Locuintele

333. Art. 8 nu poate fi interpretat ca recunoscand unei persoane dreptul de a primi o locuinta
     [Chapman impotriva Regatului Unit
     (MC), pct. 99] sau dreptul de a trai intr-un anumit loc
     [Garib
     
     impotriva Tarilor de Jos
     (MC), pct. 141]. Dreptul unei persoane la respectarea domiciliului nu inseamna doar dreptul la spatiul fizic in sine, ci si dreptul de a trai in mod pa snic in acest spatiu. Acesta poate implica necesitatea adoptarii unor masuri de catre autoritati, in special in ceea ce priveste executarea hotararilor judecatoresti
     (Cvijetic impotriva Croatiei,
     pct. 51-53). O ingerinta poate sa fie de natura fizica, de exemplu intrarea neautorizata in locuinta unei persoane
     [Cipru impotriva Turciei
     (MC), pct. 294], sau non-fizica, precum poluarea fonica, emisiile, mirosurile etc.
     (Moreno Gomez impotriva
     
     Spaniei,
     pct. 53).
334. Desi art. 8 protejeaza individul impotriva ingerintelor autoritatilor publice, acesta poate implica, de asemenea, adoptarea de catre stat a unor masuri menite sa garanteze dreptul unei persoane la respectarea „domiciliului" sau
     (Novoseletskiy impotriva Ucrainei,
     pct. 68), chiar si in sfera relatiilor dintre persoane particulare
     (Surugiu impotriva Romaniei,
     pct. 59). Curtea a constatat o incalcare de catre stat a obligatiilor sale pozitive, din cauza faptului ca autoritatile nu au luat masuri ca urmare a plangerilor repetate formulate de un reclamant, potrivit carora anumite persoane au intrat in curtea acestuia si cateva carute cu gunoi au fost rasturnate in fata usii si sub ferestrele acestuia
     (ibidem,
     pct. 67-68; pentru o cauza in care s-a constatat ca autoritatile nu si-au incalcat obligatia pozitiva, a se vedea

Osman impotriva Regatului Unit,
pct. 129-130). Faptul ca autoritatile nationale nu au pus in executare o hotarare de evacuare a unei persoane dintr-un apartament, in favoarea proprietarului, a fost considerat o incalcare de catre stat a obligatiilor sale pozitive care decurg din art. 8
(Pibernik impotriva

Croatiei,
pct. 70). S-a considerat ca restituirea cu intarziere de catre autoritatile publice a unui apartament aflat intr-o stare neadecvata pentru locuit a incalcat dreptul reclamantului la respectarea domiciliului sau
(Novoseletskiy impotriva Ucrainei,
pct. 84-88).

335. Curtea solicita statelor membre sa puna in balanta interesele concurente aflate in joc
     [Hatton si
     
     altii impotriva Regatului Unit
     (MC), pct. 98], indiferent daca respectiva cauza este examinata din perspectiva unei ingerinte din partea unei autoritati publice, care trebuie sa fie justificata in temeiul art. 8 §2, sau din perspectiva obligatiilor pozitive care impun statului adoptarea unui cadru juridic pentru protejarea dreptului unei persoane la respectarea domiciliului, prevazut la paragraful 1.
336. In ceea ce prive ste amploarea marjei de apreciere a statului in acest domeniu, trebuie sa se acorde o importanta deosebita gradului de intruziune in sfera personala a reclamantului
     (Connors
     
     impotriva Regatului Unit,
     pct. 82; Gladysheva impotriva Rusiei, pct. 91-96). Avand in vedere importanta cruciala a drepturilor garantate de art. 8 in ceea ce prive ste identitatea, autodeterminarea  si integritatea fizica  si morala a persoanei, marja de apreciere a aspectelor legate de locuinte este mai restransa in ceea ce prive ste drepturile garantate de art. 8 decat in privinta celor prevazute la art. 1 din Protocolul nr. 1
     (ibidem,
     pct. 93).
337. 
     Pentru a stabili daca statul  si-a depa sit marja de apreciere atunci cand a definit cadrul juridic aplicabil, Curtea tine seama in special de garantiile procedurale existente
     (Connors impotriva Regatului
     
