Legalitatea masurilor dispuse prin Decizia Camerei de Conturi

Cuprins pe materii
: Contencios administrativ

Legislatie relevanta:

art. 2 alin. 1, art. 6 ind. 3 si art. 11 din OG nr. 51/1998, art. III. din O.U.G. nr. 26/2012, art. 1 alin. 1 si 2 lit. a), art. 14 alin. 3, art. 22 alin. 1, art. 23 alin. 1 si alin. 2 lit. a) si b), art. 51 alin. 1 si art. 54 alin. 1, 3, 4, 5, 6 din Legea nr. 273/2006

Rezumat
:
Contrar sustinerilor recurentilor, Curtea constata ca instanta de fond a facut o corecta interpretare a acestor dispozitii legale in sensul ca finantatorul era tinut de a proceda la verificarea efectiva a existentei sursei de finantare invocata de beneficiar, atat la momentul incheierii contractului, cat mai ales pe perioada derularii acestuia.

Curtea retine ca in conformitate cu prevederile art. 23 alin. 1 din Legea nr. 273/2006, ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale.

In cauza este relevant in sensul retinerii incalcarii normelor legale mai sus mentionate faptul ca cheltuielile au fost efectuate de la titlul Bunuri si servicii, fiind inregistrate ca si cheltuieli directe ale bugetului local, situatie care impunea respectarea prevederilor art. 14 si 23 din Legea nr. 273/2006.

In mod corect s-a retinut prin actele contestate faptul ca interdictia prevazuta de art.24 din O.U.G nr.34/2009 era aplicabila si in anul 2013, iar instanta de fond a facut o corecta interpretare si aplicare a prevederilor art. 9 din O.U.G. 84/2012.

Conform acestor dispozitii legale „Prevederile art. 15, 18, 19 si 20 ale art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 283/2011, se aplica in mod corespunzator si in anul 2013.”

In conformitate cu prevederile art.5 alin.1 si alin.1 ind.1 si Anexa 3 din O.G. 80/30.08.2001 entitatea auditata putea sa suporte cheltuieli de exploatare si cheltuieli cu combustibil in limita maxima de 125 litri/luna/vehicul, pentru 5 vehicule, prin sentinta atacata retinandu-se in mod corect ca notiunea de dotare vizeaza utilizarea unui bun, detinut cu orice titlu, in vederea realizarii unui obiectiv determinat.

 

Decizia nr. 3148/16.11.2017a Curtii de Apel Galati

 

Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului C. sub nr. 8xxx/118/201x, reclamantii Primarul Municipiului C, C.L.C. si Municipiul C. prin Primar, in contradictoriu cu paratele Curtea de Conturi a Romaniei si Camera de Conturi a Judetului C, au solicitat instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna: anularea Deciziei nr.6x/07.08.201x - pct.II.1, II.2, II.3, emisa de Camera de Conturi Constanta si anularea Incheierii nr.VI/2xx/27.11.201x emisa de catre Curtea de Conturi a Romaniei - Comisia de Solutionare a Contestatiilor, acte administrative apreciate ca fiind nelegale si netemeinice.

In cauza, in sustinerea interesului reclamantilor a fost formulata o cerere de interventie in interes alaturat de catre SC F. R. SRL, prin care s-a solicitat instantei a dispune anularea actelor administrative contestate in ce priveste masura dispusa la pct.II.1 din Decizia nr.6x/2014.

Prin sentinta civila nr. 9xx/09.06.201x pronuntata de Tribunalul C  au fost respinse actiunea formulata de reclamanti si cererea de interventie in interesul alaturat reclamantilor, promovata de intervenienta SC F R SRL, ca nefondate.

Impotriva acestei hotarari au formulat recurs reclamantii  Primarul Municipiului C, CLC si Municipiul C, prin primar si intervenienta F R SRL.

Prin recursul formulat recurentii reclamanti au solicitat schimbarea in tot a sentintei recurate in sensul admiterii contestatiei asa cum aceasta a fost formulata, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de proces la fond si in recurs.

In motivarea recursului recurentii au aratat urmatoarele:

Cu privire la aspectul constatat la punctul II.1 din Decizie recurentii arata ca instanta de fond a pronuntat o hotarare cu incalcarea si aplicarea gresita a normelor de drept material prevazute de art.2 alin.1, art.6 3 si art.11 din O.G. nr. 51/1998.

Recurentii au sustinut ca, fata de prevederile caietului de sarcini, rezulta faptul ca autoritatea contractanta a avut in vedere realizarea unui eveniment cultural artistic care sa asigure cu cel mai scazut pret promovarea nationala si internationala a Municipiului C si a Statiunii M. intr-o maniera profesionala, stabilind ca si conditie de acordare a finantarii nerambursabile astfel cum se reflecta in cadrul Caietului de sarcini Cap.III pct.3.1 b) Propunerea financiara, ca oferta financiara a ofertantilor sa cuprinda informatii referitoare la costul total necesar desfasurarii evenimentului si procentul de participare a ofertantului din costul total necesar realizarii acestuia, sens in care ca si criteriu de atribuire, a fost prevazut la Cap.VI pct.1 lit.b) din Caietul de sarcini Raportul (procentajul) realizat intre valoarea contributiei proprii pentru realizarea proiectului si valoarea (suma) solicitata (...).

Asadar, prin Caietul de sarcini nu s-a avut in vedere ca ofertantul sa faca dovada existentei in fizic a sumei aferente echivalentului procentual participare a acestuia la realizarea evenimentului, ci sa indice echivalentul procentual al contributiei proprii pentru realizarea evenimentului, inteles din perspectiva raportului intre valoarea contributiei acestuia si valoarea (suma) solicitata.

Pentru asigurarea realizarii evenimentului la nivelul de anvergura internationala, intervenienta s-a obligat prin oferta tehnica si oferta financiara conform cererii de finantare (care conform art.13 din contract fac parte integranta din acesta) sa promoveze evenimentul la nivel international, sens in care a si incheiat contractul de barter nr.4/29.04.2013 cu SC F. LTD, in vederea promovarii internationale a evenimentului si a Statiunii M. pe canalul de televiziune F.I., urmand a suporta cheltuielile aferente acestei promovari.

Astfel   cum    rezulta   din    Raportul   financiar   final    intocmit   pentru proiect/eveniment inregistrat la Primaria Municipiului C. sub nr.13xxxx/16.10.201x incheiat conform contractului nr. 6xxxx/30.04.201x, valoarea acestei prestatii de promovare a Statiunii Mx pe canalul de televiziune F.I. a fost in cuantum de 3.484.328,13 Ron (Nr.crt 22 din Raportul Final), ce a reprezentat contributie proprie a intervenientei, la care se adauga valorile celorlalte prestatii prevazute in Raportul financiar final nr. crt.15 (847,55 lei), nr. crt.17 (39.729,33 lei) si nr. crt.19 (5.664 lei).

Dovada ca suportarea acestor sume a reprezentat aportul intervenientei la desfasurarea evenimentului o da faptul ca aceste sume din raportul financiar final nu se regasesc in Situatiile de plata intocmite si in Rapoartele privind activitatile derulate in pregatirea si realizarea evenimentului, pentru plata fondurilor financiare nerambursabile ce au facut obiectul contractului de finantare nerambursabila nr.6xxxx/30.04.2013.

