Introducerea fortata in cauza a altei persoane – lipsa manifestarii rolului judecatorului in aflarea adevarului
19 martie 2020Legalitatea masurii de revocare a deciziei de debit emisa de Casa teritoriala de pensii
19 martie 2020
Judecatorul fondului, pronuntand incheierea prin care a constatat neregularitatea rechizitoriului, ar fi trebuit sa comunice procurorului in ce constau deficientele si neregularitatile identificate in rechizitoriu.
Continutul rechizitoriului este indicat in art. 328 Cod de procedura penala, iar in speta aceste prevederi legale au fost respectate cu strictete de D.I.I.C.O.T.
(Incheierea penala nr. 6/C/CC/CP/22 ianuarie 2015)
Prin incheierea din 19 noiembrie 2014, pronuntata de Judecatorul de camera preliminara din cadrul Tribunalului Valcea, s-a dispus:
„Admite, in parte, exceptiile invocate de inculpatii JCM, TMA,BAI, BPC,CI, CC, VIA si MOI.
Constata neregularitatea rechizitoriului nr. 110D/P/2006 emis de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism,Biroul Teritorial Valcea.
Respinge exceptiile si cererile formulate de inculpatii JCM, TMA,BAI, BPC,CI, CC, VIA si MOI privind nelegalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala.
Dispune comunicarea prezentei incheieri Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism,Biroul Teritorial Valcea in vederea remedierii neregularitatilor constatate in actul de sesizare in termenul prevazut de art. 345 alin.3 Cod pr.penala, procurorul urmand a comunica judecatorului de camera preliminara daca mentine dispozitia de trimitere in judecata ori solicita restituirea cauzei.”
Pentru a dispune astfel, Judecatorul de camera preliminara din cadrul Tribunalului Valcea a retinut:
„Prin rechizitoriul nr. 110D/P/2006 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism,Biroul Teritorial Valcea s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor :
- CRV, pentru comiterea infractiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 4 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal;
- TMA, pentru comiterea infractiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal
-CI, pentru comiterea infr.de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 4 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. art. 46 alin. 2 din Legea nr. 161/2003 si art. 42 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal;
-BPC, pentru comiterea infr. prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal;
-BAI, pentru comiterea infr. prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal;
- BCC, pentru comiterea infr. prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 42 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 46 alin. 2 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal;
-RDM, pentru comiterea infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. 1, 3 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 43 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 46 alin. 2 din Legea nr. 161/2003, art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 4 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal;
-EC , pentru comiterea infr. prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 42 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 46 alin. 2 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal
-MOI, pentru comiterea infr. prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 42 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 46 alin. 2 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal;
-VIA, pentru comiterea infr. prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 42 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 46 alin. 2 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal;
-Tirlea Bogdan Gheorghe, pentru comiterea infr. prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 42 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 46 alin. 2 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal;
-TVI, pentru comiterea infr. prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 42 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 46 alin. 2 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal;
-CC, pentru comiterea infr. prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 42 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 46 alin. 2 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal;
-AAM, pentru comiterea infr. prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 42 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 46 alin. 2 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal;
-OCC, pentru comiterea infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 23 din legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. a, b Cod penal;
-ICG, pentru comiterea infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 23 din legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal;
-SSO , pentru comiterea infr. prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 4 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal, prin Rechizitoriul din data de 905.01.2009, dosar nr.110/D/P/2006 si
-YFAHAL, pentru comiterea infr. prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 4 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal;
-JCM, pentru comiterea infr. prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 4 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal;
- MCM , pentru comiterea infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. a, b Cod penal
-MMC, pentru comiterea infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 23 din legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, fiecare cu aplic. art. 99 si urm. Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal
-RTV, pentru comiterea infr. prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. 1, 3 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 43 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 4 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal.
In actul de sesizare s-a retinut, in esenta, ca in jurul inculpatilor BPC si CRV s-a creat un grup organizat ai caror membrii comiteau fraude informatice, asociate fie inselaciunii , fie efectuarii de transferuri neautorizate de fonduri banesti din conturi bancare , comise in dauna unor cetateni si societati straine , urmate de repatrierea si ridicarea sumelor obtinute ilicit .
S-a stabilit ca autorii posteaza anunturi de vanzare a unor bunuri pe care in realitate nu le detin, apeland la site-uri specializate in comert electronic (eBay.com, Equine.com, Craigslist.com, gunsamerica.com ). De regula accesul la aceste site-uri se face prin conectare folosind datele de identificare ale altor persoane (user), inclusiv date ale cartilor de credit apartinand acestora (carti).
Aceste informatii sunt obtinute prin lansarea prin internet de mesaje nedorite catre un numar nedefinit de destinatari (mesaje spam) si determinarea unora dintre acestia sa dezvaluie expeditorului date personale (metoda phishing). De exemplu, sub pretextul actualizarii bazelor de date ale unor institutii, de regula bancare, victima este indrumata prin mesajul spam sa trimita informatii personale catre o adresa de e-mail care in realitate este controlata de autorul phishingului.
Datele astfel obtinute sunt folosite pentru inscrierea neautorizata, cu identitatea persoanei respective, pe site-urile de comert on-line. Acest mod de operare urmareste atat ascunderea propriei identitati, cat si castigarea increderii victimelor - cetateni straini, carora li se induce falsa impresie cu privire la identitatea fizica si electronica a persoanei cu care incheie acordul.
