Reabilitarea de drept - Cauza care înlătură consecințele condamnării
15 martie 2017Abandonul de familie
2 aprilie 2017
Infracțiunea complexă
Conform art.35, alin.2, Cod Penal, infracțiunea este complexă când în conținutul său intră, ca element constitutiv sau ca element circumstanțial agravant, o acțiune sau o inacțiune care constituie prin ea însăşi o faptă prevăzută de legea penală.
Forma de bază cuprinde ca element constitutiv o acțiune sau o inacțiune care este incriminată în mod distinct de legea penală. Se poate realiza prin reuniunea a două sau mai multe fapte, care îşi pierd autonomia, formând o nouă infracțiune distinctă de cele reunite. (tâlhărie= furt+ vătămare corporală).
De asemenea, se poate realiza prin absorbție atunci când forma tip este ea însăşi infracțiune, dar legea prevede condiții suplimentare, schimbându-se încadrarea juridică.
Nerealizarea uneia dintre acțiunile sau inacțiunile ce formează conținutul infracțiunii complexe duce la însăşi inexistența infracțiunii complexe.
Este necesar ca infracțiunea absorbantă să nu poată fi comisă fără comiterea infracțiunii absorbite şi să aibă un maxim special mai mare decât maximul special prevăzut pentru infracțiunea absorbită.
Forma agravată cuprinde ca element circumstanțial agravant o acțiune sau o inacțiune care reprezintă conținutul altei infracțiuni.
În afară de complexitatea legală, există şi complexitate naturală, când se absoarbe natural conțintul altei infracțiuni; de exemplu, infracțiunea de loviri sau alte violențe este absorbită de conținutul infracțiunii de vătămare corporală. Complexitatea naturală nu produce aceleaşi consecințe precum cea legală.
Există întotdeuna două obiecte juridice: unul principal şi unul secundar.
La infracțiunle complexe săvârşite cu intenție depăşită, trebuie ca poziția subiectivă a complicelui sau instigatorului să fie aceeaşi cu a autorului. Complicele, respectiv instigatorul trebuie să prevadă şi să accepte producerea rezultatului mai grav.
O infracțiune complexă din culpă nu poate fi absorbită de o infracțiune intenționată.
Infracțiunea complexă se consumă odată cu producerea rezultatului acțiunii principale şi poate fi săvârşită în formă continuată.
Conform art.36, alin.2 şi alin.3 Cod Penal, infracțiunea complexă se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune.
Infracțiunea complexă săvârșită cu intenție depăşită, dacă s-a produs numai rezultatul mai grav al acțiunii secundare, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea complexă consumată.
Potrivit art.37 Cod Penal, dacă cel condamnat definitiv pentru o infracțiune complexă este judecat ulterior şi pentru alte acțiuni sau inacțiuni care intră în conținutul aceleiaşi infracțiuni, ținându-se seama de infracțiunea săvârșită în întregul ei, se stabileşte o pedeapsă corespunzătoare care nu poate fi mai uşoară decât cea pronunțată anterior.
Reținerea săvârșirii unei infracțiuni complexe nu este o cauză de agravare facultativă a pedepsei.
Dacă infracțiunea complexă rămâne la stadiul de tentativă, chiar dacă se reține tentativa, pedeapsa este cea prevăzută de lege pentru infracțiunea complexă consumată.