In raport de continutul disp.art.2 alin.1 si de prevederile Caietului de sarcini in mod gresit a considerat instanta de fond ca finantatorul era tinut de a proceda la verificarea efectiva a existentei sursei de finantare invocata de catre beneficiar, intrucat pe langa faptul ca o atare obligatie nu este stipulata nici in cuprinsul disp.art.2 alin.1 si nici in intregul continut al OG nr. 51/1998 aceasta ar fi presupus verificari ale evidentelor contabile ale ofertantilor atat cu prilejul desfasurarii procedurii, cat si cu prilejul desfasurarii contractului.

Ori, autoritatea finantatoare nu avea in virtutea disp. art. 2 alin. 1 din OG nr. 51/1998 obligatia legala, de a verifica ofertantul, respectiv o persoana juridica privata daca si-a inregistrat in contabilitate sumele ce vor constitui contributia proprie/aportul acesteia la realizarea proiectului. In dispozitiile OG 51/1998, nu este prevazuta o atare obligatie in sarcina autoritatii finantatoare, sens in care nu sunt prevazute nici sanctiuni in cazul in care nu au fost facute astfel de verificari.

Din acest punct de vedere, pentru ipoteza neefectuarii unor verificari de catre autoritatea finantatoare cu privire la existenta in fizic a contributiei proprii a beneficiarului finantarii, aceasta nu atrage nelegalitatea desfasurarii procedurii si intocmirii contractului de finantare nerambursabila, sau formulare unor concluzii potrivit cu care nu a avut loc contributia proprie a partenerului contractual la suportarea cheltuielilor totale necesare desfasurarii evenimentului pentru care s-a acordat finantarea.

Din analiza dispozitiilor art. 2 alin 1 si art.11 alin. 3 din O.G. 51/1998 potrivit cu care „autoritatea finantatoare poate cere solicitantului toate documentele pe care le considera necesare pentru verificarea respectarii conditiilor prevazute la alin.1„ nu rezulta instituirea unei obligatii a autoritatii finantatoare de a verifica daca solicitantul si-a inregistrat in contabilitate aportul propriu la finantarea proiectului, ci numai posibilitatea in favoarea acesteia de a solicita documente pe care le apreciaza necesare pentru a verifica intrunirea conditiilor de participare la selectie astfel cum sunt prevazute de disp. art. 11 alin 1 din OG 51/1998.

Cat priveste conditiile de participare la selectie a ofertantilor, acestea sunt limitativ prevazute de disp.art.11 alin.1, iar intre aceste conditii nu se regaseste si aceea a dovedirii de catre ofertant a aportului cu care va contribui la cheltuielile totale necesare desfasurarii evenimentului, tocmai fata de posibilitatile lasate acestuia prin dispozitiile art.2 alin.2 si alin.2 indice 1.

De asemenea, din reglementarea disp. art. 63 din O.G. 51/1998 rezulta cu evidenta faptul ca numai sumele acordate de catre autoritatea finantatoare sunt supuse controlului de catre aceasta, nu si sumele reprezentand contributie proprie a partenerului contractual.

Instanta de fond  nu  a tinut cont de faptul ca in acord cu disp.art.2 alin.1 din OG nr. 51/1998, ca intre conditiile stabilite de autoritatea finantatoare pentru acordarea finantarii nerambursabile, astfel cum au fost prevazute prin Caietul de sarcini  a fost si aceea a asigurarii unui cadru organizatoric de desfasurare a evenimentului prin popularizarea acestuia ca urmare a difuzarii sale la televiziunile locale, regionale, nationale si internationale care emit programe in aria de interes, cu scopul promovarii intr-o maniera profesionala a Municipiului C. si a Statiunii M., sens in care fata de specificitatea conditiilor stabilite se impunea o specificitate a contributiei proprii a solicitantilor/beneficiarilor finantarii.

Astfel, fata de specificul conditiilor stabilite de autoritatea finantatoare la acordarea finantarii, contributia proprie a beneficiarului intervenient a constat in asigurarea promovarii internationale a Statiunii M., promovare realizata ca urmare a derularii contractului de barter nr.x din 29.04.2013 incheiat de catre acesta cu SC F.. Ltd.

Obligatiile financiare/cheltuielile generate de acest contract prin care a avut loc promovarea internationala a evenimentului si a Statiunii M. pe canalul de televiziune F.I., au fost suportate ca urmare a contributiei proprii a intervenientei, acestea nefacand parte din sumele acordate de autoritatea finantatoare cu prilejul derularii contractului de finantare nr.6xxxx/2013.

In mod gresit instanta de fond a considerat ca in speta nu se poate retine ca intervenienta a avut o contributie la finantarea evenimentului, aprecierea instantei sprijinindu-se asemeni echipei de audit exclusiv pe analiza informatiilor furnizate de AJFP C. in referire la cifra de afaceri pentru anul 2013 raportata de catre intervenienta, sens in care ea este nefundamentata si este straina de natura cauzei.

Astfel, faptul nedeclararii de catre intervenienta pana la momentul efectuarii controlului si solicitarii informatiilor catre AJFP C. a sumelor derulate cu prilejul desfasurarii contractului nr.x/29.04.2013 incheiat cu SC F.Tx. Ltd, nu presupune automat inexistenta acestor sume si/sau lipsa de contributie proprie a acesteia la desfasurarea evenimentului pentru care a solicitat finantare, ci doar faptul ca sumele derulate in referire la acest contract nu au fost raportate catre AJFP pana la acel moment - potrivit explicatiilor date de intervenienta prin cererea de interventie.

Mai mult, chiar daca nu reflecta modalitatea de contribuire proprie a beneficiarului finantarii, ci numai anumite date ce au facut obiectul proprii declaratii a acestuia catre AJFP C, aprecierile instantei pornesc si de la un calcul eronat al mentiunilor referitoare la cifra de afaceri a solicitantului, cata vreme nu se tine cont de faptul ca in cifra de afaceri nu se poate regasi exprimat TVA-ul in procent de 24% aferent sumelor primite de la autoritatea finantatoare, intrucat potrivit normelor financiar contabile in cifra de afaceri nu se inregistreaza si sumele reprezentand TVA datorat.

Astfel, concluzia formulata de catre instanta de fond in sensul ca „nu se poate retine ca intervenienta a avut o contributie la finantarea evenimentului la nivelul aportului invocat a fi efectuat, in conditiile in care din cifra de afaceri declarata suma de 3.145.161,30 lei reprezinta valoarea nerambursabila de la Mun.C, este nu doar eronata ci si speculativa, fiind bazata pe deductii si analogii, si nu pe o analiza concreta a modului efectiv de contribuire din partea solicitantului.

Pentru a se stabili cu exactitate contributia proprie a beneficiarului finantarii la costul total al evenimentului a fost solicitata efectuarea unei expertize contabile, pe care instanta de fond a respins-o ca fiind neutila cauzei, desi utilitatea acesteia era evidenta pentru determinarea nivelului contributiei proprii a intervenientei la desfasurarea evenimentului, sens in care se impune casarea hotararii si trimiterea spre rejudecare instantei de fond in vederea efectuarii expertizei contabile.

