Contract de asociere in participatiune, Modul de calcul al cuantumul penalitatilor de intarziere datorate
31 martie 2020Recurs impotriva incheierii de suspendare, Cerere de amanare depusa fara a se solicita judecata cauzei in lipsa
31 martie 2020
Insolven
ta
Contesta
t
ie tabel preliminar, Decesul administratorului special, unicul ac
t
ionar al debitoarei
Decesul administratorului special al debitorului, dupa desemnarea sa, nu poate avea drept consecinta retinerea unei lipse a dovezii calitatii de reprezentant si, in consecinta, aplicarea sanctiunii anularii contestatiei in temeiul art. 82 C.proc.civ.
Raportul dintre administratorul special si debitor este un raport specific de mandat. In temeiul acestuia, administratorul special a efectuat acte valabile, anume promovarea actiunii de fata si angajarea unui reprezentant conventional(avocat) pentru semnarea si sustinerea cererii de chemare in judecata. Decesul administratorului special nu poate conduce la anularea actelor valabil efectuate, cat timp reprezentantul debitorului a avut aceasta calitate la momentul indeplinirii respectivelor acte. Or, art. 82 C.proc.civ. vorbeste despre existenta unei lipse (lipsa calitatii de reprezentant a celui care a actionat in numele debitorului) la momentul indeplinirii unui act de procedura, anume la momentul formularii contestatiei. Reprezentarea debitorului pe parcursul judecatii este facuta in acest context de reprezentantul conventional al debitorului, de avocat, mandatul dat acestuia de catre debitor (prin administratorul special) nefind revocat sau incetat prin vreun alt mod.
Curtea de Apel Iasi, Sectia civila - Decizia civila nr. 89/28februarie 2019
Prin cererea inregistrata la data de 20.06.2017, debitoarea V, prin administrator X si avocat Y, a formulat contestatie la tabelul preliminar al creantelor debitorului, in ceea ce priveste creanta creditorilor X, AJFP I si Primaria T.
Prin sentinta pronuntata de Tribunalul Iasi - Sectia II Civila - Faliment s-a admis exceptia lipsei calitatii de reprezentant al debitoarei V. A fost anulata pentru lipsa calitatii de reprezentant contestatia la tabelul preliminar de creante publicat in BPI, formulata de debitoarea V, prin administrator special X - decedat.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut urmatoarele :
Conform art. 111 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, „debitorul, creditorii si orice alta parte interesata vor putea sa formuleze contestatii fata de tabelul de creante, cu privire la creantele si drepturile trecute sau, dupa caz, netrecute de administratorul judiciar /lichidatorul judiciar in tabel.”
In analiza exceptiei lipsei calitatii de reprezentant a debitoarei, invocata din oficiu, s-a constatat ca cererea introductiva de deschidere a procedurii insolventei a fost formulata de debitoare. Prin incheierea civila pronuntata de Tribunalul Iasi - Sectia a II-a civila - Faliment, s-a dispus deschiderea procedurii simplificate de insolventa impotriva debitoarei V, cu intrarea direct in procedura falimentului.
Conform art. 53 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, dupa deschiderea procedurii, „adunarea generala a actionarilor, asociatilor sau membrilor persoanei juridice va fi convocata de administratorul judiciar ori de lichidatorul judiciar pentru desemnarea administratorului special, in termen de maxim 10 zile de la notificarea deschiderii procedurii de catre administratorul judiciar/lichidatorul provizoriu.” Conform alin. 2 al aceluiasi articol, adunarea generala va fi prezidata de administratorul/lichidatorul judiciar, iar daca adunarea asociatilor/actionarilor/membrilor, convocata potrivit alin. 1 , nu desemneaza un administrator special, debitorului i se va ridica dreptul de administrare, daca acesta nu a fost deja ridicat, iar debitorul, respectiv asociatii/actionarii/membrii sunt decazuti din drepturile recunoscute de procedura si care sunt exercitate prin administrator special. Iar, conform alin. 3 ultima teza, „in cazul in care, ulterior, adunarea generala a asociatilor/actionarilor/membrilor alege un administrator special, acesta va prelua procedura in stadiul in care se gaseste la data desemnarii.”
