Infractiunea de uz de fals, Necunoasterea de catre inculpat a caracterului fals al talonului

Legea nr. 286/2009 privind Codul penal: art. 323

Potrivit dispozitiilor art. 323 Cod penal, folosirea unui inscris oficial ori sub semnatura privata, cunoscand ca este fals, in vederea producerii unei consecinte juridice, constituie infractiunea de uz de fals.

Sub aspectul laturii obiective, uzul de fals se comite prin folosirea unui inscris oficial sau sub semnatura privata care este fals.

Sub aspectul laturii subiective, infractiunea de uz de fals se comite cu intentie directa, calificata prin scop. Acest scop imediat consta in aceea ca faptuitorul, cunoscand ca inscrisul este fals, il foloseste in vederea producerii de consecinte juridice.

Inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie prevazuta in art. 4 Cod procedura penala. In virtutea acestei prezumtii acela impotriva caruia a fost declansat un proces penal, este prezumat nevinovat pana la dovedirea vinovatiei intr-un proces public, cu asigurarea garantiilor dreptului la aparare. Inculpatul nu trebuie sa-si dovedeasca nevinovatia, organelor judiciare revenindu-le obligatia administrarii probelor in procesul penal.

Fiind o prezumtie relativa, prezumtia de nevinovatie poate fi rasturnata prin dovedirea vinovatiei in cursul activitatii de probatiune, rasturnarea prezumtiei putand fi facuta numai prin probe certe de vinovatie. Cand ca urmare a administrarii probelor necesare solutionarii cauzei se ajunge la indoiala asupra vinovatiei si aceasta indoiala nu este inlaturata dupa administrarea de noi probe, prezumtia de nevinovatie nu este rasturnata, orice indoiala fiind in favoarea inculpatului (in dubio pro reo).

Cum in speta, din probele administrate astfel cum au fost analizate, nu rezulta cu certitudine ca inculpatul a cunoscut caracterul fals al actelor folosite, nu poate fi retinuta in sarcina acestuia infractiunea de uz de fals. Pentru a fi intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni, sub aspectul laturii subiective, fapta trebuie sa fie savarsita cu intentie directa, forma de vinovatie ce nu se poate retine cu certitudine ca a fost avuta de inculpat.

(Sectia penala, Decizia penala nr. 825/A din 29 iunie 2016, rezumata de

judecator conf. univ. dr. Marian Bratis)

Prin sentinta penala nr. x pronuntata de Judecatoria Chisineu Cris in dosar nr. x, s-a dispus, in baza art. 396 alin. (1) si (5) raportat la art. 16 lit. b) Cod procedura penala, achitarea inculpatului A..., pentru savarsirea infractiunii de uz de fals prevazuta de art. 323 Cod penal.

...

Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a constatat ca prin sesizarea Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara nr. x, inregistrata pe rolul Curtii de Apel Timisoara la data de 26 iunie 2015 sub numar de dosar x, s-a solicitat admiterea cererii de preluare a judecatii, formulata de Tribunalul Districtual din Maribor - Republica Slovenia, privind pe inculpatul A., cercetat sub aspectul comiterii infractiunii de falsificare de documente, prevazuta de art. 251 alin. (3) Cod penal sloven.

In sustinerea sesizarii, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara a aratat ca prin adresa nr. x din data de 20 mai 2015, Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie - Serviciul de cooperare judiciara internationala, relatii internationale si programe, le-a transmis spre competenta solutionare cererea de cooperare judiciara internationala nr. x a Judecatoriei din Lenart - Republica Slovenia din data de 20 martie 2015, in cauza penala privind pe invinuitul A, insotita de anexe si traduceri certificate in limba romana.

Judecatoria din Lenart - Sectia penala din Maribor l-a data de 20 martie 2015, prin cererea nr. x a sesizat Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, solicitand preluarea solutionarii cauzei penale si invocand decizia Camerei de Consiliu de la Tribunalul Districtual din Maribor din data de 5 martie 2015, cu nr. x.