Recurentii au mai aratat ca instanta de fond a pronuntat o hotarare cu incalcarea si aplicarea gresita a normelor de drept material prevazute de art. 4 alin.1 din O.G. nr. 51/1998.

In mod gresit instanta de fond, a considerat cheltuielile prevazute de art.4 alin.1 din OG nr.51/1998 ca fiind prevazute limitativ, sens in care a apreciat gresit ca fiind legale si temeinice constatarile auditorilor publici externi cu privire la caracterul neeligibil al unor cheltuieli ce au facut obiectul finantarii desfasurarii evenimentului.

In mod nelegal s-a interpretat ca textul de lege admite ca fiind eligibile numai inchirierile de spatii si aparatura, cata vreme enumerarea facuta in cuprinsul art. 4 alin 1 din O.G. 51/1998 are caracter exemplificativ si nu limitativ, fiind astfel deopotriva eligibile atat categoriile de cheltuieli enumerate in cuprinsul normei, cat si alte cheltuieli asemanatoare acestora, ce au fost efectuate cu prilejul desfasurarii evenimentului.

Este evident astfel ca, din finantarea acordata de catre Municipiul C au fost acoperite numai cheltuieli eligibile cu respectarea disp.art.4 alin.1 din OG 51/1998, eligibilitatea acestor cheltuieli fiind stabilita ca urmare a verificarilor efectuate de reprezentantul Primariei cu prilejul receptionarii cantitative si calitative a modului de desfasurare a evenimentului si a cheltuielilor efectuate.

In mod gresit instanta de fond a considerat ca autoritatea finantatoare nu a efectuat nicio verificare cu privire la natura cheltuielilor efectuate de catre beneficiarul finantarii si la incadrarea acestor cheltuieli in limitele procentuale legale admise.

De altfel, auditorii publici externi nici nu au invocat sau constatat vreo nerespectare a disp.art.4 alin.2 din OG 51/1998 sau caracterul neeligibil al unor servicii de consultare cum a concluzionat instanta, sens in care motivele hotararii recurate referitoare la aceste imprejurari sunt straine cauzei.

Cu privire la aspectul constatat la punctul II.2 din Decizia nr. 69/07.08.2014 a Curtii de Conturi, recurentii au aratat ca instanta de fond a pronuntat o hotarare cu incalcarea si aplicarea gresita a normelor de drept material prevazute de O.U.G. nr. 26/2012, norme ce nu au fost incalcate de catre recurenta cu prilejul organizarii evenimentului Ziua Recoltei si Vinului Dobrogean - editia 2013 de catre Fundatia Fantasio C, sens in care se impune casarea hotararii recurate.

In mod gresit, instanta a considerat ca au fost incalcate disp.art.III din OUG nr. 26/2012 intrucat cheltuielile considerate nelegale, in cuantum de 55.000 lei, au fost efectuate de catre Fundatia Fantasio C, si nu de catre Municipiul C.

Astfel, evidentierea sustinerii financiare a proiectului cu suma de 200.000 lei la Titlul Bunuri si servicii, este apreciata in mod gresit de catre instanta, in sensul ca si destinatia efectiva a sumei in privinta bunurilor/serviciilor achizitionate din aceste fonduri are aceeasi natura cata vreme insasi instanta constata si admite faptul ca operatiunea de achizitie a fost finalizata nu de catre Municipiul C, ci de catre un tert.

Imprejurarea inregistrarii sumei reprezentand intreaga finantare la Titlul Bunuri si servicii si nu la Titlul X - Alte cheltuieli, art.59.11 - Asociatii si fundatii - cum au sustinut reprezentantii intimatei ca ar fi trebuit sa se procedeze fata de dispozitiile OMFP nr. 1954/2005, a fost determinata de rationamentul/faptul ca Municipiul C. este fondator al Fundatiei F. si este reprezentat in cadrul acestei fundatii de catre Primarul Municipiului care este si membru in Consiliul Director, precum si de prevederile disp.art.6 din OMFP nr.1954/2005, si nu de faptul ca Municipiul C. ar fi efectuat in mod direct cheltuielile efectuate de catre tertul beneficiar - Fundatia F.C.

Din acest punct de vedere, cheltuielile efectuate pentru promovarea evenimentului de catre Fundatia F. C nu intra sub incidenta art. III din O.U.G. nr. 26/2012, intrucat textul de lege se refera strict la achizitiile pe care le-ar fi facut UATM C si nu F.F.

Recurentii considera ca dispozitiile art. III din O.U.G. 26/2012 nu sunt aplicabile nici pentru Fundatia FC, intrucat, in caz contrar, legiuitorul ar fi enumerat aceste unitati (fundatii) la alin. 3 din art.III.

Pe de alta parte, potrivit art. 6 din OMFP nr. 1954 din 16 decembrie 2005 pentru aprobarea Clasificatiei indicatorilor privind finantele publice se prevede ca „Clasificatiile aprobate prin prezentul ordin NU constituie temei legal pentru incasarea de venituri si efectuarea de cheltuieli.

S-a mai sustinut ca hotararea recurata este pronuntata cu depasirea atributiilor puterii judecatoresti de catre instanta, fiind data si cu incalcarea disp.art.18 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, dupa aprecierea caracterului legal si temeinic al aspectelor retinute de catre auditorul public extern in referire la masurile pe care ar trebui sa le dispuna entitatea auditata in vederea stabilirii intinderii si maririi prejudiciului reprezentand contravaloare tiparituri si alte materiale pentru evenimentul Ziua Recoltei si Vinului Dobrogean, precum si de recuperare a acestuia, instanta de fond a stabilit ca entitatea auditata este tinuta a analiza si daca aceasta cheltuiala aferenta materialelor publicitare pentru eveniment are un caracter eligibil in raport de prevederile art.4, art.6, art.61 - art.63, in conditiile in care prin Procesul verbal de control si prin actul administrativ reprezentat de Decizia nr.69/2014 a Camerei de Conturi C ce a facut obiectul contestatiei, nu s-a stipulat o atare obligatie in sarcina entitatii auditate.

Astfel, instanta de judecata a incalcat atributia exclusiva a Curtii de Conturi de verificare a modului de cheltuire a banilor publici, precum si de recomandare cu privire la masurile concrete ce se impun a fi luate in vederea inlaturarii erorii/abaterii constatate, in situatia in care se apreciaza ca au avut loc astfel de abateri.

Pe de alta parte instanta de fond nu putea in cadrul acestei contestatii sa creeze o situatie mai nefavorabila entitatii care a exercitat calea de atac a contestatiei, prin instituirea si a altor obligatii, suplimentar decat cele prevazute prin actul administrativ cu a carui anulare a fost investita.

Cu privire la masura dispusa potrivit pct.III din Decizie recurentii sustin ca la fond au fost ignorate/au fost gresit interpretate de catre judecator prevederile art.9 din O.U.G. 84/12.12.2012 considerand ca fara nicio fundamentare legala, judecatorul fondului a apreciat ca textul art.9 s-ar referi si la art.24 din O.U.G 34/2009, desi acesta nu o face.

Mai mult decat atat, judecatorul fondului a ignorat chiar nota de fundamentare a actului normativ in discutie O.U.G. 84/12.12.2012, prezentata de catre reclamanta tocmai pentru a  demonstra sustinerile.