In speta, prin incheierea civila pronuntata de Tribunalul Iasi - Sectia a II-a civila - Faliment s-a ridicat dreptul de administrare al debitoarei.
In acelasi timp, art. 5 pct. 4 din Legea nr. 85/2014 prevede ca „administratorul special este persoana fizica sau juridica desemnata de adunarea generala a actionarilor/asociatilor/membrilor debitorului, imputernicita sa le reprezinte interesele in procedura si, atunci cand debitorului i se permite sa isi administreze activitatea, sa efectueze, in numele si in contul acestuia, actele de administrare necesare”.
S-a mai retinut ca, dupa deschiderea procedurii insolventei, drepturile asociatilor nu mai pot fi exercitate decat in conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014, acestia nemaiavand posibilitatea de a lua hotarari, decat in cazul in care administratorul judiciar convoaca si prezideaza adunarea asociatilor.
La data introducerii contestatiei - 20.06.2017 - debitoarea avea desemnat un administrator special in persoana numitei X, fiind depusa la dosarul de insolventa o hotarare adoptata in conformitate cu procedura prevazuta anterior, care sa justifice calitatea unei persoane fizice de administrator special al debitoarei, respectiv Hotararea AGA din 06.04.2017.
Cu toate acestea, la data de 13.08.2017 a intervenit decesul administratorului special, fara ca ulterior sa fie desemnat un alt administrator special, desi s-a acordat o perioada de timp semnificativa in acest sens de catre instanta.
Singurul administrator special desemnat in procedura si-a justificat aceasta calitate la data introducerii contestatiei, insa se impune sa isi pastreze aceasta calitate pe intreaga desfasurare a judecatii contestatiei, in calitate de reprezentant legal al debitoarei aflate in faliment. Or, in speta, numita X si-a pierdut capacitatea procesuala de folosinta ca urmare a decesului, in conditiile art. 56 C.pr.civ. nemaiputand sta in judecata, stiut fiind ca actele de procedura indeplinite de o persoana fara capacitate de folosinta sunt lovite de nulitate absoluta. In aceste conditii, pentru recunoasterea calitatii de reprezentant legal al debitoarei in considerarea art. 53 si 5 pct. 4 din Legea nr. 85/2014, se impunea desemnarea unui alt administrator special, cu respectarea procedurii prevazute de Legea nr. 85/2014, administrator care sa preia procedura de la momentul desemnarii sale.
Contrar aprecierilor lichidatorului judiciar, insusite de aparatorul ales al debitoarei- contestatoare, in cazul decesului si pierderii capacitatii de folosinta a administratorului special, calitatea de reprezentant legal al debitoarei nu este preluata de avocatii angajati de aceasta.
Evident ca, in conditiile art. 84 alin. 1 C.pr.civ., persoanele juridice pot fi reprezentate conventional in fata instantelor de judecata prin avocat, ca, potrivit art. 88 C.pr.civ., „mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat”.
Insa, aparatorul debitoarei si lichidatorul judiciar fac in mod vadit confuzie intre dainuirea mandatului acordat avocatului pentru exercitarea actelor necesare judecatii in calitate de reprezentant conventional si calitatea de reprezentant legal al debitoarei in faliment, in vederea exercitarii dreptului prevazut la art. 56 alin. 1 lit. b din Legea nr. 85/2014 (una din atributiile administratorului special fiind cea de formulare a contestatiilor in cadrul procedurii). Calitatea de reprezentant conventional al avocatului nu a fost negata in cauza, instanta acordand aparatorului posibilitatea de a-si exercita drepturile si obligatiile convenite in contractul de asistenta juridica incheiat cu debitoarea, punand concluzii asupra aspectelor puse in discutie, solicitand probe, etc.
Ceea ce a lipsit in cauza a fost calitatea de reprezentant legal al debitoarei, calitate care nu se transmite reprezentantului conventional, intrucat nici un text legal din Legea nr. 85/2014 sau din Codul de procedura civila nu permite confuzia intre cele doua calitati.