Ulterior autorii posteaza anunturi de vanzare a unor bunuri pe care in realitate nu le detin si determina victimele sa achizitioneze bunurile si sa efectueze plata pretului fie prin sisteme de transfer rapid de bani (Western Union, Money Gram), fie prin depuneri in conturi bancare, pe nume fictive de beneficiari. Aceste identitati fictive sunt folosite de membrii gruparii, deplasati in strainatate in scopul ridicarii sumelor transferate de victime.
Ulterior sumele rezultate din aceste activitati sunt trimise in tara prin servicii de transfer rapid de bani (Western Union, Money Gram), de aceasta data folosindu-se o identitate fictiva a expeditorului si una reala a beneficiarului, care au acelasi nume, urmarindu-se crearea unei false impresii cu privire la o legatura familiala. Beneficiarii sunt cetateni romani recrutati de catre autorii ce astfel incearca sa-si protejeze anonimatul si sa se sustraga de la tragerea la raspundere penala. Alte modalitati de repatriere a banilor sunt depunerea in conturi bancare ori apelarea la serviciile unor transportatori auto.
Prin aceste modalitati se incearca crearea unui circuit al banilor proveniti din faptele ilicite, care sa ascunda adevarata destinatie a sumelor si identitatea reala a autorilor. Prin urmare, pe langa fraudarea cetatenilor straini, autorii au organizat si o retea de spalare a banilor rezultati din faptele ilicite.
In vederea functionarii intregului sistem, activitatile membrilor grupului sunt interdependente iar informatia circula exclusiv electronic (convorbiri telefonice, mesaje tip sms sau corespondenta on-line), fiind transmise informatii cu privire la transferurile ce trebuie „executate” si feed-back-ul continand confirmarea operatiunilor frauduloase.
Cu timpul, datorita sprijinului reciproc si schimbului activ de informatii intre membrii grupului modurile de operare au fost perfectionate, in sensul ca autorii posteaza, pe site-uri specializate in comert electronic, anunturi de vanzare a unor bunuri pe care in realitate nu le detin.
In locul folosirii sistemelor uzuale de garantare a tranzactiilor on-line (tip escrow), autorii determina victimele sa faca depozite temporare, prin sisteme de transfer rapid de bani tip Western Union sau Money Gram, pe numele unor persoane de incredere, cu posibilitatea anularii transferului in cazul neacceptarii bunului de catre cumparator. In realitate bunul nu este livrat pentru ca acesta de fapt nu exista, iar sumele depuse drept garantie sunt incasate prin mijloace frauduloase. In acest scop membrii grupului au cooptat persoane aflate in strainatate, care au acces direct la serviciile de transfer rapid de bani (angajati sau detinatori ai unor astfel de unitati) si pot ridica sumele fara utilizarea unor acte de identitate.
Ulterior aceleasi persoane repatriaza sumele de bani provenite din frauda prin servicii de transfer rapid de bani (Western Union, Money Gram), de aceasta data folosindu-se o identitate fictiva a expeditorului si una reala a beneficiarului, care au acelasi nume, urmarindu-se crearea unei false impresii cu privire la o legatura familiala. Beneficiarii sunt cetateni romani recrutati de catre autorii ce astfel incearca sa-si protejeze anonimatul si sa se sustraga de la tragerea la raspundere penala.
O alta modalitate de comitere a faptelor consta in efectuarea de transferuri neautorizate din conturile bancare ale unor societati
straine in conturi controlate de autori, intrarea in posesia acestora fiind realizata prin transferuri repetate ale sumelor obtinute ilicit, cu ajutorul altor participanti.
Astfel, autorii alerteaza victima – de regula societate comerciala americana cu venituri importante – cu privire la existenta unor sesizari impotriva sa, prin intermediul unor e-mailuri provenind aparent de la autoritati americane, determinand-o sa acceseze documente atasate mesajului electronic, modalitate in care sunt obtinute date ce permit accesarea ilegala a conturilor. Ulterior sunt realizate operatiuni de transfer al unor importante sume de bani in conturi create special de autori la institutii bancare din Statele Unite ale Americii, Canada, Iordania etc.. Cu ajutorul altor participanti, aceste sume sunt retransferate in alte conturi bancare din strainatate, de unde sunt ridicate si introduse in tara.
Din actele dosarului rezulta ca inc. BPC si CRV le erau transmise de catre mai multe persoane, prin intermediul serviciului de mesagerie scrisa, date cu privire la operatiuni prin sistemele de transfer rapid de bani. Acestia, la randul lor, le inaintau persoanelor de legatura aflate in tara sau in strainatate, in vederea ridicarii sumelor rezultate din transferurile initiale de la victime. Inc. BPC avea legaturi directe in vederea ridicarii banilor din Italia, in timp ce inc. CRV avea persoane de legatura in special in SUA.
Dupa „executarea” transferurilor, datele pentru confirmare erau comunicate pe acelasi „traseu”, fiecare „veriga” a lantului comunicational beneficiind de un anumit procent din suma obtinuta prin fraudarea cetatenilor straini (de ex. convorbirile telefonice si mesajele din datele de 26.01. 2008, 26.06.2008 colaborator din Italia – BPC, 15.01.2008 CRV – TMA, 03.03.2008 CRV – RTV, 04.03.2008 si 20 .05.2008 CRV – CI, 28. 05.2008 CRV - YAL, 31.05.2008 CRV – JCM).