Judecatorul fondului s-a aflat in eroare cand a consacrat putere interpretativa preambulului, retinandu-l in sensul dorit de catre intimata, atat timp cat textul art.43 din Legea 24/2000 prevede in mod expres ca „Preambulul (...) nu poate cuprinde nici directive, nici reguli de interpretare”.

Solicita instantei de control judiciar a constata ca in mod cert si indubitabil legiuitorul a dorit ca pentru anul 2013 sa nu se aplice interdictiile stabilite prin art.24 din OUG 34/2009.

Pe de alta parte, recurenta arata ca perfectarea contractelor de comodat nu se inscrie printre cele interzise conform art.24 din OUG 34/2009.

Conform textului - care este deosebit de clar si de explicit, ceea ce se interzice si intereseaza speta de fata, este „achizitionarea, preluarea in leasing sau inchirierea de: a) autoturisme, astfel cum sunt acestea definite la alin.1 al art.3 din O.U.G. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobata cu modificari si completari prin Legea 102/2006 cu modificarile si completarile ulterioare.

Analizand textul citat, o prima concluzie care se trage este aceea ca prevederea legala este una de stricta interpretare.

In cazul de fata insa, nu a fost perfectat niciunul dintre contractele la care se refera in mod limitativ prevederile legale citate anterior, ci au fost perfectate contracte de comodat.

In referire la presupusa incalcare a prevederilor art.5 pct.1 si pct.1 ind.1   si  Anexa   3 din   O.G.   80/30.08.2001 -  notiunea   de  „dotare” cu autoturisme contravine efectului pozitiv al autoritatii de lucru judecat reiesita din s.c. 94/18.01.2008 pronuntata de Tribunalul Constanta in dos. 1026/118/2007.

Situatia in cele doua cazuri analizate, cel din anul 2008 si prezentul caz este una identica, ceea ce ar fi atras pentru judecatorul fondului obligativitatea de a retine cele deja dezlegate anterior de catre o instanta, cu privire la operatiunea juridica in discutie.

Astfel, prin „dotare cu autoturisme” nu se poate intelege decat operatiunea de dobandire a dreptului de proprietate asupra acestora, fiind exclusa dobandirea folosintei pentru o perioada limitata si cu atat mai putin „utilizarea unui bun, detinut cu orice titlu, in vederea realizarii unui obiectiv determinat, in raport de specificitatile proprii ale bunului respectiv.

Fata de cele aratate, solicita a se constata ca - raportat la contractele de comodat - nu pot fi de aplicabilitate prevederile Normativului de cheltuieli cat timp acesta nu se refera decat la autoturismele aflate in dotarea/proprietatea U.A.T., ceea ce nu este cazul de fata, prevederea legala neputand fi aplicata prin analogie si in referire la alte situatii asemanatoare, reglementarile contabile fiind unele de stricta interpretare.

Fata de cele aratate, contractarea serviciului de transport persoane conform contractului nr.14xxx/31.01.2013 – atat timp cat nu este interzisa expres prin prevederi legale - apare ca fiind efectuata in deplina concordanta cu legea, neexistand temeiuri in actele normative care sa defaimeze drept nelegale asemenea cheltuieli sau sa interzica contractarea unor asemenea servicii.

Prin recursul formulat, recurenta intervenienta Fxx Rx SRL a solicitat in principal, admiterea recursului, casarea sentintei recurate si trimiterea spre rejudecare unui alt tribunal, din raza unei curti de apel invecinate.

In subsidiar solicita, admiterea recursului, casarea sentintei recurate ca fiind nelegala si netemeinica si, in urma rejudecarii solicita admiterea cererii de interventie accesorie formulate de recurenta-intervenienta Fxx Rx SRL in interesul reclamantilor, respectiv, admiterea cererii principale formulate de acestia din urma si, pe cale de consecinta: anularea Deciziei Camerei de Conturi C nr. 6x/07.08.2014 in ceea ce priveste masura dispusa la pct. II.1 din Decizie; anularea incheierii nr. VI/233/27.11.2014 a Comisiei de Solutionare a Contestatiilor din cadrul Curtii de Conturi a Romaniei, in ceea ce priveste modalitatea de solutionare a Contestatiei formulate impotriva masurii mentionate, cu obligarea   intimatelor-parate,  in   solidar,   la   plata  cheltuielilor  de  judecata cauzate de prezentul recurs.

In motivarea recursului recurenta a aratat urmatoarele:

In ce priveste solicitarea casarii cu trimitere spre rejudecare, solicitate in principal arata ca sentinta recurata nu solutioneaza fondul raportului litigios vizat de cererea de interventie a recurentei-interveniente Fxx Rx, in schimb depaseste cadrul procedural cu care a fost investita instanta, prin retinerea unor aspecte care nu se regasesc in actul contestat, si nici nu au fost solicitate prin contestatie sau prin cererea de interventie, nu contine motivarea pentru respingerea cererii privind administrarea probei cu expertiza contabila si a probei cu suporturile informatice ale realizarii evenimentelor de promovare ale statiunii M, iar in final, contrazice chiar admiterea in principiu a cererii de interventie, indrumand pe recurenta-intervenienta Fxx Rx sa-si apere interesele in cadrul altei proceduri.

Pentru toate acestea, considera ca solutia instantei de fond echivaleaza cu o veritabila denegare de dreptate si solicita casarea sentintei recurate si trimiterea spre rejudecare unui alt tribunal, din raza unei curti de apel invecinate, in temeiul art. 497.

Recurenta a mai sustinut ca solutia primei instante se bazeaza pe o grava situatie de aplicare gresita a legii, in sensul ca neevidentierea corespunzatoare in contabilitatea recurentei-interveniente Fxx Rx a unor operatiuni nu poate constitui o neregula, in sensul legii, care sa conduca la caracterizarea finantarii nerambursabile ca fiind „acordata nelegal”. Numai neexecutarea contractului de catre Recurenta-intervenienta Fxx Rx, in sensul nerealizarii contributiei proprii, ar fi putut constitui o asemenea neregula, lucru care, insa, in fapt, nu s-a intamplat, dupa cum rezulta din toate probele administrate.

Instanta de fond face o grava eroare de aplicare a legii atunci cand se raporteaza, in solutionarea cauzei, la un criteriu formal, scriptic, numeric, intre cifra de afaceri pentru anul 2013 si veniturile proprii necesare cofinantarii, retinand ca in bilantul contabil nu se regasesc veniturile proprii necesare cofinantarii evenimentului, ceea ce demonstreaza ca evenimentul nu a fost realizat la nivelul angajamentului din propunerea financiara, de 7.500.000 lei”.   

Sentinta recurata nu cuprinde motivele pentru care s-au respins probele solicitate de Recurenta-intervenienta Fxx Rx (proba cu expertiza financiar-contabila si proba cu suporturi informatice ale realizarii evenimentelor de promovare ale statiunii M), nici motivele pentru care instanta nu a analizat vreun inscris depus de intervenienta in dovedirea contributiei proprii in valoare de peste 3.600.000 lei.