In cuprinsul notelor de sedinta depuse de catre aparatorul legal al debitoarei pentru termenul din 06.06.2018, s-a facut vorbire despre atributiile administratorului special, sustinandu-se ca, potrivit art. 18 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 (act normativ ce nu are aplicare in cauza, dar ale carui dispozitii au fost reluate de legiuitor in art. 56 alin. 1 din Legea nr. 85/2014), administratorul special ar putea reprezenta persoana juridica in insolventa, in ceea ce priveste actiunile in justitie, iar singurele actiuni in care este reprezentantul debitorului in insolventa fiind cele in anularea actelor frauduloase si contestatiile din cadrul procedurii insolventei, pe care le-ar formula chiar acesta.
In acord cu aparatorul debitoarei, instanta a retinut ca decesul intervenit ulterior semnarii contractului de asistenta juridica nu poate afecta valabilitatea acestui contract, in speta, insa, debitoarea se impune a sta in judecata prin reprezentant legal (care nu este avocatul reprezentant conventional), or, ulterior datei de 13.08.2017 un astfel de reprezentant nu a mai fost desemnat in procedura.
In lipsa desemnarii administratorului special, judecatorul sindic nu il poate desemna sau inlocui. Judecatorul sindic poate desemna doar curatorul special, in ipoteza in care nu a fost desemnat un administrator special si numai pentru solutionarea actiunilor avand ca obiect anularea unor acte sau operatiuni frauduloase ale debitorului incheiate inaintea deschiderii procedurii de insolventa. Judecatorul sindic nu se poate substitui vointei societare, atunci cand aceasta lipseste.
Cum, in speta, nu s-a urmat procedura de desemnare a unui nou administrator special, s-a constatat ca nu se legitimeaza calitatea de administrator special al debitoarei, pentru ca aceasta sa poata uza de dispozitiile art. 111 din Legea nr. 85/2014.
Faptul „insusirii”contestatiei formulate de debitoare, de catre lichidatorul judiciar, este un non-sens, intrucat lichidatorul judiciar este cel care a intocmit tabelul criticat, el putand recunoaste in cuprinsul concluziilor depuse o eventuala greseala in intocmirea tabelului (in speta, vizand trei creditori, doi garantati si unul bugetar), recunoastere care nu echivaleaza cu o insusire a actiunii. Contestatia la tabelul preliminar se judeca in contradictoriu cu lichidatorul judiciar, el neavand simultan calitatea de contestator si de intimat. Acest aspect rezulta cu claritate din prevederile art. 111 alin. 4 si 5 din Legea nr. 85/2014, care dispun comunicarea contestatiei si inscrisurilor care o insotesc, de catre partea care o formuleaza, lichidatorului judiciar, care are posibilitatea depunerii intampinarii in termen de 10 zile de la comunicarea contestatiei.
Pe cale de consecinta, s-a admis exceptia lipsei calitatii de reprezentant al debitoarei si, pe cale de consecinta, in temeiul art. 82 C.proc.civ., contestatiile formulate de debitoare in privinta creditorilor au fost anulate pentru acest considerent.
Impotriva acestei hotarari a declarat apel debitoarea V, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Critica apelantei vizeaza modalitatea in care instanta de fond a invocat din oficiu si a solutionat exceptia lipsei calitatii de reprezentant a societatii debitoare, apreciind ca solutia data in cauza este netemeinica si nelegala, pentru motivele ce succed.
La momentul formularii contestatiei, societatea debitoare V, fata de care s-a dispus deschiderea procedurii insolventei, era reprezentata legal de administrator special X, desemnata prin Hotararea AGA din data de 06.04.2017.
Pentru reprezentarea intereselor societatii debitoare in cadrul contestatiei formulate, a fost incheiat, la data de 14.06.2017, contractul de asistenta juridica cu nr. 19, intre Cabinet de Avocat Y si societatea V, reprezentata de administrator special X.
Ulterior, in timpul solutionarii contestatiei, dar inainte de pronuntarea hotararii, a intervenit decesul administratorului special, potrivit certificatului de deces depus la dosarul cauzei.
A apreciat instanta de fond ca, din moment ce a intervenit decesul administratorului special si deci, implicit, prin pierderea capacitatii de folosinta a acestuia, societatea debitoare nu a mai putut sta in judecata, in pofida faptului ca reprezentarea in cauza s-a mentinut pe cale conventionala, urmare contractului de asistenta juridica incheiat.
