Limita controlului judiciar asupra rezultatului evaluarii profesionale a salariatului

 

Evaluarea profesionala presupune masurarea Competentelor profesionale ale salariatului in raport de indicatorii prestabiliti, avand ca scop atingerea unor standarde de performanta si cresterea rentabilitatii muncii.

Scopul evaluarii evidentiaza rolul preponderent al angajatorului in modul de concepere, sens in care trebuie sa-i fie recunoscuta o competenta exclusiva in realizarea acestei operatii, astfel ca nicio alta persoana nu poate sa-l substituie.

Potrivit competentei exclusive recunoscuta angajatorului pentru efectuarea evaluarii profesionale a salariatului, calificativul acordat se poate contesta pe cale administrativa in raport de procedura reglementata prin Regulamentul de ordine interna.

Pe cale judiciara, persoana interesata poate sa conteste numai modul de respectare a regulilor procedurale, potrivit dreptului de acces la justitie, nu si rezultatul evaluarii.

 

(Decizia civila nr. 998/06.04.2017)

 

Prin cererea inregistrata sub nr. 1182/90/2015, reclamanta S.M. a chemat in judecata pe paratii CEC Bank si D.E., pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna anularea fisei de evaluare a performantelor profesionale pe anul 2014 emisa de prima parata, obligarea celui de-al doilea parat sa inceteze hartuirea sa si obligarea in solidar a celor doi parati la plata daunelor morale in valoare de 1leu.

In motivarea actiunii s-a aratat ca reclamantei i s-a comunicat evaluarea facuta de parata cu privire la activitatea pe anul 2014, care insa nu corespunde modului profesional si fara abatere in care si-a desfasurat activitatea, fara insa a fi avut loc anterior un interviu de evaluare.

A precizat ca prin aceasta fisa de evaluare i s-a propus sa accepte o involutie in conditiile in care mai mult ca oricand s-a straduit sa evolueze, sa performeze din toate punctele de vedere.

Totodata, a invederat ca nu exista nicio baza de justificare pentru punctajul slab si calificativul final acordat ca si pentru recomandarile care nu au un suport real. Reclamanta mentioneaza ca paratul D.E. in calitate de director al Sucursalei CEC Bank Ramnicu-Valcea, prin comportamentul sau i-a produs o hartuire la locul de munca reclamantei prin agresiune verbala dar si indirect prin actiuni subtile constand in discreditarea sa, umilirea, izolarea sociala, amenintare, retragerea de pe listele de pregatire profesionala.

Ca urmare, starea de sanatate i s-a deteriorat fiind chiar necesara interventia serviciului de ambulanta la locul de munca.

In dovedirea celor invocate s-au depus la dosar inscrisuri constand in: certificate medicale, chestionar de evaluare, formularul de evaluare pe anul 2014 in ce o priveste pe reclamanta si alte inscrisuri.

Atat parata CEC Bank cat si paratul D.E. au depus intampinare prin care au invocat exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a paratului D.E. si exceptia prematuritatii introducerii actiunii.

Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.

Sustinand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului D.E., s-a aratat ca reclamanta nu a indicat temeiurile de drept ale chemarii in judecata a directorului Sucursalei CEC Bank Ramnicu-Valcea, in conditiile in care evaluarea se realizeaza de banca prin mandatari – salariati care au functii de conducere.

In motivarea exceptiei prematuritatii introducerii actiunii in instanta, s-a aratat ca reclamanta trebuia ca in ipoteza in care nu o multumea punctajul si nu primea nicio rezolvare la nivelul sucursalei sa solicite fie medierea conflictului, in conditiile legii speciale, fie intrunirea comisiei formate din 3 persoane pentru discutarea diferendului si, doar in cazul in care aceasta ultima etapa ar fi fost parcursa, reclamanta ar fi avut dreptul de a se adresa cu cererea in justitie pentru anularea actului contestat.

S-a aratat ca nu sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale in persoana celor doi parati, nu s-a facut dovada veridicitatii celor afirmate de reclamanta iar banca a respectat criteriile de obiectivitate a evaluarii si a facut demersuri in sensul rezolvarii amiabile a situatiei create.

Prin cerere, reclamanta si-a majorat pretentiile de la suma de 1 leu cu titlu de daune morale la suma de 10000 lei si a solicitat obligarea in solidar a paratilor la plata acestei sume.

