Inadmisibilitatea caii de atac a recursului declarat impotriva hotararii de partaj
1 aprilie 2020Incetarea contractului individual de munca pe motivul desfiintarii unui spital, incalcarea obligatiei de redistribuire
1 aprilie 2020
Incetare de drept mandat consilier local
Prefectul nu are obligatia de a verifica daca actele emise de partidul pe a carui lista a fost ales consilierul local si prin care s-a dispus excluderea din partid, au fost emise cu respectarea Statutului si Regulamentului de Organizare si Functionare al partidului. Prefectul are doar obligatia, ca pe baza acestor inscrisuri, sa emita in termen de 30 de zile ordinul prin care sa constate incetarea de drept a mandatului de consilier local.
Prin sentinta nr. 270 din data de 03.02.2017 pronuntata de Tribunalul Gorj, Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, in dosarul nr. 4300/95/2016, a fost respinsa actiunea promovata de reclamantul X, in contradictoriu cu parata Institutia Prefectului, ca nefondata.
Impotriva sentintei nr. 270 din data de 03.02.2017 pronuntata de Tribunalul Gorj, Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, in dosarul nr. 4300/95/2016, a formulat recurs reclamantul X, considerand ca hotararea este vadit nelegala si netemeinica, solicitand ca in baza art. 488 alin. 1 punctele 6 si 8 din Codul de procedura civila sa se admita recursul si sa se schimbe in tot hotararea atacata, in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata.
In motivarea recursului, recurentul reclamant a sustinut ca instanta de fond a respins cererea motivand faptul ca este indeplinita cerinta textului de lege, respectiv a art. 9 alin. 2 lit. h indice 1 din Legea 393/2004 care precizeaza expres ca incetarea de drept a calitatii de consillier se produce odata cu "pierderea calitatii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatilor nationale pe a carui lista a fost ales".
Prima instanta a apreciat de asemenea ca Institutia Prefectului nu are datoria sa faca verificari privind ramanerea definitiva a deciziei de excludere si respectiv comunicarea acesteia.
Motivarea instantei nu are acoperire in starea de fapt si de drept asa cum rezulta din documentele de la dosarul cauzei si din prevederile legislatiei in materie.
Astfel, asa cum a aratat in contestatie, in primul rand in emiterea ordinului nu este indeplinita cerinta textului de lege, respective a art. 9 alin. 2 lit. h indice 1 din Legea 393/2004 care precizeaza expres ca incetarea de drept a calitatii de consilier se produce odata cu "pierderea calitatii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatilor nationale pe a carei lista a fost ales".
Precizeaza ca nu a primit nici un fel de adresa sau decizie de la Miscarea Populara (nici de la filiala locala Aninoasa nici de la Filiala Judeteana Gorj a acestui partid) astfel ca din punct de vedere juridic, pentru recurent, aceste acte nu exista si deci nu pot sa-si produca efecte juridice.
Al doilea motiv de nelegalitate al Ordinului Prefectului vizeaza formalismul (si de aici
nelegalitatea si netemeinicia acestuia) cu care a fost adoptat fara sa se observe ca nu a fost exclus din partid de organul competent (si ca atare, legal, o asemenea excludere nu exista).
O simpla adresa din partea presedintelui Organizatiei Judetene nu poate echivala cu un act decizional de excludere din partid care nu i-a fost comunicat niciodata (si ca atare nu-si poate produce efectele juridice).
In Ordin se face vorbire de o hotarare de retragere a sprijinului politic a P.M.P. Gorj si de o adresa care se refera la pierderea calitatii de membru de partid, adrese pe care nu le-a primit niciodata pentru a le putea contesta.
Mentioneaza ca nu a fost niciodata convocat la vreo sedinta a organizatiei locale sau judetene a P.M.P. Gorj (nici de adunarea generala si nici de biroul permanent local) pentru a lua cunostiinta de acuzatiile care i se aduc si a se putea apara astfel ca si din acest punct de vedere o decizie de excludere este lovita de nulitate absoluta).
Nu poate fi acceptata justificarea instantei de fond in sensul ca Prefectul nu are obligatia sa verifice ramanerea definitiva a deciziei de excludere. Crede ca o astfel de interpretare este nelegala si profund netemeinica.
