Infractiunea de conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului, ”la momentul prelevarii mostrelor biologice”
28 martie 2020Intrarea debitoarei in faliment, Apel exercitat de un asociat al debitoarei
28 martie 2020
Infractiunea de evaziune fiscala. Aplicarea deciziei nr. 25 din 03.10.2017
Index tematic:
Evaziune fiscala
Legislatie relevanta :
- Legea nr. 241/2005- art.9 alin. 1 lit. b si c
- Cod penal din 1969 - art.41 alin.2, art. 37 lit. b
Rezumatul problemei de drept:
Potrivit Deciziei nr. 25 din 03.10.2017 a inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, actiunile si inactiunile enumerate in art. 9 alin.1 lit.b si c din legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, care se refera la aceeasi societate comerciala, reprezinta variante alternative de savarsire a faptei, constituind o infractiune unica de evaziune fiscala prevazuta de art. 9 alin.1 lit. b si c din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.
Identificare:
Curtea de Apel Ploiesti - Sectia Penala si pentru cauze cu minori si de familie
Decizia penala nr. 101 din 02.02.2018
Prin sentinta penala nr. 69 pronuntata la data de 16.02.2016 de catre T.P., s-au dispus urmatoarele:
In baza art.386 C.p.p. s-a respins cererea de schimbare a incadrarii juridice din infractiunile prev. de art. 9 alin. l lit. b si c din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, in infractiunile prev. de art. 9 alin. l lit. b si c si alin. 2 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu privire la inculpatul C.C., administrator la S.C. C.T. S.R.L.
In baza art. 396 alin. 5 C.p.p. rap. la art. 16 lit. a C.p.p. s-a dispus achitarea inculpatului C.C., sub aspectul comiterii infractiunilor prev. si ped. de art.9 alin. l lit. b si c din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.33 lit. a Cod penal si art.37 lit. b Cod penal.
De asemenea, s-a respins cererea prin care au fost solicitate despagubiri civile in cuantum de 3.753.488 lei de catre Statul Roman prin DGFPP, prin reprezentantii legali.
Pentru a pronunta solutia respectiva s-a retinut in esenta faptul ca SC C.T. SRL, in perioada de referinta nu s-a sustras de la indeplinirea obligatiilor fiscale datorate bugetului de stat, prin neinregistrarea veniturilor obtinute din comertul cu produse petroliere sau prin inregistrarea unor cheltuieli ce nu au la baza operatiuni reale.
Avand in vedere aceste concluzii ce vin in contradictie cu rapoartele de control fiscal dar si cu primul raport de expertiza, in baza dis part. 179 C.p.p., la data de 15.12.2015 s-a procedat la audierea expertului, declaratia fiind consemnata la fila 220 dosar fond.
Astfel, expertul a declarat ca in urma reanalizarii actelor dosarului dar si a altor documente ce i-au fost puse la dispozitie de inculpat a concluzionat ca acesta, in calitate de reprezentant al S.C. C.T. SRL, nu s-a sustras de la indeplinirea obligatiilor fiscale datorate bugetului de stat, prin neinregistrarea veniturilor obtinute din comertul cu produse petroliere, precum si inregistrarea unor cheltuieli ce nu au la baza operatiuni reale. Expertul a explicat aceasta situatie prin faptul ca ,, la urmarirea penala eu nu am avut aceste date,.... ca a identificat tot lantul contabil in sensul ca factura de achizitie corespunde cu fisa de receptie cu fisa de magazie a produsului, cu iesirea prin factura emisa catre client. Facturile au fost inregistrate in jurnalele de cumparare si vanzare, sumele inregistrate in decontul TVA si achitate catre bugetul consolidat.”
Raportul ANAF si-a intemeiat sustinerile si pe faptul ca firmele furnizoare nu au fost gasite efectiv la sediul declarat.
In opinia sa este posibil sa iti faci un sediu pentru inregistrarea firmei, dar actele contabile sa fie ori la firma ori la alt sediu. Crede ca puteau fi identificati si in mod real daca se apela la semnatura electronica si i-ar fi ajutat sa identifice firmele respective.
In aceste conditii, fata de concluziile expertizei contabile Tribunalul Prahova a apreciat ca nu poate retine nici o culpa inculpatului C.C. de natura celor mentionate in actul de sesizare al instantei, intrucat fapta nu exista in materialitatea ei.
Concluziile raportului de expertiza nu pot fi inlaturate intrucat intregul material probatoriu administrat in cauza, respectiv declaratiile martorilor propusi de organul de urmarire penala, obiectiunile la raportul de expertiza formulate de inculpat in faza de urmarire penala in sensul ca sumele retinute ,,sunt deductibile, expertul trebuind sa reexamineze documentele contabile”, obiectiuni respinse, se coroboreaza intre ele.
