului sarcina de a indeplini hotararea adoptata, in sensul de a face demersurile necesare in vederea accesarii fondurilor, insa aceasta hotarare nu poate avea semnificatia unui mandat special acordat primarului pentru a incheia un contract care implica plata sumei de

1. lei, la care se adauga 11.590 lei TVA, care - dupa cum s-a aratat anterior - constituia o obligatie care nu putea fi contractata de primar in numele unitatii administrativ-teritoriale in lipsa unui mandat special. Curtea observa ca in Hotararea nr. 10/18.02.2010 nu se face referire la incheierea unor contracte oneroase pentru unitatea administrativ-teritoriala, ci numai la „accesarea de fonduri nerambursabile”, fara vreo precizare a imputernicirii primarului la a incheia un contract in executarea acestei hotarari. In conditiile in care nu au fost prevazute in bugetul unitatii administrativ-teritoriale sume cu aceasta destinatie, Curtea nu poate retine nici macar ca s-a preconizat o astfel de cheltuiala concreta si care sa fi fost aprobata de Consiliul Local al comunei M. Curtea retine ca fiind relevante dispozitiile art. 63 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 215/2001, citate anterior, conform carora „in exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. c)” - respectiv atributii referitoare la bugetul local - „primarul (...) initiaza, in conditiile legii, negocieri pentru contractarea de imprumuturi si emiterea de titluri de valoare in numele unitatii administrativ-teritoriale”. Chiar daca atributia legala citata se refera la contractarea de imprumuturi, Curtea observa ca si incheierea contractului de prestari servicii din speta constituie un contract cu titlul oneros, cuprinzand chiar o suma semnificativa (care implica plata sumei de 61.000 lei, la care se adauga 11.590 lei TVA), rezultand de aici ca prin actele primarului nu se pot da nastere unor obligatii pecuniare care sa greveze bugetul unitatii administrativ-teritoriale.

Or, conform art. 1537 din Codul civil de la 1865, „mandatarul nu poate face nimic afara din limitele mandatului sau; facultatea de a face tranzactie cuprin de pe aceea de a face un compromis”. De asemenea, art. 1546 alin. (1) din Codul civil de la 1865 prevede ca „mandantul este indatorat a indeplini obligatiile contractate de catre mandatar in limitele puterilor date”, iar potrivit art. 1546 alin. (2) din Codul civil de la 1865, „nu este indatorat pentru tot ceea ce mandatarul ar fi facut afara din limitele puterilor sale, afara numai cand a ratificat expres sau tacit”.

In speta, intrucat nu s-a ratificat de catre reclamanta Comuna M. contractul incheiat de fostul primar cu parata SC A. SRL, Curtea retine ca reclamanta Comuna

M. nu este indatorata la executarea contractului de prestari de servicii nr. 73/15.03.2010, fiind un act indeplinit de mandatar in afara limitelor mandatului general conferit primarului pentru reprezentarea unitatii administrativ-teritoriale in relatiile cu tertii.

Or, depasirea competentei legale conferite primarului cu prilejul incheierii unui contract in numele unitatii administrativ-teritoriale - respectiv depasirea competentei legale de a reprezenta unitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu tertii in limitele imputernicirii acordate de consiliul local prin adoptarea unei hotarari care sa exprime vointa unitatii administrativ-teritoriale de a fi parte in contract - constituie un caz de nulitate absoluta, fiind in discutie incalcarea unor norme de drept public referitoare la atributiile unor autoritati publice.

In ceea ce priveste consecintele incheierii contractului de catre primar cu incalcarea competentei legale si a mandatului de a reprezenta unitatea administrativ- teritoriala, Curtea retine ca, potrivit art. 278

¹⁰

alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului. nr. 34/2006, „instanta constata nulitatea contractului in urmatoarele cazuri:

1. autoritatea contractanta a atribuit contractul fara sa respecte obligatiile referitoare la publicarea unui/unei anunt/invitatii de participare conform prevederilor prezentei ordonante de urgenta;
2. au fost incalcate prevederile art. 205 alin. (1), art. 206 alin. (3), art. 256
   
   ^A
   
   3 alin. (3), daca aceasta incalcare a privat operatorul economic interesat de posibilitatea de a formula o cale de atac inainte de incheierea contractului, in cazul in care aceasta incalcare este combinata cu incalcarea altor dispozitii in materia achizitiilor publice, daca aceasta din urma incalcare a afectat sansele operatorului economic interesat de a obtine contractul;
3. autoritatea contractanta nu a respectat prevederile art. 150 sau ale art. 158

- 160;

4. in alte cazuri prevazute de lege”.

Astfel, potrivit art. 278

¹⁰

alin. (1) lit. d) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, nulitatea contractului de achizitie publica se poate pronunta si „in alte cazuri prevazute de lege”, iar reclamanta a invocat incalcarea dispozitiilor legale privind mandatul legal conferit primarului la incheierea unui contract in numele unitatii administrativ-teritoriale.

Prin urmare, nu se poate retine ca sunt limitative cazurile de nulitate a contractului de achizitie publica, astfel cum sunt edictate de art. 278

¹⁰

alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, de vreme ce dispozitiile de la litera

4. ale acestui alineat permite anularea acestui contract si „in alte cazuri prevazute de lege”.

Totodata, Curtea apreciaza ca, in speta, nu opereaza principiul potrivit caruia nimeni nu poate sa invoce propria turpitudine
(nemo auditur propriam turpitudine),
deoarece primeaza principiul prioritatii interesului public, consacrat de art. 8 din Legea nr. 554/2004, astfel incat nu poate fi inlaturata sanctiunea nulitatii contractului ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale privind mandatul legal conferit primarului la incheierea unui contract in numele unitatii administrativ-teritoriale.

De altfel, Curtea considera ca nu s-ar putea retine nici invocarea propriei culpe de catre unitatea administrativ-teritoriala, in conditiile in care vointa acestei unitati nu a fost angajata legal prin incheierea contractului in mod abuziv de catre reprezentantul legal al acesteia. Nu se poate retine ca a existat o manifestare de vointa a unitatii administrativ-teritoriale de care aceasta sa se dezica prin solicitarea desfiintarii contractului, de vreme ce nu a existat o manifestare de vointa exprimata legal in sensul incheierii acestui contract, similara lipsei totale a vointei de a incheia acest contract.

Conform art. 125 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, „consiliile locale sau consiliile judetene pot contracta prin licitatie efectuarea de lucrari si servicii de utilitate publica, in limita sumelor aprobate prin bugetul local, respectiv judetean”. Obligatiile vizeaza consiliile locale si judetene numai pentru ca acestea sunt autoritati deliberative, deci „pot contracta”, iar nu pentru ca nu ar incumba si primarului o astfel de obligatie, in masura in care a fost imputernicit la incheierea unui contract. Chiar si din aceasta reglementare rezulta capacitatea exclusiva a consiliilor locale, ca autoritati deliberative, de a incheia contracte, competenta ce nu revine primarului decat in executarea vointei consiliului local, exprimata prin adoptarea unei hotarari. In al doilea rand, raportat la aceasta reglementare, contractarea de servicii de catre unitatea administrativ-teritoriala era permisa numai prin licitatie in limita sumelor aprobate prin bugetul local, chiar daca - raportat la pragul instituit de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 - nu era necesara respectarea procedurii instituie prin acest act normativ pentru contractele de achizitii publice.