...

Conform deciziei Camerei de Consiliu de la Tribunalul Districtual din Maribor din data de 05 martie 2015, cu nr. x, judecatorul de la Judecatoria din Lenart, care urma sa judece cauza, a propus ca dosarul penal deschis impotriva invinuitului A. sa fie cedat Romaniei, unde acesta isi are domiciliul permanent. Dupa examinarea dosarului in Camera de Consiliu, constatand ca propunerea este intemeiata si sunt indeplinite toate conditiile prevazute de lege pentru cedarea dosarului penal, Tribunalul Districtual din Maribor a dispus ca acesta sa fie cedat instantei competente din Romania pentru solutionarea acestuia.

Din rechizitoriul intocmit in cauza a rezultat ca invinuitul a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de falsificare de documente, prevazuta si pedepsita de art. 251 alin. (3) din Codul penal sloven.

In fapt, invinuitul A a folosit acte publice contrafacute ca acte autentice, astfel ca, la data de 11 octombrie 2014, in parcarea L..., in procedura de control efectuata de catre politisti a prezentat foaia de inregistrare a Inspectiei Tehnice Periodice a vehiculului cu nr. de serie x, talonul ce atesta Inspectia Tehnica Periodica a vehiculului cu nr. x, ambele emise la data de 22 noiembrie 2013 pentru autoturismul ... cu numarul de inmatriculare ... si autocolanta de inregistrare nr. x, despre care s-a constatat ca nu au caracteristicile actelor originale, fiind iprimate cu o imprimanta cu laser si nefiind imprimate in tehnica OFF SET, prin urmare nu au fost emise de autoritatea competenta pentru emiterea acestor acte.

Prin aceasta fapta s-a constatat ca invinuitul a savarsit infractiunea de falsificare de documente prevazuta de art. 251 alin. (3) din Codul penal sloven.

In baza celor constatate au fost ridicate de la invinuit actele contrafacute potrivit procesului-verbal de ridicare a obiectelor incheiat la data de 11 octombrie 2014.

Din cererea de transfer de proceduri in materie penala, respectiv preluarea judecatii formulata de autoritatile judiciare din Slovenia, a rezultat ca infractiunea a fost savarsita pe teritoriul Republicii Slovenia, iar invinuitul este cetatean roman.

Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara a apreciat ca nu subzista motive de respingere a cererii formulate de autoritatile din Slovenia, potrivit dispozitiilor art. 128 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicata privind cooperarea judiciara internationala in materie penala.

In drept, au fost invocate Conventia privind asistenta judiciara reciproca in cazuri penale intre statele membre ale Uniunii Europene, incheiata la Bruxelles la data de 29.05.2000, Tratatul European privind asistenta reciproca in cazuri penale, incheiat la Strasbourg la data de 20.04.1959, la care a aderat atat statul roman, cat si statul sloven, si art. 128* alin. (3) si (4) din Legea nr. 302/2004, republicata, privind cooperarea judiciara internationala in materie penala.

Curtea, examinand sesizarea Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara, in temeiul art. 128* alin. (4) din Legea 302/2004 republicata, a constatat ca aceasta este intemeiata.

Inculpatul A. a fost cercetat penal si apoi trimis in judecata prin rechizitoriul Parchetului Districtual de Stat din Maribor nr. x din 21.11.2014, pentru comiterea pe teritoriul Republicii Slovenia a infractiunii de falsificare de documente, prevazuta de art. 251 alin. (3) Cod penal sloven, fapta ce are corespondent in legislatia penala romana (art. 320 Cod penal), cauza aflandu-se la data solicitarii autoritatilor judiciare slovene, pe rolul Judecatoriei din Lenart - Sectia Penala, iar prin decizia Tribunalului Districtual din Maribor - Republica Slovenia, din data de 05.03.2015 nr. x a constatat ca sunt indeplinite toate conditiile din Legea privind cooperarea judiciara in materie penala a statelor membre ale Uniunii Europene, si s-a decis ca dosarul penal nr. x al Judecatoriei din Lenart, privind pe inculpatul A, nascut la data de ..., cu domiciliul in oras ..., sa fie preluat de instanta competenta din Romania.