Sentinta recurata este netemeinica, dat fiind ca instanta de fond a preluat fara a verifica, prin analiza inscrisurilor depuse la dosar, sustinerea total gresita din decizia contestata potrivit careia recurenta-intervenienta Fxx Rx nu ar fi avut contributia proprie asumata prin contract, concluzie la care Parata Camera de Conturi C a ajuns prin efectuarea unei comparatii formale intre cifra de afaceri pentru anul 2013 si contributia proprie necesara derularii proiectului.

Referitor la contributia financiara proprie, recurenta arata ca aceasta contributie a constat si in promovarea internationala a Statiunii M - promovare realizata ca urmare a derularii Contractului de barter nr.x/29.04.2013 incheiat intre Recurenta-intervenienta Fxx Rx si F.TV Ltd, denumita si FxTV, societatea care asigura producerea si distributia canalului international de televiziune „Fxtv”.

Contractul de barter incheiat cu F.TV Ltd a fost incheiat la data de 29.04.2013, a fost inregistrat in contabilitatea intervenientei si are urmatorul obiect: „prestarea reciproca de servicii intre cele doua Parti in conformitate cu prevederile ce urmeaza:

FxTV- asigura serviciile de publicitate internationala si alte servicii cu scopul sprijinirii Festivalului de Vara Fxv M 2013 ce se deruleaza in statiunea M, judetul C, Romania;

In schimb Fxx Rx - asigura serviciile de planificare si executie de evenimente internationale la solicitarea si in beneficiul FxTV.

Valoarea serviciilor executate conform prevederilor Contractului de barter este de 840.000 Euro, durata Contractului este de 4 (patru) ani, de la 01.05.2013 la 01.05.2017, iar potrivit art. 5.2 din Contract:

„Inchiderea evidentelor contabile privind serviciile executate conform prevederilor Contractului se va finaliza dupa ajungerea Contractului la termen, la capatul celor 4 ani mai sus mentionati (respectiv dupa data de 01 mai 2017)”.

Cu alte cuvinte evidentele contabile ale relatiilor contractuale intre intervenienta si FxTV urmeaza sa fie desocotite la data stabilita de parti in contract, in conformitate cu prevederile legale si contractuale;

Intrucat partile contractuale convenisera astfel, pana la data efectuarii controlului, desi partenerul contractual FxTV emisese facturile pentru serviciile prestate, nu le-au fost comunicate nu fusesera primite la sediu in cursul anului 2013; reprezentantul legal al recurentei-interveniente Fxx Rx a ridicat personal facturile in   discutie  de la societatea   partenera   emitenta, facturi ce  au  fost  inregistrate  in contabilitate  in  luna septembrie 2014,  iar corectarea erorilor contabile   s-a efectuat pe seama rezultatului reportat, asa cum prevede pct. 63 alin. (5) din OMFP 3055/2009 coroborat cu art.19, pct.13, alin.(1) din Codul fiscal.

Referitor la contributia recurentei-interveniente Fxx Rx, mentionata in propunerea financiara, in valoare de 3.600.000 lei, aceasta a fost dovedita prin intermediul facturilor de prestari servicii emise de F.TV Ltd.

Totalul acestor servicii este de 840.000 euro, echivalentul a 3.725.727,39 lei.

Ca urmare a operatiunilor in contrapartida s-au efectuat operatiuni nemonetare, s-a raportat-electronic aceasta tranzactie la BNR - Directia Statistica, completandu-se si transmitandu-se Anexa nr.V6 in conformitate cu Regulamentul nr.31/29.12.2011 privind raportarea de date si informatii statistice la BNR, art.58.

Invedereaza instantei ca toate serviciile reprezentand contributia sa la desfasurarea proiectului au constat in promovarea statiunii M de Fxtv International, Comision agentie modele, inchiriere costume si alte servicii, iar promovarea statiunii Mx pe Fxtv I, in peste 127 tari consta in transmisia clipurilor de promovare a statiunii M pe canalul Fxtv.

In drept, recursul a fost intemeiat pe prevederile art. 20 din Legea nr. 554/2004, art. 488 alin.(l), pct. 5, 6 si 8 C.pr.civ. si OG nr. 51/1998.

 Intimata Curtea de Conturi a Romaniei a depus intampinare,

prin care a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate.

In sustinerea pozitiei procesuale intimata a aratat ca sentinta civila atacata cuprinde motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei de fond, precum si cele pentru care s-au inlaturat sustinerile partilor, fiind indeplinite conditiile procedurale privind motivarea hotararii. Se poate observa ca din intregul sentintei civile nr. 924/2015 a Tribunalului Constanta rezulta ca s-a raspuns tuturor argumentelor, in mod implicit, prin rationamente logice.

Pe de alta parte, sustinerile recurentei-interveniente referitoare la respingerea probei cu expertiza contabila nu au relevanta in privinta motivarii sau nemotivarii sentintei civile nr. 924/2015 intrucat, in cauza, cererea de incuviintare a probatoriului a fost solutionata printr-o hotarare separata, respectiv incheierea de sedinta din data de 28.04.2015, hotarare care nu face obiectul recursului declarat in cauza.

Totodata, solicitarea recurentei de casare a hotararii cu trimitere spre rejudecare nu se impune pentru administrarea probei cu expertiza contabila, intrucat insasi recurenta sustine ca verificarea respectarii contractului ar putea fi facuta prin analiza inscrisurilor depuse la dosar.

Intimata a mai sustinut ca instanta de fond a facut o interpretare si aplicare corecta a normelor de drept material prevazute de art. 2 alin. (1), art. 63 si art. 11 din OG nr. 51/1998 privind imbunatatirea sistemului de finantare a programelor si proiectelor culturale, in conditiile in care in cauza nu a rezultat ca beneficiarul fondurilor nerambursabile si-ar fi indeplinit obligatiile asumate in ce priveste utilizarea intru totul a aportului invocat la semnarea contractului de finantare nerambursabila nr. 64834/30.04.2013.

De altfel, din relatiile oferite de catre A.J.F.P. C., in anul 2013, cifra de afaceri a intervenientei nu reflecta ca aceasta a avut o contributie la nivelul aportului invocat.

Finantatorul, in speta entitatea verificata, era tinut de a proceda la verificarea efectiva a existentei sursei de finantare invocata de catre beneficiar, atat la momentul incheierii contractului, cat mai ales pe perioada derularii acestuia.

Totodata, sustinerile recurentei-interveniente potrivit carora motivul pentru care in anul 2013 prestatiile nu s-au regasit in situatia financiara (bilant) s-ar datora faptului ca acestea au fost efectuate in temeiul contractului de barter nr. x/2013, incheiat cu SC FTV Ltd, cu sediul in Insulele Virgine, nu au relevanta in cauza noastra, intrucat, pe de o parte, din sumele reprezentand finantare nerambursabila se puteau acoperi cheltuielile prevazute la art. 4 alin.(l) din OG nr. 51/1998, iar pe de alta parte, insasi recurenta-intervenienta recunoaste, in mod indirect, ca in perioada controlului (05.05.2014 - 27.06.2014) nu a putut prezenta facturile emise inca din anul 2013, desi pentru anul 2013 ar fi trebuit sa existe documente contabile rezultate din executia acestui contract.