     Unit,
     pct. 92). Curtea a hotarat, printre altele, ca pierderea locuintei de catre o persoana constituie o forma extrema de ingerinta in dreptul la respectarea domiciliului. Orice persoana expusa riscului de a fi victima unei ingerinte atat de grave ar trebui sa poata beneficia, in principiu, de examinarea proportionalitatii unei asemenea masuri de catre o instanta independenta, in lumina principiilor relevante care decurg din art. 8 din Conventie, in ciuda faptului ca, in temeiul legislatiei interne, dreptul acesteia de folosinta a incetat
     (McCann impotriva Regatului Unit,
     pct. 50). Acest principiu a fost dezvoltat in contextul locuintelor aflate in proprietatea statului sau proprietate colectiva
     [F.J.M.
     
     impotriva Regatului Unit
     (dec.), pct. 37  si referintele citate]. Cu toate acestea, a fost delimitata o distinctie dintre proprietarii autoritati publice  si cei particulari conform careia principiul nu se aplica in mod automat in cazul in care posesia este solicitata de catre o persoana fizica ori o societate (pct. 41). In special, atunci cand posesia este solicitata de catre o persoana particulara ori de catre o organizatie, punerea in balanta a intereselor concurente ale partilor poate fi consacrata in legislatia interna astfel incat sa nu mai fie nevoie ca o instanta sa cantareasca interesele respective la solutionarea unei actiuni pentru acordarea posesiei (pct. 45).
     

1. 
   Proprietari
   

338. In cazul in care o autoritate publica are de a face cu un cumparator de buna credinta a unui bun care a fost obtinut in mod nelegal de proprietarul anterior, instantele nationale nu pot sa dispuna automat evacuarea, fara a examina cu mai multa atentie proportionalitatea masurii sau circumstantele specifice ale cazului. Faptul ca locuinta este recuperata de stat  si nu de catre o alta persoana particulara, ale carei interese legate de apartamentul in cauza ar fi putut fi implicate, are, de asemenea, o importanta deosebita
     (Gladysheva impotriva Rusiei,
     pct. 90-97).
339. Uneori, este necesar ca un stat membru sa instituie sechestru asigurator asupra locuintei unei persoane in vederea vanzarii sale silite, pentru a asigura plata taxelor datorate statului. Totu si, aceste masuri trebuie sa fie puse in aplicare astfel incat sa se asigure respectarea dreptului persoanei in cauza la domiciliul sau. Intr-o cauza referitoare la conditiile unei vanzari silite prin licitatie a unei case, pentru a se asigura plata unei datorii fiscale, Curtea a constatat o incalcare, intrucat nu au fost protejate in mod adecvat interesele proprietarului
     (Rousk impotriva Suediei,
     pct. 137-142). Mai general, in ceea ce prive ste concilierea dreptului unei persoane la respectarea domiciliului cu vanzarea fortata a unei case, in vederea platii unor datorii, a se vedea Vrzic impotriva Croatiei, pct. 13.
340. Obligatia de a solicita o autorizatie de ocupare a unei locuinte detinute pe o insula, pentru a preveni suprapopularea insulei, nu contravine in sine art. 8. Cu toate acestea, cerinta privind proportionalitatea nu este indeplinita in cazul in care autoritatile nationale nu tin seama suficient, printre altele, de situatia speciala a proprietarilor
     (Gillow impotriva Regatului Unit,
     pct. 56-58).
341. Curtea a examinat problema pierderii iminente a unei locuinte, in urma unei decizii de demolare a acesteia, pe motiv ca a fost construita fara autorizatie, cu incalcarea reglementarilor aplicabile in materie de urbanism
     (Ivanova si Cherkezov impotriva Bulgariei)
     .
     Curtea a examinat, in principal, daca demolarea era „necesara intr-o societate democratica". Aceasta s-a bazat pe hotararile pronuntate in cauze anterioare, in care a constatat ca procedurile de evacuare dintr-o locuinta trebuie sa respecte interesele protejate de art. 8, pierderea locuintei de catre o persoana fiind o forma extrema de ingerinta in dreptul acesteia la respectarea domiciliului, indiferent daca persoana in cauza apartine sau nu unui grup vulnerabil. Pentru a concluziona ca a existat o incalcare a art. 8 in speta, Curtea s-a intemeiat pe constatarea potrivit careia instantele nationale au trebuit sa se pronunte doar cu privire la problema ilegalitatii si acestea s-au limitat la analizarea problemei respective, fara a examina potentialul efect disproportionat al executarii ordinului de demolare asupra situatiei personale a reclamantilor
     (ibidem,
     pct. 49-62).
342. 
     De asemenea, Curtea a hotarat ca, in cazul in care un stat adopta un cadru legislativ care obliga o persoana particulara sa i si imparta locuinta cu persoane straine (de gospodaria sa), trebuie sa instituie reglementari detaliate  si garantiile procedurale necesare pentru a asigura protejarea intereselor tuturor partilor implicate, astfel cum sunt prevazute de Conventie
     (Irina Smirnova impotriva
     