Potrivit incheierii din data de 29.09.2015, instanta a unit cele doua exceptii cu fondul cauzei si a incuviintat proba cu inscrisuri, interogatorii si martori, atat pentru reclamanta cat si pentru parati.

Potrivit precizarilor din dosar, parata CEC Bank S.A. a invocat exceptia lipsei de obiect a actiunii, motivand faptul ca prin decizia 513/2015, reclamanta a fost concediata.

Din raspunsul paratei la interogatoriul formulat de reclamanta s-a retinut ca reclamanta nu a agreat calificativul acordat, astfel ca s-a organizat un interviu de evaluare la care au participat seful ierarhic direct, directorul sucursalei si liderul de sindicat insa evaluarea nu a fost finalizata deoarece reclamanta a parasit incaperea motivand ca nu admite o involutie fata de anul precedent si nici un punctaj mai mic de 4.

Parata a mai aratat ca a respectat toate prevederile privind evaluarea performantei personalului bancii, evaluarea s-a facut cu luarea in considerare a activitatii pe care reclamanta a desfasurat-o pe parcursul anului, scorul total obtinut fiind de 3,2, aferent calificativului final „corespunde cerintelor criteriului”, ca nu a dorit solutionarea in mod amiabil a situatiei pe care a creat-o pe parcursul derularii procedurii de evaluare, afirmand in mod autoritar ca daca nu va obtine acelasi scor ca in anul precedent, va apela la judecata.

Din raspunsurile la interogatoriul luat reclamantei la solicitarea paratei CEC Bank S.A.  s-a retinut ca aceasta a cunoscut si respectat toate regulamentele bancii, ca evaluarea se face pe baza unui interviu intr-un climat adecvat, interviu care nu a avut loc in ce o priveste, primind fisa de evaluare deja semnata, ca la prima evaluare nu a participat iar apoi a fost chemata la discutii intr-un mediu ostil pentru cea de-a doua evaluare.

Reclamanta a mai precizat ca rezultatul evaluarii o afecteaza, intrucat se punea in discutie desfiintarea unor posturi, ca niciodata nimanui nu a furnizat informatii despre sistemul de functionare a bancii si despre clientii sau potentialii clienti ai acesteia.

Instanta a luat interogatoriu si paratului D.E., care a aratat ca intr-adevar  s-a exprimat in cadrul unitatii ca analistii de credite se „miscau greu”, afirmand ca reclamanta este un analist ineficient, ca unele dosare s-au derulat in termen lung si nu a avut alte motive de ordin profesional care sa-l nemultumeasca in activitatea acesteia.

Acelasi parat a precizat ca nu a marginalizat-o pe reclamanta, ca evaluarea s-a facut cu respectarea procedurii legale, anterior avand loc doua interviuri, ca media obtinuta in urma evaluarii se incadreaza in media celorlalti si nici un alt salariat nu a fost peste punctaj, ca documentele justificative ale fisei de evaluare sunt tratate in precizarile depuse iar procesul de evaluare nu s-a incheiat pentru ca reclamanta a plecat dupa discutarea primelor doua puncte.

Din declaratia martorului propus de reclamanta s-a retinut ca pentru anul 2014 toti salariatii au primit un punctaj inferior anilor anteriori, evaluarea i-a fost adusa reclamantei fara a se dialoga cu ea, ca nu se cunoaste de existenta vreunor denigrari sau hartuire din partea paratului D.E. fata de reclamanta, martorul aratand ca nu este in masura sa se exprime daca paratul a produs un stres reclamantei de natura sa-i afecteze activitatea. Acelasi martor incunostinteaza ca inainte de semnarea fisei de evaluare fiecare salariat era desemnat pentru discutarea punctajului in prezenta liderului de sindicat, sefului serviciu credite si directorului de banca. Reclamanta a fost chemat in acest sens, iar la intoarcere a acuzat o stare de rau ce a necesitat interventie medicala. S-a mai retinut ca aceasta avea o relatie buna cu colegii si clientii iar in ceea ce priveste evaluarea, martorul a aratat ca se acorda un punctaj de seful de serviciu, care se discuta cu salariatul pe fiecare criteriu, in caz de nemultumiri acesta putand sa apeleze la un mediator din cadrul bancii.