In acest context, intimata evidentiaza reglementarile contabile conforme cu directivele europene aplicabile contractului, aprobate prin Ordinul MFP nr. 3055/2009, respectiv pct. 34, 36, 46 si 63 alin. 1-3 din acest act normativ, subliniind ca imprejurarea potrivit careia nu au fost emise si comunicate facturi de catre partenerul contractual, nu constituia un eveniment care sa justifice neinregistrarea la timp a unor tranzactii in valoare totala de 840.000 euro, valoare ce rezulta din contractul de barter.

In ceea ce priveste facturile de prestari servicii, emise de F.TV Ltd., care ar justifica aportul mentionat in propunerea financiara, este de evidentiat faptul ca sunt emise din Insulele Virgine, fara a se preciza cine si din ce resurse a achitat serviciile de promovare pe canalul international de televiziune.

Or, in conditiile in care din relatiile furnizate de AJFP C a reiesit ca intervenienta nu a avut o contributie la nivelul aportului invocat, in mod corect s-a concluzionat ca evenimentul nu a fost realizat la nivelul angajamentului din propunerea financiara.

Intimata face referire si la celelalte constatari ale echipei de auditori publici externi fata de raportul final al evenimentului din anul 2013 si concluzioneaza ca, in speta, in mod corect, s-a constatat ca a existat o abatere de la legalitate si regularitate in ceea ce priveste modul de intrebuintare a fondurilor publice ale UAT Municipiul C, abatere care a determinat dispunerea masurilor prevazute la pct. II.1 din Decizia nr. 69/2014 a Camerei de Conturi a Judetului C, iar din probatoriul administrat rezulta ca nici recurenti-reclamanti si nici recurenta-intervenienta nu au demonstrat o alta situatie de fapt decat cea retinuta in actul de control care a stat la baza stabilirii masurilor prevazute in decizia sus mentionata.

Prin incheierea pronuntata la data de 14.04.2016 s-a dispus suspendarea judecarii cauzei, in temeiul art. 413 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ., pana la solutionarea dosarului nr. 1411/118/2016 aflat pe rolul Tribunalului C.

Cauza a fost repusa pe rol ca urmare a cererii depuse de recurentii reclamanti la data de 11.05.2017, ulterior solutionarii definitive a dosarului nr. 1xxx/118/2016, fiind anexata la dosar decizia nr. 3xx/26.04.2017 pronuntata de Curtea de apel Constanta in dosarul nr. 1411/118/2016.

In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri.

Examinand hotararea atacata prin prisma criticilor formulate, in raport cu actele si lucrarile dosarului, precum si cu dispozitiile legale incidente pricinii, Curtea de Apel retine ca recursurile sunt nefondate, avand in vedere urmatoarele considerente:

In ce priveste masura dispusa la pct. II.1 din Decizia nr. 69/2014 emisa de Camera de Conturi Constanta, Curtea de apel retine ca instanta de fond a facut o corecta interpretare si aplicare a prevederilor art. 2 alin. 1, art. 6 ind. 3 si art. 11 din OG nr. 51/1998.

Conform dispozitiilor art. 2 alin. 1 din OG nr. 51/1998 „Acordarea de finantari nerambursabile este conditionata de existenta altor surse de finantare, proprii sau atrase de beneficiar, in conditiile stabilite de autoritatea finantatoare.”

Contrar sustinerilor recurentilor, Curtea constata ca instanta de fond a facut o corecta interpretare a acestor dispozitii legale in sensul ca finantatorul era tinut de a proceda la verificarea efectiva a existentei sursei de finantare invocata de beneficiar, atat la momentul incheierii contractului, cat mai ales pe perioada derularii acestuia.

Astfel, din dispozitiile legale mai sus enuntate rezulta ca acordarea finantarii nerambursabile este conditionata de „existenta altor surse de finantare”. Prin urmare, pentru verificarea indeplinirii acestei conditii impuse de legiuitor pentru acordarea finantarii, era necesar ca finantatorul sa verifice existenta surselor de finantare proprii sau atrase ale beneficiarului.

Nu pot fi retinute sustinerile recurentilor reclamanti in sensul ca o asemenea verificare ar fi impus verificarea evidentelor contabile ale beneficiarului, intrucat, in contextul verificarilor respective, finantatorul putea solicita beneficiarului depunerea documentelor cu care acesta din urma intelegea sa faca dovada contributiei sale conform ofertei depuse.

Ori, in cauza, s-a constatat ca finantatorul nu a efectuat nicio verificare cu privire la existenta finantarii indicate in oferta de beneficiarul finantarii, nici la momentul incheierii contractului si nici pe parcursul executarii acestuia.

Avand in vedere ca din relatiile comunicate de A.J.F.P. C si din datele consemnate in bilantul contabil incheiat de Fx Rx SRL a rezultat ca cifra de afaceri a intervenientei Fx Rx SRL a fost de 3.422.630 lei, ceea corespunde in linii mari veniturilor incasate din finantarea nerambursabila primita de la UAT Municipiul C, in mod intemeiat s-a retinut prin actele contestate ca cifra de afaceri a intervenientei nu reflecta ca aceasta a avut o contributie la nivelul aportului invocat.

Sunt lipsite de relevanta aspectele invocate de recurenti referitoare la faptul ca in cifra de afaceri a solicitantului nu se poate regasi exprimat TVA in procent de 24% aferenta sumelor primite de la autoritatea finantatoare, intrucat din relatiile comunicate de A.J.F.P. C rezulta cu evidenta ca in anul 2013 cifra de afaceri a intervenientei nu reflecta ca aceasta a avut o contributie la nivelul aportului invocat.

Nu pot fi retinute sustinerile recurentilor in sensul ca in cauza era necesara efectuarea unei expertize contabile pentru stabilirea cu exactitate a contributiei proprii a beneficiarului finantarii, intrucat in cauza prezinta relevanta modul de utilizare a fondurilor publice alocate de catre UAT Municipiul C evenimentului.

In raport de prevederile art. 4 si art. 6 ind. 1, art. 6 ind. 3 din OG nr. 51/1998 Curtea constata ca in mod corect a retinut instanta de fond ca finantatorul este tinut a proceda la verificarea efectiva, pe perioada derularii contractului, a cheltuielilor efectuate de catre beneficiar sub aspectul naturii acestora, cat si sub aspectul ponderii procentuale, raportata la valoarea totala a finantarii nerambursabile.

Chiar daca art. 4 alin. 1 lit. a din OG nr. 51/1998 cuprinde mentiunea „si altele asemenea”, care conduce la concluzia ca enumerarea din textul legal respectiv nu este limitativa, este de observat ca in privinta inchirierilor textul de lege mentioneaza limitativ natura acestora, respectiv inchirieri de spatii si aparatura.

Contrar sustinerilor recurentilor, prin procesul verbal de constatare intocmit de Camera de Conturi C s-a retinut ca, din verificarile efectuate, s-a constatat ca in raportul final al evenimentului din anul 2013 s-a evidentiat existenta unor documente cu caracter justificativ (contracte, facturi, ordine de plata) care s-au incheiat de catre SC Fxx Rx SRL cu SC FxV Rx SRL, iar documentele de decontare dintre cele doua societati comerciale sus mentionate au fost in suma totala de 1.375.537 lei, din care consultanta pe diferite domenii a fost de 239.784 lei, mentionandu-se ca potrivit informatiilor transmise de catre Oficiul Registrului Comertului, cele doua societati comerciale au acelasi sediu, actionariat si administrator.