     Ucrainei,
     pct. 94).
     

2. 
   Chiria si
   

343. Curtea s-a pronuntat asupra unor litigii referitoare la evacuarea chiria silor (a se vedea trimiterile citate in Ivanova si Cherkezov impotriva Bulgariei, pct. 52). Un ordin de evacuare dintr-o locuinta, emis de autoritati, trebuie sa se dovedeasca necesar  si sa respecte garantiile procedurale, in cadrul unui proces decizional echitabil, desfa surat in fata unei instante independente, care respecta cerintele de la art. 8
     (Connors impotriva Regatului Unit,
     pct. 81-84; Bjedov impotriva Croatiei, pct. 70-71). Nu este suficient doar sa se precizeze ca masura este prevazuta de legislatia nationala, fara a se tine seama de circumstantele individuale in cauza
     (Cosic impotriva Croatiei,
     pct. 21). In plus, masura trebuie sa urmareasca un obiectiv legitim  si trebuie sa se demonstreze ca pierderea locuintei este proportionala cu obiectivele legitime urmarite, in conformitate cu art. 8 § 2. Trebuie a sadar sa se tina seama de circumstantele de fapt ale locatarului ale carui interese legitime trebuie sa fie protejate
     (Orlic impotriva
     
     Croatiei,
     pct. 64; Gladysheva impotriva Rusiei, pct. 94-95; Kryvitska si Kryvitskyy impotriva Ucrainei,
     
     pct. 50; Andrey Medvedev impotriva Rusiei, pct. 55).
344. Astfel, Curtea a decis ca o
     procedura sumara
     de evacuare a unui chiria s, masura care nu ofera garantii procedurale adecvate, implica o incalcare a Conventiei, chiar daca masura in cauza a urmarit obiectivul legitim de a asigura aplicarea corespunzatoare a reglementarilor legale privind locuintele
     (McCann impotriva Regatului Unit,
     pct. 55). Rezilierea unui contract de inchiriere, fara nicio posibilitate de a beneficia de examinarea proportionalitatii masurii de catre o instanta independenta, a fost considerata o incalcare a art. 8
     (Kay si altii impotriva Regatului Unit,
     pct. 74). Principiul nu se aplica in mod automat in cazul in care proprietarul era o persoana fizica ori o organizatie
     [Vrzic impotriva
     
     Croatiei,
     pct. 67; F.J.M. impotriva Regatului Unit (dec.), pct. 41].

In plus, continuarea ocuparii proprietatii unei persoane, cu incalcarea unui ordin de evacuare executoriu, emis de o instanta care a constatat ilegalitatea ocuparii locuintei respective, incalca art. 8
(Khamidov impotriva Rusiei,
pct. 145).

345. In hotararea Larkos impotriva Ciprului (MC), Curtea a sustinut ca protejarea diferentiata a chiria silor impotriva evacuarii - in functie de tipul de proprietate inchiriata, adica proprietate de stat sau privata - implica o incalcare a art. 14, coroborat cu art. 8 (pct. 31-32). Cu toate acestea, s-a considerat ca nu este discriminatoriu sa se ofere posibilitatea cumpararii apartamentelor in care locuiesc numai chiria silor apartamentelor aflate in proprietatea statului, in vreme ce locatarii apartamentelor aflate in proprietate privata nu pot face acest lucru
     [Strunjak  si altii impotriva Croatiei
     