S-a constatat ca sunt indeplinite cerintele Conventiei europene privind preluarea de proceduri in materie penala adoptata la Strasbourg la 15.05.1972, ratificata prin O.G. nr. 77/1999 si aprobata prin Legea nr. 34/2000 cu referire la art. 2 (existenta unei solicitari a unui alt stat contractant), art. 6 si 7 (dubla incriminare a faptelor), art. 8 pct. 1 lit. a), b), f) (acuzatul are resedinta obisnuita in statul solicitat, respectiv oras ..., acesta este cetatean roman; exista posibilitatea ca in cazul unei condamnari in statul solicitat sa se amelioreze posibilitatea de reintegrare sociala a celui condamnat).

Avand in vedere indeplinirea acestor cerinte, instanta in temeiul art. 128* alin. (5) din Legea nr. 302/2004, a considerat admisibila cererea de preluare a procedurii penale privind judecata inculpatului A de catre autoritatile judiciare romane.

Cum art. 128 alin. (6) din aceeasi lege prevede ca in cazul in care cererea a fost declarata admisibila, judecata continua potrivit Codului de procedura penala, facand aplicarea art. 35 alin. (1) si art. 42 alin. (1) Cod de procedura penala, s-a stabilit ca Judecatoria Chisineu Cris este competenta sa judece in fond cauza, instanta in a carei raza de competenta teritoriala isi are domiciliul inculpatul si careia ii va trimite dosarul. Cheltuielile judiciare au ramas in sarcina statului.

Prin sentinta penala x pronuntata in sedinta publica din data de 15 iulie 2015 in dosar nr. x Curtea de Apel Timisoara a admis sesizarea Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara si, in consecinta a admis cererea de preluare a judecatii, formulata de Tribunalului Districtual din Maribor - Republica Slovenia, privind pe inculpatul A., cercetat sub aspectul comiterii infractiunii de falsificare de documente, prevazuta de art. 251 alin. (3) Cod penal sloven, incriminata in art. 320 Codul penal roman.

A stabilit in favoarea Judecatoriei Chisineu Cris competenta de solutionare a cauzei, iar cheltuielile judiciare au ramas in sarcina statului.

Cauza a fost inregistrata la Judecatoria Chisineu Cris, la data de 05 august 2015, sub dosar nr. x.

Analizand actele si lucrarile dosarului, judecatoria, in vederea solutionarii cauzei a retinut urmatoarea situatie de fapt:

Din cuprinsul actelor procedurale efectuate de autoritatile din Slovenia rezulta ca inculpatul A. a folosit acte publice contrafacute ca acte autentice, astfel ca, la data de 11 octombrie 2014, in parcarea L..., in procedura de control efectuata de catre politisti a prezentat foaia de inregistrare a Inspectiei Tehnice Periodice a vehiculului cu nr. de serie x, talonul ce atesta Inspectia Tehnica Periodica a vehiculului cu nr. x, ambele emise la data de 22 noiembrie 2013 pentru autoturismul ... cu numarul de inmatriculare x si autocolanta de inregistrare nr. x, despre care s-a constatat ca nu au caracteristicile actelor originale, fiind primate cu o imprimanta cu laser si nefiind imprimate in tehnica OFF SET, prin urmare nu au fost emise de autoritatea competenta pentru emiterea acestor acte, fapta acestuia intrunind in

Codul penal roman continutul constitutiv al infractiunii de uz de fals prevazuta de art. 323 Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective infractiunea de uz de fals are ca element material folosirea unui inscris oficial sau semnatura privata falsificat in scopul producerii unei consecinte juridice, urmarea imediata constand intr-o stare de pericol pentru relatiile sociale referitoare la increderea publica de care se bucura inscrisurile oficiale sau sub semnatura privata, legatura de cauzalitate rezultand ex re, fiind vorba de o infractiune de pericol.