Din discutiile purtate intre membrii grupului ori mesajele transmise intre acestia, a rezultat ca procentele pentru fiecare „serviciu” erau negociate, avandu-se in vedere numarul transferurilor date spre „executare”, continuitatea colaborarii ori riscurile la care se supuneau persoanele ce ridicau banii.
Participatia inc. CI la activitatea grupului nu s-a rezumat numai la lansarea de oferte dolosive pe site-uri specializate in vanzari on-line si oferirea de suport altor membri ai grupului ce desfasoara acelasi tip de activitati infractionale (CC, TN, TVI, AAM), prin schimbul de informatii cu privire la modalitati de operare, site-uri folosite, posibilitati de procurare a unor date, persoane de contact etc.
Inc. CI a colaborat cu inc. CRV si pe linia transferului neautorizat de fonduri banesti din conturi bancare prin punerea la dispozitie a serviciilor persoanei sale de legatura din SUA, inc. Turlea CV de la care primea date ale conturilor in care puteau fi transferate sumele de bani. Dupa realizarea transferurilor neautorizate, datele cu privire la cont, suma transferata si victima erau retransmise inc. TCV, in vederea efectuarii demersurilor pentru aducerea in tara a banilor.
Inc. TVI si CC au participat la activitatea grupului prin lansarea de oferte dolosive pe site-uri specializate in vanzari on-line si oferirea de suport altor membri ai grupului ce desfasoara acelasi tip de activitati infractionale, prin schimbul de informatii cu privire la noi moduri de operare sau optimizarea celor practicate, obtinerea unor date de inregistrare pe site-uri specializate in vanzari on-line (user si parola – date rezultate din perchezitiile informatice), puncte vulnerabile ale unor site-uri de comert on-line, metode de ascundere a identitatii electronice etc.. Activitatea acestora se desfasura pe linia comiterii de fraude informatice asociate cu inselaciunea, impreuna cu CI, TN si AAM. Perchezitia informatica efectuata asupra unui harddisk ridicat de la inc. TVI a mai relevat utilizarea, printre altele, a aceluiasi nume de companie pentru directionarea banilor trimisi de victime cu cel utilizat de alti membri ai grupului, pentru transferul neautorizat de fonduri banesti din conturi bancare (de ex. R LLC).
Si inc. AAM a desfasurat activitati de postare a unor oferte dolosive pe site-uri specializate in vanzari on-line (dupa cum rezulta si din perchezitia informatica), purtand totodata si discutii cu victimele. De remarcat este si disponibilitatea acestuia pentru facilitarea repatrierii sumelor de bani provenite din activitatea infractionala, inainte de plecarea sa in Marea Britanie, contactandu-i pe inc. BAI si BPC in vederea determinarii acestora sa-i ofere „exclusivitate” pentru viitoarele transferuri catre si din aceasta tara, negociind procentul ce urma sa-i revina pentru acest serviciu (de ex. convorbirile din data de 21.01.2008 AAM –BAI).
Activitatea inc. Bunescu Alin Ionut consta in conducerea si coordonarea directa a mai multor persoane care lansau oferte dolosive pe site-uri specializate in vanzari on-line: inc. EC,MO,VIA,TBG, BCC. Fiecare dintre acestia efectua o anumita activitate, de la culegerea datelor cu privire la potentialele victime, la copierea de pe diverse site-uri a imaginilor si descrierii bunurilor oferite apoi spre vanzare, crearea unor pagini web, obtinerea de usere si parole pentru compromiterea conturilor unor clienti legitimi sau crearea unor conturi false, contactarea victimelor etc. Rolul fiecaruia a fost evidentiat, de altfel, prin rezultatul perchezitiilor informatice efectuate, precum si prin raspunsul oferit de compania eBay, privind activitatea pe aceasta platforma (detinere fara drept de detalii ale unor licitatii ebay si de date ale conturilor unor clienti eBay, participanti la licitatii pe aceasta platforma, in vederea racolarii acestora pentru oferte de genul „a doua sansa”, creare de conturi eBay cu date false, prin folosirea unor date de carduri bancare ale altor persoane, si accesare platforma ebay prin intermediul acestor conturi, detinere fara drept de user id si parole ale unor clienti eBay).
Totodata, inc. BAI oferea sprijin financiar pentru activitatea acestora si facilita, atat prin intermediul inc. BPC cat si al inc. CRV, accesul la ridicarea in strainatate a sumelor provenite din activitatea infractionala desfasurata.
De asemenea, in cadrul grupului, o alta „sursa” de date ale unor transferuri banesti rezultate prin inducerea in eroare a victimelor in cadrul unor tranzactii on-line era si inc. MGM, care realiza legatura inculpatului BPC cu persoane din Alexandria. Datele primite de acesta, ce vizau in special victime din Australia, erau directionate catre inc. BPC. La randul sau, acesta le transmitea inc. JCM, TMA,BAI, CI, CC, VIA si MOI., care avea persoane de legatura in Marea Britanie. Ulterior, mesajul de confirmare a „executarii” transferului urma sensul invers, pana la primul expeditor.