     (dec.)]. In plus, stabilirea unor criterii pe baza carora pot fi alocate
     locuinte sociale,
     in cazul in care oferta disponibila este insuficienta pentru satisfacerea cererii, este legitima in masura in care aceste criterii nu sunt arbitrare sau discriminatorii
     (Bah impotriva Regatului Unit,
     pct. 49; a se vedea, mai general, referitor la chiria sii locuintelor sociale, Paulic impotriva Croatiei si Kay  si altii impotriva
     
     Regatului Unit)
     .
346. 
     Curtea a constatat ca nu a existat o incalcare a art. 8 in ceea ce prive ste o reforma a sectorului locuintelor, ca urmare a tranzitiei de la un regim socialist la o economie de piata, ceea ce a condus la o diminuare generala a protectiei juridice acordate titularilor de
     „contracte de inchiriere protejate in regim special".
     In ciuda majorarii chiriei  si a diminuarii garantiei privind posibilitatea de a ramane in apartamente, chiria sii au beneficiat in continuare de o protectie speciala mai mare decat cea acordata in mod normal chiria silor
     [Berger-Krall  si altii impotriva Sloveniei,
     pct. 273  si trimiterile citate; totu si, a se compara cu Galovic impotriva Croatiei (dec.), pct. 65].
     

3. 
   Partenerii chiriasilor/ocupare neautorizata
   

347. Protectia prevazuta la art. 8 din Conventie nu se limiteaza la ocuparea legala/autorizata a unui imobil, in temeiul dreptului intern
     (McCann impotriva Regatului Unit,
     pct. 46; Bjedov impotriva
     
     Croatiei,
     pct. 58; Ivanova  si Cherkezov impotriva Bulgariei, pct. 49). In fapt, Curtea a extins protectia art. 8 la ocupanta unui apartament, la inchirierea caruia avea dreptul doar partenerul acesteia
     (Prokopovich impotriva Rusiei,
     pct. 37; a se vedea  si Korelc impotriva Sloveniei, pct. 82), precum  si la o persoana care a locuit ilegal intr-un apartament timp de aproape 40 de ani
     (Brezec impotriva Croatiei,
     
     pct. 36). Pe de alta parte, atunci cand se analizeaza daca obligatia impusa unei persoane de a- si parasi locuinta este proportionala cu obiectivul legitim urmarit, este extrem de relevant daca locuinta a fost sau nu ilegal stabilita
     [Chapman impotriva Regatului Unit
     (MC), pct. 102].
348. 
     Curtea a constatat o incalcare a art. 14, coroborat cu art. 8, in cazul in care unui locatar i s-a interzis cesiunea contractului de locatiune, ulterior decesului partenerului sau de acela si sex
     (Karner
     
     impotriva Austriei,
     pct. 41-43; Kozak impotriva Poloniei, pct. 99).
     

4. 
   Minoritati si persoanele vulnerabile
   

349. Curtea tine seama, de asemenea, de vulnerabilitatea unui locatar, jurisprudenta sa protejand stilul de viata al minoritatilor. In special, a subliniat vulnerabilitatea romilor  si nomazilor, precum  si necesitatea de a acorda o atentie deosebita nevoilor  si modurilor de viata specifice acestora
     (Connors
     
     impotriva Regatului Unit,
     pct. 84). Acest lucru poate impune autoritatilor nationale obligatii pozitive
     [Chapman impotriva Regatului Unit
     (MC), pct. 96; Yordanova  si altii impotriva Bulgariei, pct. 129-130  si 133], in anumite limite
     [Codona impotriva Regatului Unit
     (dec.)]. Masurile impuse in ceea ce prive ste stationarea rulotelor tiganilor au un impact asupra dreptului la respectarea „domiciliului" acestora
     [Chapman impotriva Regatului Unit
     (MC), pct. 73]. In cazul in care apar probleme, Curtea pune accent pe actiunile intreprinse de autoritatile nationale pentru a gasi o solutie
     [Stenegry  si Adam impotriva
     
