Individualizarea judiciara a regimului sanctionatoriu penal, Aplicarea noului Cod penal
31 martie 2020Inculpat minor, Aplicarea procedurii simplificate, Succesiunea aplicarii legilor penale in timp
31 martie 2020
Indemnizatie de somaj, Baza de calcul
- Legea nr. 76/2002: art. 39 alin. (2) lit. b)
- Hotararea Guvernului nr. 174/2002: art. 19
1
- Legea nr. 571/2003: art. 296
4
alin. (1) din Titlul IX
2
Articolul 39 alin. (2) lit. b) nu defineste notiunea de „salariu de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare”.
Conform art. 19' alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 174/2002, modificata si completata, „prin salariu de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, prevazut la art. 39 alin. (2) lit. b) din lege, se intelege baza lunara de calcul a
o
contributiei individuale la bugetul asigurarilor pentru somaj prevazuta la titlul IX
2
„Contributii sociale obligatorii” din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, pe ultimele 12 luni in care s-a realizat stagiul de cotizare”, astfel incat dispozitiile art. 39 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 76/2002 trebuie coroborate cu cele ale art. 19' alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 174/2002, modificata si completata, atunci cand se calculeaza indemnizatia de somaj cuvenita unei persoane.
Prin urmare, baza lunara de calcul a contributiei individuale la bugetul asigurarilor pentru somaj, stabilita in cuprinsul Titlului IX
2
„Contributii sociale obligatorii” din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie avuta in vedere si la stabilirea indemnizatiei de somaj.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia litigii de munca si asigurari sociale,
decizia civila nr. 964 din 16 octombrie 2014, C.P.
Prin sentinta civila nr. 1105/27.05.2014, pronuntata in dosarul nr. 1977/108/2014, Tribunalul Arad a respins actiunea civila formulata de reclamanta S.M. impotriva paratei Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Arad.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut, in esenta, ca reclamanta a fost angajata la Banca Comerciala Romana SA Bucuresti din data de 15.08.1991 pana la 01.03.2013.
Contractul sau individual de munca a incetat prin efectul deciziei nr. 700/28.02.2013, emisa de angajator, astfel incat aceasta a formulat cererea pentru acordarea indemnizatiei de somaj, inregistrata la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Arad - Agentia Locala Chisineu Cris, iar incepand cu 04.04.2013, i-a fost stabilit un cuantum al indemnizatiei de somaj de 1.191 lei.
Pentru solutionarea acestei cereri au fost eliberate, de catre fostul angajator, adeverintele nr. 5794/25.03.2013 si nr. 5795/25.03.2013, care atesta ca, din veniturile sale obtinute in intervalul 15.08.1991 - 28.02.2013, au fost retinute si virate la bugetul asigurarilor pentru somaj sumele reprezentand contributia individuala si contributia datorata de angajator.
Cererea a fost solutionata de catre parata prin emiterea dispozitiei nr. 186, prin care s-a stabilit dreptul la indemnizatia de somaj, in favoarea ei, cu incepere de la data de
04.04.2013.
Din adeverinta nr. 5795/25.03.2013, emisa de Banca Comerciala Romana SA Bucuresti, rezulta ca pentru toate veniturile brute realizate in februarie 2013, in valoare de 179.288 lei, care cuprinde salariul de baza brut, prima bruta, compensare bruta indemnizatie concediu de odihna neefectuat si indemnizatie bruta naveta, s-a calculat, retinut si virat o contributie pentru fondul de somaj in valoare de 896 lei. De asemenea, din adeverinta nr. 52/14.02.2014, eliberata de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Arad - Agentia Locala Chisineu Cris, rezulta ca, pe seama reclamantei, a fost retinuta si virata contributia mentionata, aceasta aflandu- se in evidenta nominala a asiguratilor si beneficiind de indemnizatie de somaj incepand cu data de 04.04.2013.
In speta, reclamanta a solicitat anularea partiala a dispozitiei nr.186, prin care parata i-a stabilit dreptul la indemnizatia de somaj, sustinand ca, pentru calculul indemnizatiei de somaj, trebuie luata in calcul suma primita drept „prima” in luna februarie 2013 si inscrisa in adeverinta nr. 5794/25.03.2013, eliberata de Banca Comerciala Romana SA Bucuresti, aceasta fiind, in fapt, chestiunea litigioasa dedusa judecatii.