Inc. ONCC desfasura in cadrul grupului si alt tip de activitati, de punere la dispozitie si coordonare a unor persoane (GL, MBG, TAA) care sa ridice in tara sumele de bani rezultate din fraudele comise, activitati prin care se urmarea ascunderea adevaratei destinatii si proveniente a banilor. Activitatea era realizata fie direct, fie prin indicarea numelor persoanelor ce urmeaza sa ridice banii (de ex. convorbirile sau mesajele telefonice din datele de 20.03.2008, 25.03.2008 BPC– ONCC – „M”, 25.02.2008, 26.03.2008 CRV –ONCC).
Acelasi rol de intermediere in cadrul grupului, l-a avut si inc. TMA,
care transmitea informatii cu privire la transferurile ce trebuie „executate” si, ulterior, feed-back-ul continand confirmarea operatiunilor frauduloase. Acesta primea constant de la inc. CRV datele transferurilor, pe care le inainta persoanelor de legatura din SUA si ulterior retransmitea confirmarea ridicarii banilor (de ex. mesajele din 15.01.2008, 16.01.2008, 17.01.2008, 28.01.2008 NDT – CRV-TMA).
Inculpatul JCM a oferit suport membrilor grupului ce desfasurau activitati infractionale legate de fraude informatice asociate cu furtul, oferind datele unor conturi din Canada in care sa fie transferate sumele astfel rezultate, in vederea repatrierii (de ex. continutul e-mail-ului din mesajul transmis in data de 19.05.2008, convorbirile si mesajele telefonice din datele de 22.05.2008, 29.05.2008 RDM-CRV-JCM).
Acelasi tip de activitate infractionala a desfasurat si inc. YAL, acesta sprijinind de asemenea activitatea infractionala a persoanelor ce produceau prejudicii prin accesarea ilegala a unor sisteme informatice si transferul neautorizat de fonduri banesti. Acesta, prin intermediul inc. SSO, l-a cunoscut pe inc. CRV. Primii doi au imbratisat ideea inculpatului CRV de a sprijini astfel activitatea membrilor gruparii infractionale legata de transferul neautorizat de fonduri banesti. In schimbul unui procent din prejudiciul creat victimei (procent calculat si primit de fiecare dintre inc. SSO si YAL, astfel cum reiese din convorbirea telefonica din data de 28.05.2008 CRV – YAL), au fost efectuate demersuri in vederea obtinerii unor conturi in care sa fie virati banii rezultati din fraudarea victimelor. Ulterior realizarii transferului, inculpatului YAL i se comunicau numele victimei si suma transferata, pentru a avea controlul operatiunilor din cont.. De asemenea, este de remarcat disponibilitatea inc. YAL si in ce priveste sprijinirea altui tip de activitati infractionale, legata de instrumente bancare si obtinerea de beneficii pecuniare prin mijloace ilicite, precum si sprijinul dat de inc. SSO inculpatului CRV care urmarea obtinerea unor alte conturi in tari arabe.
Oferirea de suport tehnic si schimbul informational in ce priveste frauda informatica asociata cu furtul prin transferul neautorizat de fonduri banesti din conturi bancare erau asigurate in cadrul grupului de inc. RDM si RTV. Acestia, in realizarea rezolutiei infractionale, au desfasurat si activitati de accesare ilegala a unor sisteme informatice prin folosirea neautorizata a datelor privind user-ul si parola conturilor bancare on-line, precum si de interceptare de transmisii de date informatice si fals informatic, in vederea obtinerii acestor date.
Prin intermediul inc. CRV, la acestia ajungeau datele conturilor puse la dispozitie pentru transferarea banilor. Ulterior, confirmarea efectuarii transferurilor din conturile victimelor in cele puse la dispozitia lor, era facuta fie verbal – la telefon, fie prin transmiterea aceluiasi continut al mesajului, la care se adauga suma sustrasa din contul victimei si titularul contului in care banii fusesera transferati (de ex. convorbirile telefonice sau mesajele din 17 si 18.01.2008, CI – CRV – RTV, 29.05.2008 CRV – RDM). Acest transfer se efectua prin accesul direct in contul victimei, dupa obtinerea frauduloasa a datelor privind user-ul si parola de acces la contul on-line, prin introducerea unui program Trojan in computerul victimei si preluarea datelor din acesta.
In ce priveste operatiunile de repatriere a banilor, s-a stabilit ca exista doua cai prin care se asigura aceste servicii.
Pe de-o parte, BPC avea legaturi directe cu cetateni straini, care ridicau banii expediati de victime cu eludarea formalitatilor necesare unei astfel de operatiuni. Ulterior, in baza intelegerii cu BPC si dupa obtinerea unor nume de beneficiari puse la dispozitie de inc. MMC, „colaboratorii” externi transferau sumele ramase dupa retragerea procentului ce le revenea (negociat cu inc. BPC), datele operatiunilor fiind astfel alese incat sa ascunda reala provenienta a banilor.
Pe de alta parte, in timp s-au stabilit legaturi si cu alte persoane ce coordonau operatiuni de repatriere a banilor ridicati in strainatate, de aceasta data prin transferuri Western Union sau Money Gram ori gestionarea unor conturi bancare straine (Ungaria, Cehia etc.), in care sunt depuse sume rezultate din fraude informatice, bani care sunt „colectati” periodic si distribuiti colaboratorilor.
Inc. ONCC desfasura in cadrul grupului si acest tip de activitati, de punere la dispozitie si coordonare a unor persoane (GL, MBG, TAA), tot astfel cum si inc
.