Martorul propus de parata CEC Bank a aratat ca initial s-a intocmit o fisa de evaluare de catre sef serviciu creditare, reclamanta si-a exprimat nemultumirea fata de punctajul obtinut si ulterior  s-a intocmit o comisie formata din sef serviciu creditare, director si sef sindicat, pentru a discuta fiecare criteriu din fisa de evaluare. Dupa discutarea primelor doua criterii, reclamanta a plecat, exprimandu-se ca nu exista o involutie fata de anul trecu. Martorul a mai invederat ca reclamanta a venit nervoasa la aceasta intrevedere, iar pe parcursul discutiei nu s-au adresat cuvinte insultatoare, paratul D. neexprimand vreo jignire.

Tribunalul a mai retinut ca punctajul obtinut de reclamanta care este intre 3 si 4 se incadreaza in media punctajelor celorlalti salariati, fiind cel mai mare obtinut de analistii de credite.

In speta s-au invocat exceptiile lipsei de obiect a actiunii, prematuritatii formularii acesteia si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului D.E..

Prin sentinta nr. 273/16.02.2016, Tribunalul Valcea a respins actiunea ca nefondata.

Pentru a pronunta o astfel de solutie s-a retinut ca pe cale judiciara nu poate sa fie substituita evaluarea facuta de catre angajator, rolul instantei fiind acela de a verifica daca reclamanta a fost depunctata nejustificat sau discreditata in raport de ceilalti colegi.

Calificativul obtinut la evaluare mai mic decat in anul precedent nu conduce la concluzia lipsei de performanta profesionala putand fi rezultatul evaluarii mai riguroase facute din perspectiva altor indicatori care au scopul mobilizarii personalului salariat.

De asemenea, reclamanta nu a facut dovada elementelor raspunderii civile delictuale pentru presupusa fapta de hartuire la care a fost supusa.

Prin sentinta civila nr.864 pronuntata la 17.05.2016 a fost admisa cererea de completare prin care s-a dispus completarea dispozitivului sentintei pronuntata pe fondul cauzei in sensul obligarii reclamantei la plata cheltuielilor de judecata.

Impotriva sentintelor, a formulat apel reclamanta pentru motive de nelegalitate si netemeinicie, in dezvoltarea carora s-a aratat in esenta ca, tribunalul a apreciat in mod eronat asupra posibilitatii cenzurarii evaluarii competentei profesionale pe cale judiciara, precum si asupra calificativului acordat care nu a creat in ceea ce priveste reclamanta o situatie dezavantajoasa in raport de alti salariati.

In cursul cercetarilor judecatoresti, tribunalul nu a manifestat rol activ administrand probe prin care sa se confirme apararile reclamantei, motivarea solutiei in lipsa unor astfel de dovezi fiind lipsita de temei legal.

De asemenea, tribunalul a facut aprecieri gresite si asupra conditiilor raspunderii civile delictuale, atunci cand nu sunt intrunite elementele raspunderii, reclamanta nefacand dovada faptei de hartuire, desi din atitudinea reprezentantului angajatoarei rezultand existenta unei asemenea fapte, evaluarea fiind facuta cu scopul concedierii ulterioare a acesteia dinainte.

S-a mai motivat ca angajatoarea a facut o evaluare incorecta potrivit argumentelor aratate pe larg in continutul cererii de apel, indeosebi cu privire la obligatia reclamantei de a respecta confidentialitatea informatiilor de care a luat cunostinta in exercitarea atributiilor de serviciu, precum si relatia sa cu colegii.

Prin intampinare, intimata a solicitat respingerea apelului ca nefondat si pastrarea solutiei primei instante pentru argumentele aratate in fapt si in drept in continutul actului procedural.

Prin decizia civila nr. 998/06.04.2017, Curtea de Apel Pitesti – Sectia I civila a respins, ca nefondate, apelurile civile formulate de reclamanta S.M., impotriva sentintei civile nr.273 din 16 februarie 2016 si a sentintei  nr.864 din 17 mai 2016,  pronuntate de Tribunalul Valcea, intimati fiind paratii C.E.C. Bank S.A. si D.E..

Pentru a hotari astfel, Curtea a retinut urmatoarele:

Potrivit Regulamentului Intern al CEC Bank SA, aprobat in sedinta Comitetului de Directie din 16.03.2015, a fost prevazut procesul de evaluare anuala a performantelor profesionale ale salariatilor, conceput ca „un dialog de apreciere care are loc intre salariat si seful ierarhic direct”, rezultatul evaluarii urmand sa fie inscris intr-un formulat, iar in functie de scorul total obtinut, evaluarea fiind notata cu un calificativ.