Este adevarat ca Prefectul Judetului nu poate "cenzura" oportunitatea si temeinicia deciziei de excludere, dar sub aspectul ce se refera la (comunicarea catre consilierul in cauza a actelor de excludere convocarea acestuia pentru a i se aduce la cunostinta faptele savarsite si sanctiunile propuse si aplicate, competent organelor care au dispus excluderea si respectarea procedurilor din propriul Statut privind procedura de aplicare a deciziei de excludere) Prefectul avea nu numai dreptul dar si obligatia sa verifice actele emise de Organizatia P.M.P. Filiala Gorj.
Aceasta sustinere a instantei de fond este infirmata chiar de catre parata, prin adresa nr. 12736/19.09.2016, transmisa P.M.P. (pagina 28 dosar), insa in mod curios instanta accepta raspunsul de neinteles primit prin adresa nr. 186/29.09.2016 de la partid.
Decizia de excludere si de retragere a sprijinului politic sunt lovite de nulitate absoluta (fiind asadar lipsite de valoare juridica) avand in vedere faptul ca nu i-au fost comunicate, dar si ca ele nu se incadreaza nici in litera si nici in spiritual Statutului P.M.P.
Fata de cele mai sus aratate, a solicitat admiterea recursului in sensul formulat.
Intimata parata Institutia Prefectului a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat si mentinerea ca temeinica a sentintei.
A solicitat judecarea cauzei in lipsa potrivit art. 223 alin.3 din Codul de procedura
Civila.
Recurentul reclamant a depus raspuns la intampinare prin care a solicitat sa se respinga apararile formulate si argumentele invocate in intampinare si, pe cale de consecinta, sa se admita recursul asa cum a fost formulat.
Considerentele asupra recursului .
Cu titlu prealabil, Curtea a retinut ca recursul se poate exercita numai cu privire la nelegalitatea hotararii atacate asa cum rezulta din art. 488 din Noul Cod de procedura civila care prevede expres si limitativ motivele de casare, niciunul dintre acestea nefiind conceput astfel incat sa permita instantei de recurs reanalizarea probelor si reevaluarea situatiei de fapt.
Recursul urmareste verificarea conformitatii hotararii atacate cu regulile de drept aplicabile. Examinarea situatiei de fapt nu este atributul instantei de recurs. Instanta de recurs nu judeca pricina, ci controleaza legalitatea hotararii instantei de fond. Instanta de recurs nu trebuie sa se preocupe de situatia de fapt, ci numai de problemele de drept, verificarile de fapt fiind incompatibile cu structura recursului.
Prin cererea de recurs, recurentul reclamant a apreciat ca sentinta este nelegala, intemeindu-si cererea pe dispozitiile art. 488 alin. 1 pct. 6 si pct. 8 N.C.proc.civ.
In speta, sentinta supusa analizei cuprinde motivele pe care se intemeiaza solutia pronuntata, nu cuprinde motive contradictorii si nici straine de natura cauzei, astfel ca nu este incident motivul de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 6 din N.C.proc.civ.
Potrivit dispozitiilor art. 488 alin. 1 pct. 8 N.C.proc.civ., indicate de recurentul reclamant in cererea de recurs: „Casarea unei hotarari se poate cere numai pentru urmatoarele motive de nelegalitate: (...) 8. cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material”.
Contrar sustinerilor recurentului reclamant, hotararea a fost pronuntata cu aplicarea corecta a normelor de drept material incidente.
In baza inscrisurilor comunicate de catre Partidul Miscarea Populara, intimata parata Institutia Prefectului a emis Ordinul nr. 304 din data de 30.09.2016, prin care s-a constatat incetarea de drept a mandatului de consilier local in cadrul Consiliului Local al Comunei X, al recurentului reclamant X ca urmare a pierderii calitatii de membru al partidului pe lista caruia a fost ales si a fost declarat ca vacant a respectivului mandat de consilier local.
Prin contestatia formulata impotriva ordinului, recurentul a sustinut ca ordinul are la baza acte emise de Partidul Miscarea Populara - Filiala Gorj cu incalcarea Statutului si Regulamentului de organizare si functionare a partidului si faptul ca emitentul ordinului a invocat in mod gresit temeiul legal aplicabil in cauza.