MMC asigura calea de repatriere a sumelor rezultate din activitatea infractionala si ascundere a adevaratei proveniente a banilor ori a identitatii reale a persoanelor ce intrau in contact direct cu victimele, coordonand activitatea mai multor persoane (DGC SA.)
In sfarsit, in cadrul grupului, inc. ICG inlesnea primirea sumelor de bani de catre inc. CRV, prin ridicarea directa a unor sume, determinarea altor persoane sa „execute” astfel de transferuri ori primirea unor sume de bani ori instrumente de plata electronica de la alti membri ai grupului (de ex. convorbirile si mesajele telefonice din datele de 22.02.2008, 25.02.2008 CRV – ICG, declaratie inv. GS).
S-a apreciat ca faptele retinute in sarcina inculpatilor, sunt dovedite printr-un probatoriu amplu si diversificat: sesizarile victimelor din strainatate, care au depus si dovezi privind corespondenta cu autorii, declaratii de inculpati, parti civile, martori, invinuiti, perchezitii domiciliare, perchezitii informatice din care a rezultat (conform proceselor-verbale rezumative) tipul de activitate desfasurata de membrii grupului, interceptarea si inregistrarea convorbirilor si comunicarilor, accesul in sistem informatic, inregistrari in mediul ambiental si inregistrari de imagini, constatari tehnico-stiintifice in vederea stabilirii actiunii unui program Trojan identificat sau in vederea recuperarii unor date, constatari tehnico-stiintifice grafice, verificari la institutii bancare, verificarea activitatii pe platforma eBay, solicitari de relatii de la autoritati straine prin comisii rogatorii sau transmiterea spontana de informatii in cadrul unor anchete simultane etc.
In procedura de camera preliminara, cu privire la legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala , au invocat exceptii si au formulat cereri inculpatii JCM, TMA,BAI, BPC,CI, CC, VIA si MOI.
Inculpatii JCM si TMA au solicitat sa se constate nulitatea actului de sesizare si a probelor din dosar , cu consecinta restituirii acestuia la parchet.
Sub un prim aspect, se invoca nulitatea absoluta a urmaririi penale , care este determinata, in opinia apararii, de lipsa aparatorului ales al inculpatului TMA incepand cu data de 30.12.2008, cand procurorul de caz a oprit prezentarea materialului de urmarire penala, refuzand sa-i aduca la cunostinta invinuirea si de a termina de studiat dosarul , iar aparatorul desemnat din oficiu a refuzat sa semneze procesul verbal de prezentare a materialului.
Se invoca , de asemenea, nulitatea relativa a actului de sesizare, motivat de faptul ca , desi rechizitoriul a fost intocmit de un procuror din cadrul DIICOT , Biroul Teritorial Valcea, totusi , a fost verificat de un procuror - sef serviciu, si nu de catre procurorul – sef al acestui birou.
In ceea ce priveste neregularitatea actului de sesizare din punct de vedere al continutului, se sustine ca nu rezulta motivarea in fapt a infractiunilor retinute in sarcina inculpatilor si probele pe care se intemeiaza invinuirea.
Pe de alta parte , se arata ca incadrarile juridice ale faptelor pentru care inculpatii au fost trimisi in judecata atesta ca acestea au fost abrogate.
Ca atare, in forma actuala, actul de sesizare se refera la fapte gresit incadrate juridic, ceea ce obliga la refacerea rechizitoriului, cu respectarea noilor norme procedural penale.
Se sustine ca , in cauza, se impune restituirea dosarului la procuror, intrucat inculpatii pretind ca s-au impacat cu partile vatamate , fiind in sarcina parchetului sa stabileasca daca a intervenit impacarea , dupa cum actul de sesizare intra sub incidenta nulitatii absolute, intrucat in cursul urmaririi penale nu a fost asigurata asistenta juridica obligatorie pentru partile vatamate si partile civile.
Prin aceeasi cerere, s-a solicitat restituirea cauzei la parchet in vederea refacerii urmaririi penale , ocazie cu care sa se efectueze o expertiza informatica si o expertiza contabila.
Totodata, se impune confruntarea cu partile vatamate si partile civile, legal asistate juridic , dar si audierea acestora in prezenta aparatorului ales , context in care se afirma ca plangerile penale si denunturile sunt facute cu incalcarea dispozitiilor art. 289 si art. 290 din Noul Cod de procedura penala, ceea ce determina , potrivit apararii , nulitatea acestora.
Cu privire la inculpatul JCM , se solicita ca , odata cu restituirea cauzei la procuror, sa se administreze probe cu privire la toate acuzatiile aduse acestuia, inclusiv cu privire la deplasarea in Canada si comiterea pretinsei fapte.
La randul lor, inculpatii JCM, TMA,BAI, BPC,CI, CC, VIA si MOI,au solicitat sa se constate neregularitatea actului de sesizare, cu consecinta restituirii cauzei la organul de urmarire penala, in vederea refacerii acestuia ,precum si constatarea nulitatii si inlaturarea perchezitiilor informatice , a interceptarilor convorbirilor telefonice , a rapoartelor de constatare tehnico – stiintifica intocmite de Institutul de Tehnologii Avansate si a proceselor verbale de verificare a continutului telefoanelor.