Sub aspectul laturii subiective infractiunea se savarseste cu intentie directa, autorul prevazand rezultatul faptei sale si urmarind acest rezultat, respectiv producerea unei consecinte juridice pentru sine prin folosirea inscrisului falsificat, cu premisa cunoasterii caracterului fals al inscrisului.

Din cuprinsul actelor de cercetare penala efectuate de autoritatile slovene rezulta clar ca dovada Inspectiei Tehnice Periodice a vehiculului cu nr. de serie x, talonul ce atesta Inspectia Tehnica Periodica a vehiculului cu nr. x, ambele emise la data de 22 noiembrie 2013 pentru autoturismul ... cu numarul de inmatriculare x si autocolanta de inregistrare nr. x sunt falsificate, chiar daca nu s-a putut efectua o expertiza in acest sens de autoritatile romane.

De asemenea, rezulta in mod neindoielnic ca aceste inscrisuri au folosite de inculpat cu ocazia deplasarii sale in Slovenia pentru vehiculul pe care il detine inmatriculat in Bulgaria, acesta recunoscand acest aspect prin declaratia data in fata instantei.

In ceea ce priveste insa latura subiectiva instanta de fond a retinut ca inculpatul a declarat ca nu cunostea caracterul fals al actelor respective, aratand ca inspectia tehnica periodica a autovehiculului a fost facuta de numitul B., cetatean bulgar, de la care a achizitionat vehiculul si pe care nu l-a transcris datorita taxelor mari. Astfel inculpatul a aratat ca a cumparat vehiculul de la cetateanul bulgar, care se si ocupa de inspectia tehnica periodica a masinii, actele retinute de autoritatile slovene fiind intocmite in anul 2013 in Bulgaria, unde inculpatul ducea vehiculul la service-ul indicat de numitul B. , care se ocupa personal de obtinerea actelor pe care ulterior le inmana inculpatului, acesta din urma necunoscand limba bulgara, aceste relatari ale inculpatului fiind confirmate de martorul C. audiat in instanta care a insotit inculpatul cu ocazia unei astfel de inspectii periodice efectuate la vehicul.

Numitul B. nu a putut fi audiat in calitate de martor in vederea confirmarii sau infirmarii celor declarate de inculpat sau de martor intrucat acesta a decedat conform raspunsului emis de autoritatile bulgare la comisia rogatorie solicitata de instanta, decesul acestuia survenind la 20.12.2013, actele folosite de inculpat si constatate ca false fiind emise in noiembrie 2013, inainte de decesul cetateanului bulgar.

In continuare instanta de fond a retinut ca inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie consacrata la nivel de principiu de art. 4 Cod procedura penala, iar dupa administrarea probatoriului orice indoiala in formarea convingerilor organelor judiciare se interpreteaza in favoare inculpatului, acesta din urma nefiind obligat sa-si dovedeasca nevinovatia, sarcina probei revenindu-le organelor judiciare conform art. 99 alin. (1) si (2) Cod procedura penala.

In acest sens fiind si garantiile procedurale oferite in materie penala de art. 6 par. 2 din Conventia europeana a Drepturilor Omului, inculpatul beneficiind de o prezumtie relativa de nevinovatie, iar rasturnarea acestei prezumtii poate avea loc in cadrul unui proces penal in care sarcina probei le revine organelor judiciare, care trebuie sa stabileasca dincolo de orice dubiu vinovatia inculpatului, la adoptarea unei hotarari de condamnare prezumtia de nevinovatie fiind rasturnata cu efecte erga omnes, hotararea bazandu-se pe probe certe de vinovatie, in caz contrar fiind aplicabil principiul in dubiu pro reo, in favoarea inculpatului.