Impotriva acestei hotarari au formulat apeluri
Parchetul de pe langa T.P.
si
ANAF - AJFPP
criticand-pe pentru nelegalitate si netemeinicie.
Astfel, procurorul a invederat in esenta faptul ca instanta de fond a pus accentul, in ceea ce priveste solutia pronuntata, doar pe analiza formala a documentelor emise de catre partenerii SC C.T. SRL, formuland numai aprecieri de natura fiscala, fara a face aprecieri concrete cu privire la incadrarea respectivelor tranzactii ca fiind sau nu reale.
S-a apreciat ca instanta de fond in mod gresit a dispus achitarea inculpatului, care se face vinovat de savarsirea infractiunii pentru care este cercetat s-a solicitat admiterea apelului in temeiul disp. art. 421 pct.2 lit. a) Cod procedura penala, desfiintarea sentintei penale atacate in totalitate si pronuntarea unei hotarari avand in vedere motivele invocate.
La randul sau ANAF- AJFPP a invederat in motivele de apel faptul ca organele de control au verificat contracte de vanzare-cumparare de combustibil, facturi si ordine de plata pentru facturile prezentate si extrase de cont care nu motivau provenienta marfurilor justificate.
In raport de situatia de fapt, dupa inceperea urmaririi penale in cauza, la data de 20.09.2013 a fost dispusa efectuarea unei expertize judiciare contabile fiscale, avand obiectivele stabilite de organele judiciare.
Fata de obiectivele stabilite, expertul contabil, in conformitate cu materialul documentar verificat a stabilit ca inculpatul C.C. nu a respectat prevederile legislatiei fiscale si cu toate ca anumite puncte au fost contestate de catre inculpatul de mai sus, acesta nu a contestat faptul ca ar fi cauzat un prejudiciu bugetului consolidat al statului, prin acte materiale infractioniste retinute, ci a apreciat ca anumite sume retinute de catre expert ca fiind parte integranta a prejudiciului sunt deductibile.
Drept urmare s-a solicitat desfiintarea in parte a sentintei atacate si obligarea inculpatului C.C. la plata sumei de 3.753.488 lei despagubiri civile, reprezentand obligatii fiscale catre bugetul general al statului la care se vor adauga obligatiile fiscale accesorii, potrivit art.119 din Codul de Procedura Fiscala, calculate de la data crearii bazei impozabile si pana la plata efectiva a debitului datorat.
Cu ocazia solutionarii apelurilor declarate instanta de control judiciar a procedat la readministrarea declaratiilor pe care prima instanta si-a intemeiat solutia de achitare (T.F., M.I., R.I., G.M., M.G., P.C., G.M.T., D.C.) si a dispus efectuarea unei noi expertize contabile judiciare.
Prin
Decizia penala nr. 101/02.02.2018 a Sectiei penale din cadrul Curtii de Apel Ploiesti
s-au admis apelurile declarate de catre Parchetul de pe langa T.P. si ANAF - AJFPP, impotriva
sentintei penale nr. 69 din data de 16 februarie 2016 pronuntata de T.P.,
privind pe inculpatul C.C.
A fost desfiintata sentinta atacata si rejudecandu-se cauza:
In baza art.386 C.p.p. s-a dispus schimbarea incadrarii juridice din doua infractiuni de evaziune fiscala, prev. de art.9 alin.1 lit. b) din Legea 241/2005, cu aplic art.41 alin.2 Cod penal anterior si art. 37 lit. b) Cod penal anterior, precum si art.9 alin.1 lit. c) din Legea 241/2005, cu aplic art.41 alin.2 Cod penal anterior si art. 37 lit. b) Cod penal anterior, ambele cu aplic. art.33 lit.
- Cod penal anterior si pentru care a fost trimis in judecata inculpatul C.C., intr-o singura infractiune de evaziune fiscala, prev. de art.9 alin.1 lit.b) si c) si alin.2 din Legea 241/2005, cu aplic art.41 alin.2 si art.37 lit.b) Cod penal anterior si art.5 Cod penal anterior, text de lege in baza caruia inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa de 4 ani inchisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a si lit.b si c Cod penal anterior (fapte din perioada ianuarie 2009- septembrie 2011).
S-au aplicat disp. art.71 rap. la art. 64 lit. a teza a II-a si lit.b) si c) C.p. anterior.