Tribunalul a apreciat ca actiunea reclamantei este neintemeiata, intrucat, potrivit art. 26 si art. 27 din Legea nr. 76/2002, atat angajatorii, cat si angajatii au obligatia de a achita lunar o contributie la bugetul asigurarilor pentru somaj, baza de calcul a acesteia fiind stabilita prin art. 27 alin.(1) si reprezentand „venitul brut realizat lunar, in situatia persoanelor asigurate obligatoriu, prin efectul legii, prevazute la art.19”, intre care se afla si persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca, cum este situatia reclamantei, anterioara incetarii raporturilor de munca cu Banca Comerciala Romana SA Bucuresti.
La data de 18.02.2008, a intrat in vigoare Hotararea Guvernului nr. 149/2008, care modifica prevederile art. 14 din Hotararea Guvernului nr. 174/2002, stabilind ca se includ, in baza lunara de calcul asupra careia angajatorii au obligatia de a retine si a vira contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, mai multe din categoriile de venituri brute realizate lunar de catre asigurati, adica, pe langa salariul de baza lunar brut, se includ in baza de calcul si indemnizatiile pentru concedii (art. 14 alin. (1) lit. a) si g), dar nu si compensatiile acordate, in conditiile legii ori ale contractelor colective sau individuale de munca, salariatilor concediati pentru motive care nu tin de persoana lor [(art. 14 alin. (2) lit. e)].
Distinct de baza de calcul pentru retinerea contributiei deja analizate, Legea nr. 76/2002 reglementeaza, in art. 39, cuantumul indemnizatiei de somaj, care cuprinde o suma acordata lunar si in mod diferentiat, in functie de stagiul de cotizare, dupa cum urmeaza: „a) 75% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare la data stabilirii acestuia, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an, respectiv, b) suma prevazuta la lit. a), la care se adauga o suma calculata prin aplicarea asupra mediei salariului de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferentiate in functie de stagiul de cotizare”. Cotele procentuale diferentiate in functie de stagiul de cotizare, prevazute la alin. (2) lit. b), sunt stabilite diferentiat in functie de stagiul de cotizare realizat de asigurat anterior datei la care acesta a incetat raporturile de munca, fiind determinate la un procent de 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani, cum este cazul reclamantei .
Asadar, prin intrarea in vigoare a Hotararii Guvernului nr. 149/2008, la 18.02.2008, s-a modificat doar baza de calcul asupra careia se retine si se vireaza contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, in timp ce dispozitiile referitoare la cuantumul indemnizatiei de somaj acordate au ramas nemodificate. De asemenea, legislatia in vigoare stabileste categorii distincte in ce priveste baza de calcul a contributiei individuale la bugetul asigurarilor pentru somaj si cea raportat la care se aplica procentul de 10% pentru determinarea sumei care se adauga la componenta fixa a indemnizatiei de somaj. Astfel, daca pentru determinarea contributiei individuale la bugetul asigurarilor pentru somaj, cota procentuala stabilita de lege se raporteaza la venitul brut realizat lunar, pentru calculul indemnizatiei de somaj, cota procentuala, stabilita de art. 39 alin. (2) lit. b) din lege, se raporteaza la media salariului de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare.
Astfel fiind, instanta de fond a apreciat ca modificarile legislative, intervenite in cursul lunii februarie 2008, nu au influentat dispozitiile legale referitoare la cuantumul indemnizatiei de somaj cuvenite reclamantei, ci doar pe cele privind baza de calcul la care se raporteaza cota procentuala pentru stabilirea contributiei individuale la bugetul asigurarilor pentru somaj. In alti termeni, indemnizatia de somaj cuvenita reclamantei se determina prin aplicarea cotei de 10% asupra mediei salariului de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, prevazuta de art. 39 alin. (2) lit. b) si art. 39 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 76/2002. Or, aceasta categorie juridica nu include „prima” acordata reclamantei in cursul lunii februarie 2013, ci doar suma lunara reprezentand echivalentul muncii prestate in baza contractului individual de munca, conform art. 155 din Codul muncii.