In prezenta cauza fapta retinuta in sarcina inculpatului exista in materialitatea ei insa ii lipseste trasatura tipicitatii prevazuta de art. 15 Cod penal, fapta concreta savarsita de inculpat nu corespunde modelului abstract prevazut de norma de incriminare sub aspectul laturii subiective, respectiv din probele administrate in cauza nu rezulta ca inculpatul ar fi cunoscut ca inscrisurile respective incredintate lui in vederea folosirii de cetateanul bulgar sunt false si ca ar fi actionat in cunostinta de cauza, cu forma de vinovatie a intentiei directe, prevazuta de norma de incriminare, fapta putand fi savarsita cu o alta forma de vinovatie de inculpat, care insa duce la necorespondenta dintre fapta concreta si descrierea abstracta a faptei din cuprinsul normei de incriminare ce echivaleaza cu lipsa tipicitatii faptei, atragand aplicarea dispozitiilor art. 16 lit. b) Cod procedura penala, fapta nefiind savarsita cu vinovatia prevazuta de lege.

Astfel,in lipsa unei recunoasteri din partea inculpatului si a unor probe clare si certe cu privire la savarsirea faptei cu intentia directa prevazuta de norma de incriminare instanta in baza art. 396 alin. (1) si 5 raportat la art.16 lit. b) Cod procedura penala, s-a dispus achitarea inculpatului A pentru savarsirea infractiunii de uz de fals prevazuta de art. 323 Cod penal.

...

Impotriva sentintei penale nr. x pronuntata de Judecatoria Chisineu Cris in dosarul nr. x a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Chisineu Cris, aratand ca sentinta apelata este criticabila sub aspectul legalitatii, solicitand, in temeiul art. 421 pct. 2 C. pr. pen., admiterea apelului, desfiintarea sentintei atacatei si pronuntarea unei noi hotarari legale, in sensul desfiintarii inscrisurilor false si condamnarii inculpatului A. pentru savarsirea infractiunii de |uz de fals, fapta prevazuta de art. 323 Cod penal.

...

Examinand legalitatea si temeinicia sentintei penale apelate, prin prisma criticilor aduse acesteia in motivele de apel, precum si din oficiu, in limitele art. 417 si art. 418 C. pr. pen., pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei, Curtea constata ca apelul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Chisineu Cris este fondat numai in parte, pentru cele ce vor fi expuse in continuare:

Prin rechizitoriul Parchetului Districtual de Stat din Maribor nr. x din 21.11.2014, inculpatul A a fost trimis in judecata pentru comiterea pe teritoriul Republicii Slovenia a infractiunii de falsificare de documente, prevazuta de art. 251 alin. (3) Cod penal sloven, constand in aceea ca in data de 11 octombrie 2014, in parcarea L..., in procedura de control efectuata de catre politisti a prezentat foaia de inregistrare a Inspectiei Tehnice Periodice a vehiculului cu nr. de serie x, talonul ce atesta Inspectia Tehnica Periodica a vehiculului cu nr. x, ambele emise la data de 22 noiembrie 2013 pentru autoturismul ... cu numarul de inmatriculare ... si autocolanta de inregistrare nr. x, despre care s-a constatat ca nu au caracteristicile actelor originale, fiind primate cu o imprimanta cu laser si nefiind imprimate in tehnica OFF SET, prin urmare nu au fost emise de autoritatea competenta pentru emiterea acestor acte.

Aceasta fapta intruneste in Codul penal roman continutul constitutiv al infractiunii de uz de fals prevazuta de art. 323 Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, uzul de fals se comite prin folosirea unui inscris oficial sau sub semnatura privata care este fals.

Din acest punct de vedere, din cuprinsul actelor de cercetare penala efectuate de autoritatile slovene rezulta ca dovada Inspectiei Tehnice Periodice a vehiculului cu nr. de serie x, talonul ce atesta Inspectia Tehnica Periodica a vehiculului cu nr. x, ambele emise la data de 22 noiembrie 2013 pentru autoturismul ... cu numarul de inmatriculare x si autocolanta de inregistrare nr. 0025769 sunt falsificate. Rezulta de asemenea, si ca aceste inscrisuri au fost folosite de inculpat cu ocazia deplasarii sale in Slovenia pentru vehiculul pe care il detine inmatriculat in Bulgaria, prin declaratiile date inculpatul a recunoscut aceste aspecte.