A fost admisa in parte actiunea civila formulata de catre ANAF - AJFPP si drept urmare la obligat pe inculpat, in solidar cu partea responsabila civilmente SC C.T. SRL, la plata sumei de 1.848.468 lei, la care s-au adaugat penalizari si majorari de intarziere calculate conform Codului de procedura fiscala, de la data crearii bazei impozabile si pana la plata efectiva a debitului datorat, catre ANAF - AJFPP.
In considerentele deciziei respective s-au retinut in esenta
strict
referitor la problemele de drept supuse analizei noastre faptul ca in ceea ce priveste
incadrarea juridica
a faptei pentru care inculpatul C.C. a fost trimis in judecata, Curtea a constatat ca aceasta se circumscrie disp.art.9 alin.1 lit. b) si c) si alin.2 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal anterior si art.37 lit.
- Cod penal anterior, cu aplicarea art.5 Cod penal.
Pentru a considera in felul mai sus aratat,Curtea a retinut urmatoarele:
- Activitatea infractionala a inculpatului C.C. consta in aceea ca in baza aceleiasi rezolutii infractionale si la diferite intervale de timp, in perioada ianuarie 2009 - septembrie 2011, in calitate de administrator si director al SC C.T. SRL, s-a sustras la indeplinirea obligatiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului prin neinregistrarea veniturilor realizate din comertul cu produse petroliere (pacura), precum si inregistrarea in contabilitate a unor cheltuieli ce nu au la baza operatiuni reale.
- Prejudiciul cauzat bugetelor de stat este in cuantum total de 1.848.468 lei la care se adauga penalitati si majorari de intarziere conform legislatiei in vigoare, Codul fiscal si de procedura fiscala de la data crearii bazei impozabile si pana la plata efectiva a debitului datorat.
Suma anterior prezentata rezulta din raportul de expertiza contabila intocmita de catre expert Ioan Madalin Alin inlaturandu-se din cuantumul total expus in acest act sumele de 506 lei, reprezentand accize; 3456 lei reprezentand impozit pe profit si 5184 lei reprezentand TVA - toate aferente lunilor septembrie - decembrie 2008, perioada care nu a fost retinuta in actul de sesizare si pentru care inculpatul C.C. nu a fost trimis in judecata.
- Prin decizia nr.25 din data de 3.10.2017 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a admis sesizarea formulata de Curtea de Apel Bucuresti
- Sectia I penala in dosarul nr.27.155/3/2013* (3.289/2014), stabilindu-se ca actiunile si inactiunile enuntate in art.9 alin.1 lit. b) si c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, care se refera la aceeasi societate comerciala, reprezinta variante alternative de savarsire a faptei, constituind o infractiune unica de evaziune fiscala prevazuta de art. 9 alin.1 lit. b) si c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.
- In aplicarea art.5 Cod penal si Deciziei Curtii Constitutionale nr.265/2014, Curtea a constatat ca legea penala mai favorabila pentru inculpatul C.C. este vechiul Cod penal, sub imperiul caruia, de altfel, s-a si savarsit infractiunea continuata, perioada in care Legea nr.241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunilor fiscale
continea dispozitii mai favorabile inculpatului.
Intr-adevar, se observa ca, in prezent, alin.2 al art.9 din Legea 241/2005 prevede ca daca prin faptele prevazute la alin.1 s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, dar mai mic de 500.000 euro, in echivalentul monedei noastre - cazul nostru 400.000 euro - limita minima a pedepsei prevazuta de lege si limita maxima a acesteia
se majoreaza cu 5 ani
.
Aceasta spre deosebire de momentul epuizarii infractiunii continuate - septembrie 2011 - cand alin.2 al art.9 din Legea 241/2005 stipula ca daca prin faptele prevazute la alin.1 s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, dar mai mic de 500.000 euro, in echivalentul monedei noastre
- cazul nostru 400.000 euro - limita minima a pedepsei prevazuta de lege si limita maxima a acesteia
se majoreaza cu 2 ani
. Semnalam, bineinteles, imprejurarea ca atat forma veche a Legii nr.241/2005, cat si actuala forma prevad in alin.1 al art.9 o sanctionare identica a infractiunii de evaziune fiscala, cu o pedeapsa de la 2 ani la 8 ani inchisoare si interzicerea unor drepturi.
Prin urmare, limitele de pedeapsa, mult inferioare la momentul savarsirii infractiunii continuate reprezinta elementul decisiv fata de care Curtea a apreciat ca legea penala mai favorabila este Codul penal anterior coroborat cu legea speciala asa cum arata aceasta la data savarsirii infractiunii.
Autorul sintezei, Judecator Mihai Viorel Tudoran