Pe cale de consecinta, tribunalul a considerat ca dispozitia contestata nu este nelegala, fiind stabilita in mod corect indemnizatia de somaj prin raportarea cotei de 10% asupra mediei salariului de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, iar nu si asupra altor venituri achitate reclamantei.
Potrivit art. 5 pct. V din Legea nr. 76/2002, in sensul prevederilor acestui act normativ, termenul de „stagiu de cotizare” indica „perioada in care s-a platit contributia de asigurari pentru somaj atat de catre asigurat, cat si de angajator sau, dupa caz, numai de catre asigurat”. De asemenea, art. 34 alin. (1) din acelasi act normativ stabileste conditiile ce trebuie indeplinite de catre asigurat pentru a beneficia de indemnizatia de somaj, intre care se include „un stagiu de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 de luni premergatoare datei inregistrarii cererii”. Interpretarea sistematica a acestor dispozitii legale conduce la concluzia ca stagiul de cotizare la care se raporteaza analizarea solicitarii de acordare a indemnizatiei de somaj il constituie cele 12 luni din ultimele 24 de luni anterioare inregistrarii acestei cereri. Fata de momentul cand reclamanta a inregistrat cererea de stabilire si acordare a indemnizatiei, stagiul de cotizare prin raportare la care se determina cea de-a doua componenta a indemnizatiei, indicata de art. 39 alin. (2) lit. b) din lege, il constituie intervalul 15.08.1991 - 01.03.2013. Aceasta deoarece, conform definitiei sus-citate, in stagiul de cotizare se includ doar perioadele pentru care s-a achitat contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj, iar aceasta nu poate fi achitata decat dupa expirarea lunii in cursul careia se obtin, de catre asigurat, veniturile care constituie baza de calcul a contributiei, potrivit art. 27 din Legea nr. 76/2002 si art. 14 din Normele Metodologice de aplicare a acesteia, plata contributiei facandu-se in interiorul termenului de depunere a declaratiei lunare privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj, adica pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale sau veniturile de natura acestora [art. 21 si art. 31 alin. (1) din lege].
Astfel fiind, cuantumul indemnizatiei de somaj cuvenite reclamantei nu poate fi determinat decat prin raportare la media salariului de baza lunar brut din intervalul 15.08.1991 - 01.03.2013. Din acest punct de vedere apare legala dispozitia contestata, iar actiunea este neintemeiata.
In plus, adeverinta atesta doar baza de calcul a contributiei individuale la bugetul asigurarilor pentru somaj, nu si media salariului de baza lunar brut din intervalul care constituie stagiul de cotizare, la care face trimitere art. 39 alin. (2) lit. b) din lege, aceste categorii juridice fiind distincte. Mai mult, potrivit argumentelor expuse, indiferent care ar fi veniturile lunare la care s-a raportat cota pentru determinarea contributiei individuale la bugetul asigurarilor pentru somaj, procentul de 75%, reprezentand componenta variabila a indemnizatiei de somaj, se raporteaza la salariul de baza lunar brut, iar adeverinta in litigiu nu atesta majorarea acestuia in cursul lunii februarie 2013.
De asemenea, este irelevant, in speta, faptul ca, incepand cu luna ianuarie 2008, s-a diminuat cota de contributie individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, caci, cuantumul indemnizatiei nu este proportional cu aceasta contributie, ci se raporteaza la o baza de calcul distincta, prevazuta de art. 39 alin. (2) lit. b) si alin. (3) din Legea nr. 76/2002.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel, reclamanta S.M., prin care a solicitat admiterea apelului si modificarea in totalitate a sentintei atacate, in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata.