Cu privire la primul aspect, se arata ca este obligatoriu ca actul de sesizare sa cuprinda o descriere efectiva a actelor materiale la care fiecare dintre inculpati a participat si in ce forma a participatiei penale , pentru ca instanta sa se poata pronunta asupra laturii penale si laturii civile a cauzei.
In ceea ce priveste perchezitiile informatice si rapoartele de constatare tehnico – stiintifica , se sustine de catre aparare ca sunt lovite de nulitate absoluta , avand in vedere ca in primul ciclu procesual nu s-a putut efectua o expertiza informatica , motivat de imprejurarea ca nu exista experti in domeniu , constatari,le intocmite fiind lipsite de valoare probatorie.
De asemenea, cu privire la acestea , dar si cu referire la interceptarile convorbirilor telefonice ale inculpatilor , se apreciaza ca au fost efectuate in conditii de nelegalitate , ceea ce atrage nulitatea acestora.
Examinand exceptiile invocate si cererile formulate de inculpati cu privire la legalitatea sesizarii instantei , a administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala , judecatorul de camera preliminara constata ca acestea sunt , in parte, intemeiate.
In conformitate cu art. 4 alin. 1 din Legea nr. 255/2013, actele de procedura indeplinite inainte de intrarea in vigoare a Codului de procedura penala,cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare la data indeplinirii lor , raman valabile , cu exceptiile prevazute de lege.
In ceea ce priveste prezentarea materialului de urmarire penala, nu se poate retine ca procedura a fost viciata in cazul inculpatului TMA, inclusiv din punct de vedere al respectarii dreptului la aparare.
Se observa ca punerea la dispozitie a materialului de urmarire penala s-a realizat efectiv in perioada 23.12.2008-30.12.2008, inculpatul fiind asistat de aparatorul ales sau, in situatiile in care acesta a lipsit ori a plecat in timpul efectuarii actului, in prezenta unui avocat desemnat din oficiu , asa cum rezulta din procesele verbale intocmite in acest sens, nefiind lezate drepturile procesuale ale inculpatului sub aspectele invocate.
Tot astfel, se constata ca , in virtutea principiului controlului ierarhic, ca principiu de baza al activitatii Ministerului Public, verificarea rechizitoriului pentru legalitate si temeinicie , de catre procurorul – sef de serviciu, si nu de catre procurorul – sef de birou, in conditiile in care acesta din urma a efectuat acte de urmarire penala in cauza, nu este de natura a afecta legalitatea ( regularitatea) rechizitoriului, respectiv a sesizarii instantei.
Pe de alta parte, aspecte precum cele legate de temeinicia acuzatiilor aduse inculpatilor, de continutul si modul de apreciere a probelor, care, contrar sustinerilor apararii , sunt indicate in cuprinsul actului de sesizare, se situeaza in afara verificarilor permise in aceasta etapa procesuala.
Aceleasi aprecieri sunt valabile si in cazul solicitarilor de administrare a unor probe formulate tot prin cererea inculpatilor JCM si TMA, stiut fiind ca , in exercitarea acestei functii judiciare, judecatorul de camera preliminara nu are putere de initiativa in materie de probatiune , atributiile sale fiind in mod expres prevazute de lege , pe cand chestiunile aduse in discutie nu tin de legalitatea probelor efectiv administrate in cursul urmaririi penale si, prin urmare, excedeaza sferei controlului pe care il poate infaptui potrivit art. 342 Cod pr.penala.
Se observa, de asemenea, ca rechizitoriul cuprinde incadrarile juridice date faptelor inculpatilor si este evident ca nu poate fi motiv pentru refacerea actului de sesizare imprejurarea ca , intre timp, a intrat in vigoare noul Cod penal , putandu-se ajunge , eventual , la o schimbare de incadrare juridica, in aplicarea legii penale mai favorabile, care, insa, este tot o problema de fond , la fel ca si posibila incidenta a unor cauze care inlatura raspunderea penala ( impacare) care nu pot constitui , prin prisma celor expuse , temei de evaluare a judecatorului de camera preliminara.
Sustinerile apararii in procedura de camera preliminara, referitoare la nulitatea actelor de urmarire penala, motivat de incalcarea dreptului la aparare a persoanelor ( partilor) vatamate si partilor civile, sunt lipsite de fundament legal, avand in vedere ca normele procesual penale anterioare nu impunea asistenta juridica obligatorie in cazul acestora, intocmai ca si cele legate de sesizarea organelor de urmarire penala , fiind eronata raportarea la dispozitiile noului Cod de procedura penala, care a intrat in vigoare ulterior sesizarii instantei.
Pe de alta parte, trebuie subliniat ca excluderea probelor se poate dispune in situatia in care se retine nerespectarea dispozitiilor legale privind administrarea probatoriului, care, in imprejurarile concrete ale cauzei, face ca mentinerea mijlocului de proba astfel administrat sa aduca atingere caracterului echitabil al procesului penal.
Inculpatii JCM, TMA,BAI, BPC,CI, CC, VIA si MOI au pretins ca toate interceptarile convorbirilor telefonice au fost efectuate cu nesocotirea prevederilor legale, ceea ce atrage nulitatea acestora.
Invocarea generica a nerespectarii normelor de procedura nu este , insa, suficienta pentru a se retine nelegalitatea administrarii probelor , mai ales ca nu se constata incalcari ale obligatiei de administrate, in conditii de legalitate , inclusiv in privinta celor mentionate , a mijloacelor de proba in cursul urmaririi penale.