Totodata, s-a evidentiat existenta unor documente de decontare intre SC Fxx Rx SRL si SC A A SRL Ca, societati care au actionariat comun, suma totala fiind de 769.079 lei, din care consultanta in valoare de 174.387 lei.

Pe de alta parte, in afara de facturi, la raportul financiar al evenimentului nu au mai existat alte documente care sa justifice serviciile facturate (procese verbale de receptie, rapoarte de activitate, etc).

In acest context s-a evidentiat faptul ca entitatea auditata nu a tinut seama de prevederile art. 4 si art. 6 din OG nr. 51/1998, in conditiile in care cheltuielile din sumele acordate in baza unui contract de finantare nerambursabila pot fi acceptate numai in masura in care sunt cheltuieli eligibile si au fost efectuate in perioada executarii contractului.

Pe de alta parte, prin faptul ca entitatea nu a urmarit respectarea de catre beneficiarul finantarii a clauzelor contractuale, s-a concluzionat in mod corect ca nu a fost respectat principiul bunei gestiuni a fondurilor publice, prevazut de legea  nr. 273/2006 si de OG nr. 119/1999.

Criticile formulate de recurenta intervenienta prin raportare la motivul de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 6 Cod proc. civ. nu pot fi retinute intrucat in considerentele sentintei judecatorul fondului a aratat motivele pentru care a inlaturat sustinerile intervenientei privind faptul ca aportul financiar al acesteia este dovedit cu facturile de prestari servicii emise de F. TV Ltd, care au fost inregistrate in contabilitatea acesteia la sfarsitul anului 2014.

Curtea retine ca hotararea atacata cuprinde motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei de fond, precum si cele pentru care s-au inlaturat sustinerile partilor, fiind indeplinite conditiile procedurale privind motivarea hotararii.

Pe de alta parte, Curtea constata ca in mod corect a apreciat prima instanta ca in cauza nu se impune administrarea probei cu expertiza contabila, intrucat verificarea legalitatii actelor contestate, precum si a sustinerilor intervenientei, putea fi facuta prin analiza inscrisurilor depuse la dosar.

Recurenta intervenienta a sustinut in esenta ca aportul financiar al acesteia, mentionat in propunerea financiara este dovedita cu Contractul de Barter nr. 4/2013 incheiat intre aceasta si SC F.TV Ltd, agent economic cu sediul in Insulele Virgine si facturile de prestari servicii emise de F.TV Ltd., care au fost inregistrate in contabilitatea intervenientei la sfarsitul anului 2014.

In acord cu cele retinute de instanta de fond, Curtea apreciaza ca aspectele invocate de intervenienta nu sunt de natura a inlatura obligatia instituita in sarcina reclamantilor prin decizia contestata, in sensul de a efectua verificari cu privire la finantarea nerambursabila acordata, atat in ceea ce priveste cheltuielile care au caracter eligibil si care au fost efectuate pe perioada derularii contractului, cat si in ceea ce priveste respectarea obligatiei asumate de beneficiarul finantarii sub aspectul cotei proprii de contributie.   

Totodata, sustinerile recurentei-interveniente potrivit carora motivul pentru care in anul 2013 prestatiile nu s-au regasit in situatia financiara (bilant) s-ar datora faptului ca acestea au fost efectuate in temeiul contractului de barter nr. 4/2013, incheiat cu SC FTV Ltd, cu sediul in Insulele Virgine, nu au relevanta in cauza, intrucat, pe de o parte, din sumele reprezentand finantare nerambursabila se puteau acoperi cheltuielile prevazute la art. 4 alin.(1) din OG nr. 51/1998, iar pe de alta parte, insasi recurenta-intervenienta recunoaste, in mod indirect, ca in perioada controlului (05.05.2014 - 27.06.2014) nu a putut prezenta facturile emise inca din anul 2013, desi pentru anul 2013 ar fi trebuit sa existe documente contabile rezultate din executia acestui contract.

Prevederile Contractului de Barter invocate de recurenta nu pot constitui temei pentru neinregistrarea la timp de catre intervenienta, in conformitate Reglementarile contabile, aprobate prin Ordinul MFP nr. 3055/2009, a unor tranzactii in valoare totala de 840.000 euro.

In acest context, se impune a fi evidentiate Reglementarile contabile conforme cu directivele europene aplicabile contractului, aprobate prin Ordinul MFP nr. 3055/2009, pct. 63 alin. (1) - (3), din care rezulta ca erorile la care se refera aceste norme sunt erori de natura greselilor matematice sau de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor si fraudelor.

           In raport de cele mai sus expuse, Curtea apreciaza ca in mod corect s-a retinut ca a existat o abatere de la legalitate si regularitate in ceea ce priveste modul de intrebuintare a fondurilor publice ale UAT Municipiul C, abatere care a determinat dispunerea masurilor prevazute la pct. II.1 din Decizia nr. 69/2014 a Camerei de Conturi a Judetului C.

In ce priveste criticile referitoare la masura nr. II.2 din Decizia nr. 69/07.08.2014 Curtea de apel retine ca prin decizia mentionata s-a retinut ca abatere angajarea si efectuarea de cheltuieli nelegale reprezentand contravaloare tiparituri si alte bunuri pentru zile festive de natura tipariturilor (afise, bannere, meshuri, stegulete, etc.) la contractul de finantare nerambursabila nr. 12xxxx/25.09.2013 incheiat cu Fundatia F C, pentru evenimentul Sarbatoarea Recoltei si Vinului Dobrogean 2013.

In acest sens s-a retinut ca UATM C, contrar prevederilor art. III din OUG nr. 26/06.06.2012, a angajat si efectuat cheltuieli de natura tipariturilor (afise, bannere, meshuri, stegulete, etc.).

Prin decizia contestata s-a retinut incalcarea prevederilor art. III. din O.U.G. nr. 26/2012, art. 1 alin. 1 si 2 lit. a), art. 14 alin. 3, art. 22 alin. 1, art. 23 alin. 1 si alin. 2 lit. a) si b), art. 51 alin. 1 si art. 54 alin. 1, 3, 4, 5, 6 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, pct. 1 din Ordinul 1792/2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale.

In conformitate cu prevederile art. 14 alin. 3 din Legea nr. 273/2006 „Nicio cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetele prevazute la art. 1 alin. (2) si nici nu poate fi angajata si efectuata din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala.”

Art. 51 din acelasi act normativ prevede ca „Creditele bugetare aprobate prin bugetele prevazute la art. 1 alin. (2) pot fi folosite prin deschideri de credite efectuate de ordonatorii de credite ai acestora, in limita sumelor aprobate, potrivit destinatiei stabilite si cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective, precum si cu respectarea procedurilor si calendarului aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice.”

Totodata. Curtea retine ca in conformitate cu prevederile art. 23 alin. 1 din Legea nr. 273/2006, ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale.

In cauza este relevant in sensul retinerii incalcarii normelor legale mai sus mentionate faptul ca cheltuielile au fost efectuate de la titlul Bunuri si servicii, fiind inregistrate ca si cheltuieli directe ale bugetului local, situatie care impunea respectarea prevederilor art. 14 si 23 din Legea nr. 273/2006.