In motivarea apelului, se arata, in esenta, ca sentinta atacata este nelegala si netemeinica, dat fiind ca prima instanta nu a avut in vedere modificarea reglementata prin Hotararea Guvernului nr. 113/2011 in ceea ce priveste baza de calcul pentru care angajatorii au obligatia de a retine si vira contributia la asigurarile pentru somaj, retinand in mod eronat ca suma primita, de catre reclamanta-apelanta, ca prima s-ar inscrie in prevederile art. 14 alin. (2). lit. e), respectiv ca ar fi o compensatie acordata salariatilor concediati pentru motive care nu tin de persoana lor, desi nu a avut loc o concediere pentru motive ce nu tin de persoana salariatului, ci o desfacere a contractului individual de munca prin acordul partilor, in temeiul art. 55 lit. b) din Codul muncii. Prin urmare, angajatorul in mod legal a retinut si virat contributia, deoarece suma acordata, in ultima luna, reclamantei-apelante, este o prima si nu o compensatie ca urmare a concedierii, astfel incat face parte din venitul lunar brut ce se include in baza de calcul.
Atat prin actiune, cat si prin raspunsul la intampinare, reclamanta a invocat
A
prevederile art. 19' din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002, ale titlului IX indice 2 „Contributii sociale obligatorii” din Legea nr. 571/2003 si ale art. 68 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, insa instanta de fond nu s-a referit la aceste prevederi legale, desi ele expliciteaza notiunea de venituri din salarii si notiunea de baza de calcul lunara a contributiei la bugetul asigurarilor pentru somaj.
Notiunea de baza lunara de calcul este definita, potrivit acestor dispozitii legale, ca fiind: veniturile din salarii sau asimilate acestora, care cuprind toate sumele primite pentru munca prestata ca urmare a unui raport juridic de munca, respectiv: salarii de baza, sporuri si adaosuri de orice fel, indemnizatii, recompense si premii de orice fel, etc.
A
Prin urmare, prima acordata apelantei face parte din veniturile prevazute de art. 19
1
alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 174/2002, cu modificarile aduse prin Hotararea Guvernului nr. 149/2008 si Hotararea Guvernului nr. 113/2011, venituri care reprezinta baza lunara de calcul asupra careia angajatorii au obligatia de a retine si de a vira contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, astfel incat intimata trebuia sa includa si prima acordata de catre Banca Comerciala Romana SA Bucuresti in baza de calcul a indemnizatiei de somaj.
Pe de alta parte, in art. 3 alin. (2) din Anexa 1 la contractul colectiv de munca, se mentioneaza ca: „sunt considerate venituri din salarii, toate veniturile in bani obtinute de catre salariatii bancii, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv, sporuri, indemnizatii si alte adaosuri”, iar in art. 2 alin. (3) se prevede ca veniturile asimilate salariilor sunt cele reglementate, in mod expres, de Codul fiscal in vigoare. In art. 17 din cap. IV al Anexei 1 la contractul colectiv de munca este reglementata prima ca modalitate de premiere, astfel incat prima acordata face parte din venituri asimilate salariilor, conform art. 68 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003.
Prima in litigiu a fost primita de catre reclamanta-apelanta inainte de incetarea raporturilor de munca cu Banca Comerciala Romana SA Bucuresti si nu reprezinta o compensatie, care sa fie exceptata de la plata contributiilor sociale, ci este parte din venitul salarial brut pe luna februarie si trebuie sa intre in baza de calcul pentru stabilirea indemnizatiei de somaj.
In drept, se invoca dispozitiile art. 466, art. 468, art. 470, art. 476 si art. 480 alin. (2) din Codul de procedura civila.
Intimata a depus intampinare, prin care solicita respingerea apelului ca nefondat, dat fiind ca reclamanta-apelanta interpreteaza eronat dispozitii legale referitoare la conditiile de acordare a indemnizatiei de somaj.
Apelanta a depus raspuns la intampinare, prin care reitereaza motivele de fapt si de drept invocate prin cererea de apel.
Examinand apelul prin raportare la probele administrate in cauza si la dispozitiile legale incidente in speta, Curtea a constatat ca este intemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.
Contractul individual de munca incheiat intre reclamanta S.M. si angajatorul Banca Comerciala Romana SA Bucuresti a incetat la data 1.03.2013, prin acordul partilor, in temeiul art. 55 lit. b) din Codul muncii, asa cum rezulta din decizia nr. 700/28.02.2013, emisa de Banca Comerciala Romana SA Bucuresti.