Sub aspectul laturii subiective, infractiunea de uz de fals se comite cu intentie directa, calificata prin scop. Acest scop imediat consta in aceea ca faptuitorul, cunoscand ca inscrisul este fals, il foloseste in vederea producerii de consecinte juridice.

Fiind audiat, inculpatul a declarat ca nu cunostea caracterul fals al actelor respective, aratand ca inspectia tehnica periodica a vehiculului a fost facuta de numitul B., cetatean bulgar, de la care a achizitionat vehiculul si pe care nu l-a inmatriculat in Romania datorita taxelor mari. A aratat ca a cumparat vehiculul de la cetateanul bulgar, care se si ocupa de inspectia tehnica periodica a masinii, actele retinute de autoritatile slovene fiind intocmite in anul 2013 in Bulgaria, unde inculpatul ducea vehiculul la service-ul indicat de numitul B..., care se ocupa personal de obtinerea actelor pe care ulterior le inmana inculpatului, acesta din urma necunoscand limba bulgara. Relatarile inculpatului au fost confirmate de martorul C. audiat la prima instanta, acesta declarand ca a insotit inculpatul in Bulgaria cu ocazia efectuarii unei inspectii periodice la autoturismul ... cu numarul de inmatriculare x, detinut de inculpat.

Numitul B., cetateanul bulgar care se ocupa de obtinerea actelor, nu a putut fi audiat in calitate de martor intrucat acesta a decedat la data de 20.12.2013, actele folosite de inculpat si constatate ca false fiind emise in noiembrie 2013, inainte de decesul cetateanului bulgar.

Inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie prevazuta in art. 4 Cod procedura penala. In virtutea acestei prezumtii acela impotriva caruia a fost declansat un proces penal, este prezumat nevinovat pana la dovedirea vinovatiei intr-un proces public, cu asigurarea garantiilor dreptului la aparare. Inculpatul nu trebuie sa-si dovedeasca nevinovatia, organelor judiciare revenindu-le obligatia administrarii probelor in procesul penal.

Fiind o prezumtie relativa, prezumtia de nevinovatie poate fi rasturnata prin dovedirea vinovatiei in cursul activitatii de probatiune, rasturnarea prezumtiei putand fi facuta numai prin probe certe de vinovatie. Cand ca urmare a administrarii probelor necesare solutionarii cauzei se ajunge la indoiala asupra vinovatiei si aceasta indoiala nu este inlaturata dupa administrarea de noi probe, prezumtia de nevinovatie nu este rasturnata, orice indoiala fiind in favoarea inculpatului (in dubio pro reo).

Cum in speta, din probele administrate astfel cum au fost analizate, nu rezulta cu certitudine ca inculpatul a cunoscut caracterul fals al actelor folosite, nu poate fi retinuta in sarcina acestuia infractiunea de uz de fals. Pentru a fi intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni, sub aspectul laturii subiective, fapta trebuie sa fie savarsita cu intentie directa, forma de vinovatie ce nu se poate retine cu certitudine ca a fost avuta de inculpat.

Criticile parchetului constand in aceea ca inculpatul a dat declaratii contradictorii nu pot fi primite, acesta (inculpatul) in toate declaratiile a relatat ca nu a cunoscut ca actele inmanate de cetateanul bulgar sunt false, iar in ce priveste sustinerile parchetului ca inculpatul a declarat in fata instantei ca nu a dat o declaratie formala in fata organelor judiciare din Slovenia, insa o astfel de declaratie semnata de inculpat se regaseste la dosarul cauzei, precum si ca nu a inmatriculat autoturismul in Romania, acestea nu fac dovada vinovatiei inculpatului sub forma intentiei directe in comiterea faptei.

...