In anexa 4.1, respectiv anexa 4.2 au fost prevazute reguli de evaluare, precum si criteriile avute in vedere de catre angajator „scalele de evaluare”.

In cazul contestarii scorului total acordat de evaluator s-a prevazut dreptul salariatului, dreptul de a contesta evaluarea in termen de 10 zile, la „seful ierarhic urmator”.

In ipoteza existentei divergentelor in evaluare, o comisie formata din 3 persoane, una dintre acestea fiind desemnata de Federatia Sindicatelor Libere, are competenta medierii conflictului potrivit dispozitiilor Legii nr.192/2006.

Cu privire la evaluarea profesionala, instanta de fond a facut aprecierea ca aceasta operatie trebuie sa fie facuta in mod exclusiv numai de catre angajator, instanta judecatoreasca neputandu-se substitui acestuia.

Intr-adevar evaluarea profesionala este conceputa pentru masurarea competentelor profesionale ale salariatului in raport de indicatorii prestabiliti avand ca scop stimularea personalului angajat pentru atingerea unor standarde profesionale, urmarite de catre angajator in vederea cresterii rentabilitatii muncii, operatia fiind conceputa potrivit Regulamentului de Ordine Interioara ca un „dialog de apreciere”.

Scopul evaluarii competentelor profesionale si modul de concepere scoate in evidenta rolul angajatorului in cadrul operatiei, acesta fiind interesat si singurul in masura sa aprecieze nivelul la care trebuie sa ridice pregatirea profesionala a salariatilor care sa corespunda activitatii desfasurate, motiv pentru care trebuie sa se recunoasca ca evaluarea reprezinta atributul exclusiv al acestuia.

In raport de recunoasterea competentei exclusive a angajatorului de a efectua evaluarea profesionala a salariatilor, nici o alta persoana nu-l poate substitui in lipsa delegarii unei asemenea competente, aprecierea instantei sub acest aspect fiind una corecta, pe cale judiciara neputandu-se acorda salariatului un alt calificativ.

Tocmai pentru acest motiv in Regulamentul de Ordine Interioara a fost prevazuta procedura contestarii rezultatelor calificarii evaluarii facuta pe cale administrativa la seful ierarhic urmator, iar in situatia neinlaturarii divergentelor la comisia de mediere a carei componenta a fost prevazuta prin actul evocat.

Desi, ii este recunoscut angajatorului atributul exclusiv al evaluarii profesionale, salariatului trebuie sa-i fie recunoscut dreptul de acces la justitie pentru a contesta respectarea procedurilor evaluarii, nu si calificativul acordat de angajator.

Reclamanta nu a criticat incalcarea regulilor de evaluare, ci rezultatul operatiei care pentru argumentele evocate nu poate fi substituit pe cale judiciara.

S-a criticat, de asemenea, solutia privind cererea reclamantei de plata a daunelor interese pentru fapta de hartuire la care a fost supusa.

Raspunderea patrimoniala se poate angaja fata de angajator in conditiile art.253 alin.1 Codul muncii, in temeiul principiilor raspunderii civile contractuale, daca se face dovada ca salariatul a suferit un prejudiciu material sau moral in timpul indeplinirii sarcinilor de serviciu sau in legatura cu serviciul din culpa acesteia dinainte.

Existenta faptei cauzatoare de prejudicii reprezinta unul dintre elementele constitutive ale raspunderii civile in lipsa caruia aceasta sanctiune nu poate opera.

Din probele administrate in cauza nu a rezultat ca reclamanta a fost supusa unor acte de hartuire la locul de munca manifestate prin ingradirea posibilitatii de a-si exprima punctul de vedere fata de sefii sai sau colegii de munca, prin desconsiderare si discreditare profesionala, prin incredintarea unor sarcini de natura sa-i puna in pericol sanatatea sau prin exercitarea altor agresiuni, care se pot incadra in continutul notiunii de hartuire.

Lipsa elementelor constitutive pentru angajarea raspunderii civile contractuale a fost apreciata in mod corect de instanta de fond, fiind respinsa cererea de plata a despagubirilor.

Fata de aceste argumente, a fost respins apelul, in baza art.480 Cod procedura civila si   s-au pastrat sentintele, aceea pronuntata asupra fondului, cat si sentinta pronuntata pentru completarea dispozitivului, prin care a fost obligata reclamanta la plata cheltuielilor de judecata, urmare a culpei sale procesuale.