Judecarea cauzei in contradictoriu cu emitentul actului administrativ

Introducerea fortata in cauza, din oficiu, a altor persoane, institutie cu caracter de noutate legislativa, constituie o derogare de la principiul disponibilitatii partilor in procesul civil, fiind incidenta numai in cazurile expres prevazute de lege.

Ca atare, in materie contencioasa, daca legea nu prevede in mod expres dreptul instantei de a introduce din oficiu terti in proces, partile initiale au dreptul sa hotarasca daca se vor judeca sau nu in contradictoriu cu persoana aratata de instanta.

Prin cererea inregistrata pe rolul Curtii de Apel Craiova la data de 11.11.2013, reclamantul X, in contradictoriu cu paratul Inspectoratul General pentru Imigrari Bucuresti, in temeiul art. 84 din Ordonanta de Urgenta nr. 194/2002, a solicitat anularea deciziei emisa de Serviciul pentru Imigrari Dolj, sustinand, in esenta, ca indeplineste toate conditiile prevazute de lege pentru a ramane pe teritoriul Romaniei si ca situatia de fapt si de drept avuta in vedere la data emiterii deciziei atacate este total schimbata.

La data de 19.11.2013, paratul Inspectoratul General pentru Imigrari a depus la dosar intampinare, prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive avand in vedere ca actul administrativ a carui anulare se cere a fost emis de catre Serviciul pentru Imigrari Dolj, precum si exceptia nulitatii cererii de chemare in judecata pentru lipsa semnaturii. In masura in care instanta va trece peste exceptiile invocate, paratul a solicitat respingerea contestatiei ca neintemeiata.

In sedinta publica de la 31 ianuarie 2014, instanta a dispus emiterea unei adrese catre reclamant cu mentiunea de a preciza daca intelege sa se judece in contradictoriu cu emitentul actului contestat, precum si cu mentiunea de a semna cererea de chemare in judecata.

In sedinta publica de la 07.02.2014, s-au pus in discutia partilor exceptiile invocate.

Analizand actele si lucrarile dosarului, precum si cu prioritate exceptiile invocate, Curtea a retinut retine urmatoarele:

Potrivit art. 248 alin. 1 din Noul Cod de procedura civila, „Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei”.

In cauza, reclamantul a solicitat anularea deciziei emisa de Serviciul pentru Imigrari Dolj, insa prin actiunea adresata instantei a solicitat anularea actului in contradictoriu cu paratul Inspectoratul General pentru Imigrari.

Reclamantul a solicitat anularea unui act administrativ emis de catre Serviciul pentru Imigrari Dolj, fara a chema in judecata si aceasta persoana juridica.

In stabilirea continutului disponibilitatii, in cazul exercitarii unei actiuni in contencios administrativ, de catre oricare dintre titularii legali ai acesteia, trebuie sa se aiba in vedere imprejurarea ca dreptul administrativ este o ramura a dreptului public, astfel ca, pe de o parte, in continutul unui raport de drept administrativ substantial, drepturile, interesele legitime si obligatiile particularilor sunt intotdeauna puse in balanta cu interesul public, iar pe de alta parte, partile se afla intr-o pozitie de inegalitate juridica. Aceasta inegalitate nu trebuie sa se reflecte insa si in plan procesual, prin ignorarea principiului „egalitatii armelor”.

Unul dintre principiile fundamentale care guverneaza procesul civil este principiul contradictorialitatii, in virtutea caruia toate elementele procesului trebuie puse in discutia contradictorie a acelor parti care se situeaza pe pozitii diametral opuse, pozitii conferite de calitatea pe care o au de subiecti ai raportului juridic dedus judecatii. Respectarea sa presupune in mod obligatoriu ca acesti subiecti sa aiba posibilitatea reala de a se exprima cu privire la chestiunile de fapt si de drept supuse judecatii.

Acest principiu isi gaseste consacrarea si in prevederile art. 16

¹

din Legea nr. 554/2004 si in temeiul carora instanta, raportat si la prevederile art. 22 si art. 78 alin. 2 din Noul Cod de procedura civila, este indrituita sa puna in discutia partilor citarea in proces a emitentului actului administrativ atacat, respectand astfel si prevederile art. 24 alin. 1 din Constitutie, care consacra garantarea dreptului la aparare, si nu in ultimul rand, prevederile art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ce vizeaza dreptul partilor la un proces echitabil.

Potrivit art. 16

¹

din Legea nr. 554/2004 „Instanta de contencios administrativ poate introduce in cauza, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune in discutie, din oficiu, necesitatea introducerii in cauza a acestora, precum si a altor subiecte de drept”.

Potrivit art. 28 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 „Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile Codului civil si cu cele ale Codului de procedura civila, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritatile publice, pe de o parte, si persoanele vatamate in drepturile sau interesele lor legitime, pe de alta parte”.

Potrivit art. 78 alin 2 din Noul Cod de procedura Civila „In materie contencioasa, cand raportul juridic dedus judecatii o impune, judecatorul va pune in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a altor persoane. Daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea in cauza a tertului, iar judecatorul apreciaza ca pricina nu poate fi solutionata fara participarea tertului, va respinge cererea, fara a se pronunta pe fond.”

Introducerea fortata in cauza, din oficiu, a altor persoane, institutie cu caracter de noutate legislativa, constituie o derogare de la principiul disponibilitatii partilor in procesul civil, fiind incidenta numai in cazurile expres prevazute de lege.

Ca atare, in materie contencioasa, daca legea nu prevede in mod expres dreptul instantei de a introduce din oficiu terti in proces, partile initiale au dreptul sa hotarasca daca se vor judeca sau nu in contradictoriu cu persoana aratata de instanta.

In speta de fata, prin intampinare, paratul Inspectoratul General pentru Emigrari a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, aratand ca nu este emitentul actului.

In exercitarea rolului prevazut de art. 22 din Noul Cod de procedura civila si in aplicarea dispozitiilor art. 16

¹

din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 78 alin. 2 din Noul Cod de procedura civila, in sedinta publica de la 31.01.2014, instanta a dispus efectuarea unei adrese catre reclamant cu mentiunea daca intelege sa se judece cu emitentul actului contestat, respectiv Serviciul pentru Imigrari Dolj, insa reclamantul nu a inteles sa raspunda solicitarilor instantei, astfel incat in sedinta publica instanta a pus in discutie exceptiile invocate.

In situatia de fata, principiile enumerate anterior nu-si pot gasi aplicarea cata vreme reclamantul nu a inteles sa cheme in judecata pe emitentul actului administrativ atacat, principii de drept a caror aplicabilitate nu este exclusa in cazul exercitarii actiunii in contencios administrativ.

Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocate de parat prin intampinare este intemeiata, avand prioritate in raport cu celelalte exceptii invocate, atata timp cat litigiul presupune judecarea cauzei numai in contradictoriu cu emitentul actului administrativ contestat, decizia fiind emisa de catre Serviciul pentru Imigrari Dolj, iar paratul nu este emitentul actului.

Ca urmare, intrucat paratul chemat in judecata nu are calitate procesuala pasiva, instanta nu mai poate analiza celelalte exceptii invocate si nici fondul cauzei.

Pentru aceste motive de fapt si de drept, Curtea, in temeiul art. 78 alin. 2 din Noul Cod de procedura civila, a respins contestatia formulata de reclamant.

(Sentinta nr. 39 de la 07 Februarie 2014 - Sectia Contencios administrativ si fiscal, rezumat judecator Liliana Madalina Duna)