Referindu-ne la celelalte critici avansate de aceeasi inculpati in ceea ce priveste probatiunea cauzei, dupa cum deja s-a aratat , normele ce reglementeaza institutia camerei preliminare prevad ca judecatorul poate elimina numai probele nelegal administrate , fara a avea posibilitatea de a se pronunta cu privire la temeinicia probelor stranse la urmarirea penala.
Asa fiind, fara a identifica motive de nelegalitate, contrar solicitarilor inculpatilor, nu pot fi supuse controlului judecatorului de camera preliminara aspecte de netemeinicie in plan probator , o asemenea analiza constituind atributul instantei de judecata la momentul evaluarii materialului probator al cauzei.
Din perspectiva acestor consideratii, rezultand legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala in dosarul nr. 110D/P/2006 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism,Biroul Teritorial Valcea, se apreciaza ca exceptiile si cererile formulate de inculpati, sub aspectele mentionate, sunt nefondate.
In schimb, examinand legalitatea sesizarii instantei, se constata ca rechizitoriul intocmit in cauza nu intruneste elementele de regularitate prevazute de lege.
Normele in materie prevedeau la momentul emiterii sale , cu precizarea ca dispozitii similare intalnim si in art. 328 Cod procedura penala, ca rechizitoriul trebuie sa cuprinda, pe langa alte mentiuni, datele privitoare la persoana inculpatului, fapta retinuta in sarcina acestuia, incadrarea juridica , probele pe care se intemeiaza invinuirea, masura preventiva luata si durata acesteia, precum si dispozitia de trimitere in judecata ( art. 263 alin. 1 Cod procedura penala anterior).
Prin urmare, este obligatoriu ca rechizitoriul sa contina in mod detaliat , precis si complet, acuzatiile aduse inculpatilor, avand in vedere ca obiectul judecatii, care este in acelasi timp obiectul investirii instantei, este determinat de cuprinsul actului de sesizare, exigente care nu au fost respectate in cazul de fata.
Intalnim in partea introductiva a rechizitoriului o prezentare generala a grupului infractional din care se presupune ca au facut parte inculpatii , incercand a se contura structura si activitatile gruparii , inclusiv din punct de vedere al modului de operare si rolurilor membrilor sai , ce ar fi avut drept consecinta pagubirea cetatenilor si societatilor straine.
In continuare, sunt expuse consideratii cu privire la celelalte infractiuni deduse judecatii , context in care regasim si referiri la persoanele care ar fi fost victime ale acestor infractiuni.
In rechizitoriu, se retine pentru aceste infractiuni forma continuata , care , prin natura sa plurala , este compusa din mai multe fapte , ce ar putea constitui , separat, infractiuni de sine statatoare.
Cu toate acestea, se observa ca in actul de trimitere in judecata nu sunt prezentate , distinct, actele materiale care sunt atribuite inculpatilor, prin stabilirea in concret, a actiunilor fiecarui participant la savarsirea faptelor, cu consecinta delimitarii contributiei proprii a acestora si, implicit, a cunoasterii numarului cert al actelor de executare retinute in sarcina inculpatilor.
In dreptul penal , unul dintre principiile de baza este cel al personalitatii raspunderii penale.
Aceasta inseamna ca nu sunt admisibile raspunderea pentru fapta altuia , nici raspunderea colectiva , respectiv raspunderea unui grup de persoane pentru faptele unei sau unor persoane din acel grup.
Apartenenta la o asociere criminala nu poate avea ca efect antrenarea raspunderii membrilor acesteia pentru faptele la a caror savarsire nu au contribuit.
Chiar daca se afirma ca inculpatii au actionat in cadrul unui astfel de grup, raspunderea lor este una individuala, exclusiv pentru faptele comise de acestia si, pentru acest motiv, ele trebuie descrise in actul de sesizare.
Art. 6 parag.3 lit. a din Conventia europeana a drepturilor omului recunoaste oricarui acuzat dreptul de a fi informat in mod amanuntit asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse impotriva sa.
In acest sens, Curtea Europeana a statuat ca o informare precisa si completa cu privire la faptele care se reproseaza acuzatului si calificarea juridica reprezinta o conditie indispensabila pentru echitatea procedurilor judiciare, iar acest lucru trebuie facut inclusiv prin intermediul actului de acuzare , care nu poate fi caracterizat prin imprecizie cu privire la detaliile esentiale ( cauza Mattoccia c. Italiei).
In acest context, se impune a se sublinia ca rechizitoriul nu numai ca trimite procesul intr-o faza superioara, dar fixeaza si limitele in care va avea loc judecata cu privire la faptele si persoanele la care se refera.
In conditiile in care lipseste o prezentare riguroasa a starii de fapt sub aspectele amintite, instanta ar fi pusa in situatia de a nu cunoaste care sunt faptele concrete ce ar fi fost comise de inculpati si pentru care este chemata sa judece.
Stabilirea cu puterea evidentei a limitelor acuzatiilor aduse inculpatilor si, pe cale de consecinta, a obiectului judecatii, prin descrierea cu exactitate a ( numarului ) actelor infractionale si a contributiei fiecarui participant la savarsirea faptelor, este esentiala , creandu-se , astfel, posibilitatea pentru inculpati , de a se apara si pentru instanta, de a se pronunta asupra acestora, examinand , in acelasi timp, incidenta unor institutii de drept material si procesual , precum determinarea legii penale mai favorabile , cu luarea in considerare , printre altele, a conceptiei diferite a reglementarilor succesive cu privire la infractiunea continuata si concursul de infractiuni ori aplicarea procedurii in cazul recunoasterii invinuirii, iar in ceea ce priveste latura civila, corelativ faptelor imputate , de a aprecia asupra repararii prejudiciilor cauzate.