Prin adeverintele nr. 5794/25.03.2013 si nr. 5795/25.03.2013, eliberate de catre Banca Comerciala Romana SA Bucuresti, se atesta veniturile obtinute de catre reclamanta in ultimele 12 luni anterioare incetarii raporturilor de munca si care au constituit baza de calcul pentru contributia individuala la bugetul asigurarilor de somaj, retinerea si virarea atat a contributiei individuale a reclamantei, cat si a contributiei angajatorului la bugetul asigurarilor de somaj pentru perioada mentionata, precum si faptul ca pentru intregul venit brut al reclamantei in luna februarie 2013, in cuantum total de 179 288 lei, s-au calculat, retinut si virat cele doua contributii la bugetul asigurarilor de somaj, acest venit cuprinzand si o prima bruta de 166 991 lei.
Conform art. 39 alin. (2) din Legea nr. 76/2002, cuantumul indemnizatiei de somaj este o suma acordata lunar si in mod diferentiat, in functie de stagiul de cotizare, dupa cum urmeaza: a) 75% din valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data stabilirii acestuia, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an; b) suma prevazuta la lit. a) la care se adauga o suma calculata prin aplicarea asupra mediei salariului de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferentiate in functie de stagiul de cotizare, potrivit dispozitiilor art. 39 alin. (3) din Legea nr. 76/2002. Acest articol nu defineste notiunea de „salariu de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare”.
Avand in vedere prevederile art. 39 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 76/2002, la calculul indemnizatiei de somaj cuvenita reclamantei, parata a luat in considerare doar salariul de baza lunar brut pe luna februarie 2013, asa cum rezulta din intampinarile formulate de catre parata in dosarul de fond si in dosarul pendinte. Astfel, la stabilirea indemnizatiei de somaj a reclamantei, prin dispozitia nr. 186/2013, parata nu a luat in considerare suma bruta de 166 991 lei, incasata de catre reclamanta, de la angajator, in luna februarie 2013, cu titlu de prima, desi aceasta a fost inclusa in baza de calcul a indemnizatiei de somaj, conform adeverintelor mentionate anterior.
Prin Hotararea Guvernului nr. 113/9 februarie 2011 pentru modificarea si completarea unor acte normative si stabilirea unor masuri in domeniul protectiei sociale au fost modificate si completate Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 174/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 181 din 18 martie 2002, cu modificarile si
A
completarile ulterioare, fiind introdus art. 19' in Hotararea Guvernului nr. 174/2002.
In speta, sunt aplicabile, prin raportare la data emiterii dispozitiei nr. 186/2013 de catre parata, prevederile Hotararii Guvernului nr. 174/2002, astfel cum au fost modificate si completate prin Hotararea Guvernului nr. 113/2011. Prin urmare, Curtea a constatat ca prima instanta a apreciat gresit ca, in cauza, sunt incidente dispozitiile Hotararii Guvernului nr. 174/2002, astfel cum a fost modificata prin Hotararea Guvernului nr. 149/2008.
A
Conform art. 19
1
alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 174/2002, modificata si completata, in forma in vigoare la data emiterii dispozitiei nr. 186/2013 de catre parata,: „prin salariu de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, prevazut la art. 39 alin. (2) lit. b) din lege, se intelege baza lunara de calcul a
•y
contributiei individuale la bugetul asigurarilor pentru somaj prevazuta la titlul IX
2
„Contributii sociale obligatorii” din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, pe ultimele 12 luni in care s-a realizat stagiul de cotizare”.
A
Prin urmare, art. 19
1
alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 174/2002, modificata si completata, defineste notiunea „salariu de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare”, iar dispozitiile art. 39 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 76/2002 trebuie
A
coroborate cu cele ale art. 19
1
alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 174/2002, modificata si completata, atunci cand se calculeaza indemnizatia de somaj cuvenita unei persoane. Contrar alegatiilor paratei-intimate, baza lunara de calcul a contributiei individuale la bugetul asigurarilor pentru somaj trebuie avuta in vedere si la stabilirea indemnizatiei de somaj.