In mod legal au fost inlaturate de catre instanta de fond sustinerile recurentilor reclamanti in sensul ca cheltuielile au fost efectuate de Fundatia F C, si nu de catre Municipiul C.

Astfel cum in mod corect s-a evidentiat si prin actele contestate, conform dispozitiilor OMFP nr.1954/2005 sumele alocate din bugetele locale catre asociatii si fundatii se inregistreaza la Titlul X - Alte cheltuieli, art.59.11 - Asociatii si fundatii, fiind lipsit de relevanta sub acest aspect faptul Municipiul C este fondator al Fundatiei F.

In conditiile in care, in concret, in urma verificarilor efectuate, s-a constatat ca cheltuielile respective au fost inregistrate ca si cheltuieli directe ale bugetului local, in mod legal retinut prin actele contestate ca au fost incalcate prevederile art. III din OUG nr. 26/2012 si prevederile Legii nr. 273/2006 mai sus mentionate.

Chiar daca instanta de fond a retinut in considerentele hotararii, in  mod subsidiar, aspecte privind verificarea eligibilitatii cheltuielilor care nu se regasesc in decizia contestata, aceasta imprejurare nu este de natura a conduce la retinerea incidentei motivului de recurs prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 4 cod proc. civ., intrucat prin sentinta atacata instanta de fond nu a instituit in sarcina recurentilor reclamanti alte obligatii decat cele dispuse prin decizia nr. 69/2014 emisa de Camera de Conturi Constanta.

Instanta de fond a respins actiunea reclamantilor, mentinand actele contestate, astfel ca recurentii reclamanti sunt tinuti a aduce la indeplinire masurile dispuse prin actul contestat.

In ce priveste masura dispusa potrivit pct. II.3 din Decizia nr. 69/2014 Curtea de apel retine ca prin decizia contestata s-a retinut efectuarea unor plati nelegale reprezentand cheltuieli de exploatare (cu combustibil, reparatii si forta de munca) efectuate pentru utilizarea autoturismelor preluate prin contracte de leasing sau contracte de comodat.

S-a constatat ca entitatea, pe parcursul anului 2013, a exploatat pentru serviciul de transport persoane cu autoturisme un numar variabil cuprins intre 11-48 autoturisme in raport de necesitatile fiecarei luni, depasindu-se normativul stabilit de O.G. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritati si institutii publice, retinandu-se ca nu au fost respectate prevederile art.5 pct..1 si pct.1 ind.1 si Anexa 3 din O.G. 80/2001, art. 3 alin. 2, art. 14 alin. 2 si 3, art. 23, art. 26 alin. 3 si art. 54 alin. 5, 6 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale.

Curtea de apel constata ca in mod corect s-a retinut prin actele contestate faptul ca interdictia prevazuta de art.24 din O.U.G nr.34/2009 era aplicabila si in anul 2013, iar instanta de fond a facut o corecta interpretare si aplicare a prevederilor art. 9 din O.U.G. 84/2012.

Conform acestor dispozitii legale „Prevederile art. 15, 18, 19 si 20 ale art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 283/2011, se aplica in mod corespunzator si in anul 2013.”

  Art. 20 al art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 283/2011, prevede ca „Prevederile art. 21, 22 si 24 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, aprobata prin Legea nr. 227/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica pana la data de 31 decembrie 2012.”

Prin urmare, reglementarea cuprinsa in art. 9 din OUG nr. 84/2012, care dispune in sensul ca norma legala mai sus enuntata se aplica in  mod corespunzator si in anul 2013, nu poate fi interpretata decat in sensul ca prevederile art. 21, 22 si 24 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, aprobata prin Legea nr. 227/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica si in anul 2013.

Conform prevederilor art. 24 din OUG nr. 34/2009 „(1) De la data intrarii in vigoare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta, autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 21 li se interzice achizitionarea, preluarea in leasing sau inchirierea de:

a) autoturisme, astfel cum sunt acestea definite la alin. (1) al art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 102/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;”

Din decizia contestata rezulta ca, atat in cazul contractului de leasing, cat si in cazul contractelor de comodat, autoturismele au fost conduse de angajati ai UAT Municipiul C si de 15 conducatori auto preluati in baza contractului nr. 13xxxx/05.11.2013 de la SC H SRL C, fiind angajate cheltuieli cu exploatarea autoturismelor, reprezentand carburantii, reparatii si forta de munca preluata pe baza de contract de servicii.

In raport de  aceasta situatie in mod corect s-a retinut faptul ca aceste cheltuieli au fost efectuate contrar prevederilor legale in vigoare referitoare la limitarea consumului de carburanti si a numarului de autoturisme pentru toate institutiile publice, inclusiv pentru consiliile locale ale municipiilor resedinta de judet, care puteau utiliza un numar de maxim 5 autoturisme, cu un consum lunar de 125 litri benzina/motorina/autoturism.

Conform prevederilor art. 1 din OG nr. 80/2001 „(1) Prin prezenta ordonanta se stabilesc normative de cheltuieli pentru autoritatile administratiei publice si institutiile publice, indiferent de modul de finantare a activitatii acestora.

    (2) Normativele de cheltuieli privesc: actiunile de protocol; dotarea cu autoturisme si consumul de carburanti, precum si costurile pentru convorbiri telefonice.”

In conformitate cu prevederile art.5 alin.1 si alin.1 ind.1 si Anexa 3 din O.G. 80/30.08.2001 entitatea auditata putea sa suporte cheltuieli de exploatare si cheltuieli cu combustibil in limita maxima de 125 litri/luna/vehicul, pentru 5 vehicule, prin sentinta atacata retinandu-se in mod corect ca notiunea de dotare vizeaza utilizarea unui bun, detinut cu orice titlu, in vederea realizarii unui obiectiv determinat.

In acord cu cele retinute de instanta de fond, Curtea apreciaza ca sustinerile recurentilor reclamanti privind efectul pozitiv al autoritatii de lucru judecat in raport de sentinta nr. 94/2008 nu pot fi retinute, avand in vedere faptul ca sentinta mentionata nu a tratat efectele juridice ale actului analizat.

Intr-adevar, comodatul este un contract cu titlu gratuit, in timp ce locatiunea este un contract cu titlu oneros, insa  in ceea ce priveste efectele in privinta bunului ce face obiectul contractului, cele doua contracte produc acelasi efect, si anume transmit dreptul de folosinta asupra bunului.

Din aceasta perspectiva Curtea de apel constata ca in mod corect a retinut instanta de fond ca finalitatea celor 3 tipuri de contracte la care se face referire prin art.24 al.1 lit.a) din OUG 34/2009 5 (achizitionare, preluare in leasing, inchiriere) este identica cu cea a contractelor de comodat, in conditiile in care entitatea a utilizat vehiculele in scopul desfasurarii activitatii specifice.

Pentru considerentele expuse, constatand ca in mod corect prin sentinta atacata s-a retinut legalitatea actelor contestate, in conformitate cu dispozitiile art. 496 alin. 1 Cod procedura civila, Curtea va respinge recursurile declarate in cauza ca nefondate.