Apelanta apreciaza ca, in cauza, calitatea de reprezentant conventional al debitoarei contestatoare este una valida, fiind dovedita cu inscrisuri si sustinuta de dispozitiile legale in materie.
Asa cum a aratat apelanta si in fata instantei de fond, analizand jurisprudenta in materie, rezulta ca potrivit atributiilor indicate de art. 18 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, administratorul special ar putea reprezenta persoana juridica in insolventa. In ceea ce priveste actiunile in justitie, singurele actiuni in care este reprezentantul debitorului in insolventa sunt cele in anularea actelor frauduloase si contestatiile din cadrul procedurii insolventei, pe care le-ar formula chiar acesta.
Deci, cu exceptia acestor situatii speciale, circumscrise legii speciale a insolventei, nu apare ca legiuitorul sa fi vrut sa dea putere de reprezentare legala judiciara administratorului special, pentru ca el sa poata mandata un reprezentant „conventional”.
Prin urmare, cata vreme obiectul actiunii de fata se circumscrie celor aratate, fiind in prezenta unei contestari la tabelul preliminar, rezulta ca administratorul judiciar a acordat un mandat prevazut de lege aparatorului conventional.
Pe de alta parte, decesul intervenit ulterior semnarii contractului de asistenta juridica nu poate afecta valabilitatea sa, intrucat administratorul special a contractat in numele si pe seama societatii debitoare, nefiind parte in contract.
Contrar sustinerilor instantei de fond, desi a invederat necesitatea numirii unui curator special pentru reprezentarea intereselor debitoarei, instanta nu a dat curs solicitarii debitoarei, in schimb, a admis ca remediu procedural ipoteza numirii unui curator special, asa cum se desprinde din analiza considerentelor hotararii atacate.
De asemenea, si-a manifestat si intentia de a desemna un nou administrator special, insa, intrucat erau necesare mai multe termene de judecata, instanta de fond a procedat in cele din urma la inchiderea dezbaterilor.
Raportat la aceste imprejurari ce au influentat solutionarea fondului contestatiei, instanta de fond a apreciat ca, in cauza, nu au fost indeplinite conditiile legale de reprezentare a societatii debitoare.
Instanta de fond a promovat ipoteza potrivit cu care, pe durata solutionarii contestatiei la fondul cauzei, calitatea de reprezentant legal al debitoarei a fost preluata de reprezentatul conventional, respectiv avocatul ce a reprezentat debitoarea in cadrul contestatiei.
Cu toate acestea, nu s-a sustinut niciodata acest lucru, ci faptul ca mandatul acordat de administratorul special decedat este unul valabil, ce continua sa produca efecte juridice.
Desi, in considerentele hotararii atacate, judecatorul sindic a amintit de dispozitiile art. 88 C.proc.civ., potrivit cu care „mandatul nu inceteaza prin moartea celui cate l-a dat”, cu toate acestea, prin maniera de solutionare a exceptiei invocate din oficiu se eludeaza exact continutul acestei norme legale, instanta de fond insistand asupra unei presupuse confuzii intre dainuirea mandatului acordat avocatului si calitatea de reprezentant legal al debitoarei.
Asa cum sustine, nu a savarsit o asemenea confuzie, ci si-a intemeiat calitatea de reprezentant conventional in temeiul contractului de asistenta juridica, precum si pe dispozitiile legale ce reglementeaza obiectul dedus judecatii.
A considera contrar tuturor textelor de lege indicate in prezenta cerere de apel, apreciaza apelanta ca ar echivala cu incalcarea dreptului la aparare si a accesului liber la justitie, avand in vedere ca, in pofida unui mandat acordat in mod valabil, interesele societatii nu ar mai putea fi reprezentate, in situatii de exceptie, cum este cazul de fata, respectiv intervenirea decesului administratorului special al societatii debitoare in timpul solutionarii unei contestatii la tabelul preliminar.
Analizand actele si lucrarile dosarului, Curtea de apel retine ca impotriva tabelului preliminar al creantelor debitorului V, referitor la inscrierea creantelor a trei creditori, a formulat contestatie, la data de 20.06.2017, chiar debitorul V, prin administratorul special si prin reprezentant conventional, avocat ales (imputernicire datata 19.06.2017). Potrivit art. 56 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 85/2014, administratorul special poate formula contestatii in cadrul procedurii de insolventa, pentru debitor, chiar si in contextul in care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare, cum este cazul de fata (debitorul fiind in faliment de la momentul deschiderii procedurii de insolventa). Mai mult, potrivit art. 111 din Legea nr. 85/2014, debitorul este printre cei enumerati de legiuitor ca avand dreptul de a formula contestatii la tabelul preliminar de creante.