Articolul 296
4
alin. (1) din Titlul IX
2
„Contributii sociale obligatorii” din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca: „baza lunara de calcul al contributiilor sociale individuale obligatorii, in cazul persoanelor prevazute la
o
art. 296
3
lit. a) si b), reprezinta castigul brut realizat din activitati dependente, in tara si in strainatate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internationale la care Romania este parte, care include: a) veniturile din salarii, in bani si/sau in natura, obtinute in baza unui contract individual de munca, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevazut de lege ... ”.
Capitolul IV din Anexa nr. 1 „Salarizarea personalului din Banca Comerciala Romana SA Bucuresti” la contractul colectiv de munca la nivel de unitate, inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti sub nr. 13855/16.03.2011, in vigoare in luna februarie 2013, reglementeaza premiile si stimulentele ce pot fi acordate personalului din Banca Comerciala Romana SA Bucuresti.
Din adeverinta nr. 5795/25.03.2013, eliberata de catre Banca Comerciala Romana SA Bucuresti, rezulta ca pentru intregul venit brut al reclamantei in luna februarie 2013, in cuantum total de 179 288 lei, s-au calculat, retinut si virat contributia individuala si contributia angajatorului la bugetul asigurarilor de somaj, acest venit cuprinzand si o prima bruta de 166 991 lei, iar nu o compensatie acordata reclamantei pentru incetarea contractului individual de munca, astfel incat, in speta, nu sunt incidente prevederile art. 296
16
lit. c
5)
din Titlul IX
2
„Contributii sociale obligatorii” din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, conform carora se excepteaza, de la plata contributiei de asigurari pentru somaj, compensatiile acordate, in conditiile legii ori ale contractelor colective sau individuale de munca, persoanelor carora le inceteaza raporturile de munca ori de serviciu sau care, potrivit legii, sunt trecute in rezerva ori in retragere.
Asadar, potrivit prevederilor legale citate anterior, la stabilirea indemnizatiei de somaj, prin dispozitia nr. 186/2013, parata trebuia sa ia in considerare si prima bruta de 166 991 lei, incasata de catre reclamanta in luna februarie 2013, astfel incat se impune admiterea in parte a actiunii reclamantei ca fiind intemeiata si anularea in parte a dispozitiei nr. 186/2013, emisa de catre parata Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Arad, respectiv in ceea ce priveste cuantumul indemnizatiei de somaj, cu obligarea paratei la stabilirea cuantumului indemnizatiei de somaj cu includerea, in baza de calcul a acesteia, si a sumei acordate de catre angajatorul Banca Comerciala Romana SA Bucuresti in luna februarie 2013, cu titlu de prima bruta, in cuantum de 166.991 lei, conform adeverintei nr. 5795/25.03.2013, eliberata de catre Banca Comerciala Romana SA Bucuresti, precum si la plata sumei reprezentand diferenta dintre cuantumul indemnizatiei de somaj la care avea dreptul reclamanta, conform celor mentionate anterior, si suma efectiv platita, pe perioada
- - 04.04.2014.
Prin cererea de chemare in judecata, reclamanta a solicitat obligarea paratei la plata sumei reprezentand diferenta dintre cuantumul indemnizatiei de somaj la care avea dreptul reclamanta si suma efectiv platita, incepand cu data de 04.04.2013 si pana la punerea in aplicare a hotararii judecatoresti.
Articolul 39 alin. (1) din Legea nr. 76/1992, modificata si completata, prevede ca indemnizatia de somaj se acorda somerilor pe perioade stabilite diferentiat, in functie de stagiul de cotizare, dupa cum urmeaza: „ a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an; b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani; c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani”.
Din Dispozitia nr. 186/2013, emisa de catre parata Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Arad, rezulta ca reclamantei i-a fost acordat dreptul la indemnizatie de somaj pe o durata de 12 luni, respectiv in perioada 4.04.2013
- astfel incat pretentiile reclamantei ulterioare datei de 4.04.2014 sunt nefondate, urmand a fi mentinuta hotararea atacata in ceea ce priveste respingerea acestora ca neintemeiate.