Prin urmare, admitand exceptiile invocate in acest sens, se va constata neregularitatea rechizitoriului nr. 110D/P/2006 emis de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism,Biroul Teritorial Valcea .
Se va dispune comunicarea prezentei incheieri Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism,Biroul Teritorial Valcea in vederea remedierii neregularitatilor constatate in actul de sesizare in termenul prevazut de art. 345 alin.3 Cod pr.penala, procurorul urmand a comunica judecatorului de camera preliminara daca mentine dispozitia de trimitere in judecata ori solicita restituirea cauzei.”
Impotriva acestei incheieri au formulat contestatii Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Valcea, si inculpatii JCM si TM, prin care au fost formulate in scris motive dupa cum urmeaza:
1. Parchetul sustine in primul rand ca rechizitoriul nr. 110/P/2006 din data de 05.01.2009 indeplineste toate conditiile de fond si forma indicate de textul art. 286 Cod procedura penala, precizand in mod detaliat si complet acuzatiile formulate in cauza.
Cum potrivit dispozitiilor art. 371 Cod procedura penala judecata este limitata la faptele si persoanele aratate in actul de sesizare a instantei prevederile din dispozitivul rechizitoriului referitoare la infractiunile imputate si la incadrarea juridica a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea in judecata sunt in opinia parchetului necesare si suficiente in acelasi timp pentru ca instanta sa cunoasca de la inceput obiectul judecatii.
Cata vreme rechizitoriul indeplineste conditiile de forma si de continut, iar instanta nu constata niciunul dintre motivele de nulitate absoluta, nu poate nici dispune restituirea dosarului pentru refacerea actului de sesizare si nici restituirea cauzei pentru refacerea urmaririi penale.
In al doilea rand, se sustine ca instanta de control judiciar in primul ciclu procesual daca ar fi apreciat neregularitatea actului de sesizare ar fi dispus restituirea cauzei la procuror in vederea refacerii acestuia ceea ce nu s-a intamplat.
2. Inculpatii JCM si TM, prin aparator, au sustinut in scris in primul rand gresita respingere a exceptiei de nulitate a rechizitoriului in conditiile in care acesta a fost confirmat de un alt procuror decat cel anume desemnat de lege.
Pe de alta parte, prezentarea materialului de urmarire penala s-a efectuat in ceea ce il priveste pe inculpatul TM cu nerespectarea dreptului acestuia la aparare si cu lipsa de procedura, ceea ce ar fi trebuit sa determine nulitatea urmaririi.
Judecatorul de camera preliminara din cadrul instantei de control judiciar, verificand insa din oficiu, calea de atac in raport cu dispozitiile legale in materie ale art. 347 alin. 1, art. 345, art. 346 Cod procedura penala, o apreciaza inadmisibila avand in vedere urmatoarele considerente:
Prin dispozitiile art. 345 Cod procedura penala care se refera la procedura in camera preliminara legiuitorul a stabilit in alin. 2 ca in ipoteza in care judecatorul de camera preliminara constata neregularitati ale actului de sesizare, in cazul cand sanctioneaza conform art. 280-282 Cod procedura penala actele urmarire penala efectuate cu incalcarea legii ori daca exclude una sau mai multe probe administrate, incheierea se comunica de indata parchetului care a emis rechizitoriul.
Din textul precizat, rezulta fara echivoc faptul ca in aceste situatii delimitate, de lege judecatorul de camera preliminara se pronunta prin incheiere, pe care o comunica imediat parchetului emitent al actului de sesizare.
In continuare, in alin. 3 se arata ca in termen de 5 zile de la comunicare procurorul remediaza neregularitatile actului de sesizare, avand alternativa insa de a mentine dispozitia de trimitere in judecata ori de a solicita restituirea cauzei.
Art. 347 Cod procedura penala stabileste calea de atac impotriva incheierilor pronuntate in camera preliminara, aratand ca in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii prevazute la art. 346 alin. 1 Cod procedura penala, procurorul si inculpatul pot face contestatie, aceasta cale de atac fiind recunoscuta si impotriva solutiilor prevazute de art. 346 alin. 3-5 Cod procedura penala.
Tinand cont de faptul ca procedura camerei preliminare are caracter special, si implicit, dispozitiile art. 347 mai sus citat, rezulta ca legiuitorul nu a inteles sa includa in sfera incheierilor contestabile si pe aceea mentionata la art. 345 alin. 2 Cod procedura penala, ceea ce inseamna ca atat parchetul, cat si inculpatii JCM si TM au exercitat o cale de atac neprevazuta de lege, fiind din acest motiv inadmisibila.
Pentru considerentele aratate, judecatorul de camera preliminara din cadrul instantei de control judiciar in conformitate cu dispozitiile art. 347 alin. 1 raportat la art. 345 si art. 346 Cod procedura penala Curtea a respins ca inadmisibile contestatiile DIICOT – B.T. Valcea si inculpatilor JCM si TM.