     Frantei
     (dec.)].
350. In aceasta privinta, Curtea a reiterat criteriile de evaluare a respectarii cerintelor prevazute la art. 8 in hotararea pronuntata in cauza Winterstein  si altii impotriva Frantei (pct. 148  si trimiterile citate). A constatat ca nu a existat o incalcare in cazul in care situatia dificila a reclamantilor a fost luata in considerare in mod corespunzator, motivele invocate de autoritatile responsabile cu amenajarea urbana au fost relevante  si suficiente, iar mijloacele utilizate nu au fost disproportionate
     [Buckley
     
     impotriva Regatului Unit,
     pct. 84; Chapman impotriva Regatului Unit (MC), pct. 114]. In ceea ce prive ste masurile de evacuare a persoanelor din locul in care traiau, Curtea a constatat o incalcare in cauzele
     Connors impotriva Regatului Unit,
     pct. 95; Yordanova  si altii impotriva Bulgariei, pct. 144; Winterstein
     
     si altii impotriva Frantei,
     pct. 156  si 167; Buckland impotriva Regatului Unit, pct. 70; Bagdonavicius  si
     
     altii impotriva Rusiei,
     pct. 107 (privind evacuarile fortate  si distrugerea unor locuinte, fara niciun plan de relocare).
351. Curtea a hotarat, de asemenea, ca atitudinea generala a autoritatilor, prin care a fost perpetuat sentimentul de nesiguranta al romilor, ale caror locuinte si bunuri au fost distruse, precum si incapacitatea repetata a autoritatilor de a pune capat ingerintelor, in special, in viata lor de familie, au constituit o incalcare grava a art. 8
     [Moldovan si altii impotriva Romaniei (nr. 2),
     pct. 108-109; Burlya
     
     si altii impotriva Ucrainei,
     pct. 169-170].
352. O masura care afecteaza o minoritate nu reprezinta
     ipso facto
     o incalcare a art. 8
     [Noack si altii
     
     impotriva Germaniei
     (dec.)]. In aceasta cauza, Curtea a examinat daca argumentele invocate pentru a justifica transferul locuitorilor unei comune, dintre care unii apartineau unei minoritati nationale, intr- o alta localitate erau relevante si daca aceasta ingerinta a fost proportionala cu obiectivul urmarit, avand in vedere faptul ca a afectat o minoritate.
353. Persoanele care nu au capacitate juridica sunt, de asemenea, deosebit de vulnerabile. Prin urmare, art. 8 impune statului obligatia pozitiva de a le acorda acestora o protectie speciala. In consecinta, faptul ca o persoana fara capacitate juridica a fost deposedata de locuinta sa, fara sa aiba posibilitatea sa participe efectiv la procedura sau sa beneficieze de examinarea de catre instante a proportionalitatii masurii in cauza, a constituit o incalcare a art. 8
     (Zehentner impotriva Austriei,
     pct. 63 si 65). Ar trebui sa se faca trimitere la garantiile existente in dreptul intern
     (A.-M.V. impotriva
     
     Finlandei,
     pct. 82-84 si 90). In cauza citata, Curtea a constatat ca nu a existat o incalcare a art. 8 ca urmare a refuzului de a respecta dorintele unui adult cu deficiente intelectuale in ceea ce prive ste educatia sa si locul sau de resedinta.
354. Curtea a hotarat ca a existat o ingerinta in dreptul la respectarea domiciliului, in cazul copiilor afectati din punct de vedere psihologic de faptul ca au asistat in mod repetat la acte de violenta savarsite de tatal lor impotriva mamei lor, in locuinta familiei
     (Eremia impotriva Republicii Moldova,
     
     pct. 74). Curtea a constatat o incalcare a art. 8 in speta, pe motiv ca sistemul judiciar nu a reactionat in mod corespunzator la gravele acte de violenta domestica savarsite (pct. 78-79).
355. Un refuz din partea autoritatilor sociale de a furniza asistenta in ceea ce priveste locuinta unei persoane care sufera de o boala grava ar putea, in anumite circumstante, sa ridice o problema din perspectiva art. 8, din cauza impactului unui astfel de refuz asupra vietii private a persoanei in cauza
     [O'Rourke impotriva Regatului Unit
     (dec.)].
356. 
     In jurisprudenta sa, Curtea tine seama de documentele de drept international relevante si stabileste amploarea marjei de apreciere a statelor membre
     (A.-M.V. impotriva Finlandei,
     pct. 73-74 si 90).