Dupa inregistrarea cererii de chemare in judecata, la 13.08.2017, administratorul special a decedat. Instanta de fond a invocat exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant a administratorului special decedat si a acordat un termen pentru desemnarea unui alt administrator special. Ulterior, a anulat contestatia debitorului, retinand ca nu a fost urmata procedura de desemnare a unui nou administrator special si ca judecatorul sindic nu se poate substitui vointei societatii. Nu a fost negata calitatea de reprezentant conventional al avocatului semnatar al contestatiei introductive.
Curtea constata ca administratorul special X a fost totodata si unicul actionar al societatii V. Or, potrivit art. 52 din Legea nr. 85/2014, administratorul special va fi ales de catre adunarea generala a asociatilor/actionarilor/membrilor debitorului. In cazul de fata, asadar, nu mai este posibila intrunirea unei astfel de adunari pentru desemnarea administratorului special, deoarece actionarul unic a decedat.
Persoana juridica care a formulat contestatia la tabelul preliminar a ramas, asadar, pe parcursul judecatii, fara reprezentant legal.
Curtea considera ca decesul administratorului special al debitorului, dupa desemnarea sa, nu poate avea drept consecinta retinerea unei lipse a dovezii calitatii de reprezentant si, in consecinta, aplicarea sanctiunii anularii contestatiei in temeiul art. 82 C.proc.civ.
Raportul dintre administratorul special si debitor este un raport specific de mandat. In temeiul acestuia, administratorul special a efectuat acte valabile, anume promovarea actiunii de fata si angajarea unui reprezentant conventional (avocat) pentru semnarea si sustinerea cererii de chemare in judecata. Decesul administratorului special nu poate conduce la anularea actelor valabil efectuate, cat timp reprezentantul debitorului a avut aceasta calitate la momentul indeplinirii respectivelor acte. Or, art. 82 C.proc.civ. vorbeste despre existenta unei lipse (lipsa calitatii de reprezentant a celui care a actionat in numele debitorului) la momentul indeplinirii unui act de procedura, anume la momentul formularii contestatiei. Reprezentarea debitorului pe parcursul judecatii este facuta in acest context de reprezentantul conventional al debitorului, de avocat, mandatul dat acestuia de catre debitor (prin administratorul special) nefiind revocat sau incetat prin vreun alt mod. De altfel, contestatia este semnata de avocat in numele debitorului.
Mai retine Curtea ca sanctiunea decaderii reglementate de art. 53 alin. 2 din Legea insolventei se refera la situatiile in care nu s-a desemnat un administrator special, anume cand adunarea actionarilor/asociatilor/membrilor da dovada de pasivitate, or, in cazul de fata a fost desemnat un astfel de administrator. Totodata, sanctiunea decaderii se refera la drepturile debitorului care se vor exercita in lipsa desemnarii, insa, in cazul de fata, dreptul debitorului de contestare a tabelului preliminar de creante s-a realizat chiar de administratorul special.
Prima instanta a invocat prevederile art. 56 C.proc.civ. si a consemnat ca administratorul special si-a pierdut capacitatea de folosinta, nemaiputand sa stea in judecata, insa Curtea retine ca partea care sta in judecata este debitorul si nu administratorul special. Pierderea reprezentantului legal de catre debitor, ca urmare a decesului acestuia, nu are drept consecinta anularea actelor indeplinite valabil de acest reprezentant anterior decesului si nu poate impiedica debitorul sa stea in continuare in judecata, ca si reclamant, cat timp dreptul la actiune corect exercitat nu este afectat prin moartea reprezentantului legal. Acest deces are drept consecinta incetarea mandatului administratorului special, iar in ceea ce priveste reprezentarea debitorului in proces, aceasta este asigurata de reprezentantul conventional pana la revocarea mandatului acestuia din urma, de noul reprezentant legal al debitorului.