Evaziune fiscala - art.6 si art.9 din Legea nr.241/2005. Elemente constitutive. Subiect activ. Inexistenta unor atributiuni legale ale inculpatului pe linia indeplinirii obligatiilor fiscale ale societatii, concomitent cu dovada contrara in sensul ca o alta persoana exercita in fapt si in drept aceste atributii.
18 martie 2020Liberare provizorie sub control judiciar. Recurs. Admisibilitate.
18 martie 2020
Inlocuire tratament medical. Instanta competenta sa solutioneze recursul.
C.proc.pen., art. 27 pct. 3, art. 42, art. 430 si art. 431
Recursul declarat impotriva unei sentinte prin care s-a solutionat o cerere de inlocuire a tratamentului medical formulata de unitatea sanitara este dat in competenta de solutionare a tribunalului si nu a curtii de apel, hotararea pronuntata de judecatorie facand parte din categoria celor pronuntate in materia executarii hotararilor penale.
Curtea de Apel Ploiesti, Sectia Penala si pentru cauze cu minori si de familie,
Decizia penala nr. 397 din 21 martie 2012.
Prin sentinta penala nr.361 din data de 22.12.2011, Judecatoria C a respins ca inadmisibila sesizarea petentului Spitalul Municipal Campina in contradictoriu cu intimata CS.
In temeiul art.192 alin.3 Cod proc.penala, cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas in sarcina acestuia.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut ca, prin sentinta penala nr.195/21.03.2005, admitand sesizarea Parchetului de pe langa Judecatoria C, in conformitate cu art.113 cod penal si art.162 Cod proc.penala, Judecatoria C a dispus obligarea faptuitoarei CS la a se prezenta in mod regulat la tratament medical pana la insanatosire.
S-a retinut din actele medicale depuse la dosarul cauzei ca aceasta din 1996 sufera de o boala psihica, fiind internata in repetate randuri la Spitalul de Psihiatrie Voila, cu diagnosticul tulburare afectiva bipolara. Aceasta solutie a ramas definitiva la 01.09.2005 prin decizia penala nr.755 pronuntata de Curtea de Apel P.
Instanta de fond a mai retinut ca, urmare a ramanerii definitive a sentintei penale, Directia de Sanatate Publica Prahova, prin unitatea sanitara Spitalul mun. Campina, a procedat la luarea in evidenta a faptuitoarei in vederea efectuarii tratamentului medical psihiatric pana la insanatosire. Cu adresa emisa sub nr.1920/25.07.2011 Spitalul municipal Campina a comunicat Judecatoriei C ca pacienta a efectuat tratamentul medical timp de 3 ani, starea de sanatate fiind stabila, opinand ca aceasta poate fi scoasa de sub incidenta art.113 Cod penal.
Potrivit art.430 Cod penal, unitatea sanitara la care faptuitorul a fost repartizat in vederea efectuarii tratamentului medical este obligata sa comunice instantei de executare daca persoana obligata la tratament s-a prezentat pentru a-l urma, in cazul in care acesta se sustrage de la tratament dupa prezentare ori cand masura dispusa de instanta nu mai este necesara, insa pentru inlaturarea starii de pericol pe care o prezinta persoana obligata la tratament este indicat un alt tratament, ori daca pentru efectuarea tratamentului medical este necesara internarea medicala.
De asemenea potrivit art.437 Cod penal, revocarea masurilor de siguranta se poate dispune numai in cazul celor aplicate prin art.115 si 116 Cod penal, in situatia in care temeiurile care au impus luarea acesteia au incetat.
Prima instanta a retinut ca incetarea masurii de siguranta a obligarii la tratament medical nu se regaseste pentru cazurile prevazute de lege in care se poate sesiza instanta de judecata, efectuandu-se numai o comunicare adresata biroului executari penale din cadrul instantei de executare. Pe cale de consecinta, a apreciat ca sesizarea este inadmisibila.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs Parchetul de pe langa Judecatoria C si petenta CS.
In motivarea recursului declarat, Parchetul de pe langa Judecatoria C a aratat, in esenta, ca hotararea instantei de fond este nelegala si netemeinica, intrucat cererea formulata de unitatea sanitara a fost o cerere de inlocuire a tratamentului medical, iar instanta trebuia sa solutioneze cauza pe fond.
Analizand actele si lucrarile dosarului, Curtea a retinut ca Spitalul municipal Campina a sesizat instanta de fond, prin adresa nr.1920/25.07.2011, cu privire la faptul ca pacienta CS s-a prezentat la tratamentul medical timp de 3 ani, iar starea sa de sanatate este stabila. Prin aceeasi adresa s-a aratat ca medicul specialist considera ca pacienta poate fi scoasa de sub incidenta art.113 Cod penal, urmand sa respecte tratamentul prescris.
Curtea a apreciat ca, din cuprinsul sesizarii Spitalului municipal Campina, rezulta ca aceasta este de fapt o cerere de inlocuire a tratamentului medical dispus a fi efectuat de pacienta CS, formulata potrivit art.430 si art.431 C.pr.pen.
Potrivit dispozitiilor art.27 pct.3 C.proc.pen., ca instanta de recurs, printre altele, tribunalul
judeca … recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate de judecatorii in materia executarii hotararilor penale …
.
Avand in vedere aceste dispozitii legale, Curtea a apreciat ca instanta de fond a inaintat in mod gresit catre Curtea de Apel P recursurile declarate de Parchetul de pe langa Judecatoria C si de petenta CS.
Fata de aceste considerente, in baza art.42 rap. la art.27 pct.3 C.proc.pen., Curtea a declinat competenta de solutionare a recursurilor in favoarea Tribunalului P.
In baza art.192 alin.3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas in sarcina acestuia.
(Judecator Lucian Craciunoiu)