Legea nr. 393/2004 privind statutul alesilor locali are ca obiect stabilirea conditiilor de exercitare a mandatului de catre alesii locali, a drepturilor si obligatiilor ce le revin in baza mandatului incredintat. Prin art. 9 alin. 2 sunt stabilite expres de lege situatiile in care are loc incetarea de drept a mandatului de ales local inainte de expirarea duratei normale de exercitare.
Printre aceste situatii este si aceea de la art. 9 alin. 2 lit. h1, respectiv pierderea calitatii de membru al partidului politic, sau al organizatiei minoritatilor nationale, pe a carei lista a fost ales. Referitor la acest caz de incetare de drept a calitatii de consilier local inainte de expirarea datei normale a mandatului, ca urmare a pierderii calitatii de membru al partidului politic, acesta este o consecinta a dispozitiilor art. 8 alin. 2 din Constitutie potrivit carora partidele politice contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor.
Avand in vedere adresele nr. 181 din 09.09.2016 si nr. 186/28.09.2016 emise de Partidul Miscarea Populara, prin care s-a confirmat pierderea definitiva, de catre reclamant a calitatii de membru al acestui partid, pe lista caruia a candidat si a fost ales consilier local, intimata parata a facut in mod corect aplicarea dispozitiilor art. 12 alin. 3 din Legea nr. 393/204, emitand Ordinul nr. 304/30.09.2016 prin care s-a constatat incetarea de drept a mandatului de consilier local in cadrul Consiliului Local al Comunei X, al reclamantului ca urmare a pierderii calitatii de membru al partidului pe lista caruia a fost ales si a fost declarat ca vacant a respectivul mandat de consilier local.
Potrivit dispozitiilor art. 12 alin. 3 din Legea nr. 393/2004 prefectul are obligatia de a emite ordinul prin care sa constate incetarea de drept a mandatului de consilier local sau judetean, in termen de 30 de zile de la data sesizarii partidului politic sau a organizatiei cetatenilor apartinand minoritatilor nationale pe a carei lista consilierul local sau judetean a fost ales, privind pierderea calitatii de membru a consilierului local in cauza
Sustinerile recurentului reclamant in sensul ca prefectul avea obligatia de a verifica daca actele emise de partidul pe a carui lista a fost ales si prin care s-a dispus excluderea sa din partid, au fost emise cu respectarea Statutului si Regulamentului de Organizare si Functionare al partidului, nu pot fi retinute, prefectul avand doar obligatia, ca pe baza acestor inscrisuri, sa emita in termen de 30 de zile ordinul prin care sa constate incetarea de drept a mandatului de consilier local. Aceste motive nu au suport si sustinere legala, intrucat textul imperativ al legii statutului alesilor locali nu prevede si nu impune aceasta ca o conditie a emiterii ordinului prin care se constata incetarea de drept a mandatului.
Termenul imperativ de emitere a ordinului in 30 de zile de la data primirii sesizarii partidului nu implica si verificarea de catre prefect a oportunitatii documentelor emise de partidul pe a carei lista a candidat, iar textul de lege nu impune o cenzurare de catre prefect a sesizarii partidului si a deciziilor emise de acesta, statutul partidului si regulamentele interne fiind obligatorii si opozabile doar membrilor acestuia.
Asa cum corect a retinut instanta de fond, aspectele de nelegalitate a respectivelor acte, nu puteau fi verificate in acest cadru procesual. Aceste aspecte rezulta si din Decizia nr. 530/2013 a Curtii Constitutionale, prin care s-a retinut ca instanta judecatoreasca investita cu solutionarea unei cereri prin care se contesta sanctiunea excluderii din partid, urmeaza sa analizeze respectarea normelor statutare privind stabilirea si aplicarea sanctiunii si sa verifice daca dreptul partii la aparare si la opinie a fost efectiv asigurat. Reclamantul nu a formulat o astfel de cerere nici in cauza pendinte si nici nu a facut dovada ca ar fi promovat o astfel de actiune in fata unei alte instante.
Instanta de fond a retinut faptul ca sustinerea recurentului reclamant, in sensul ca prin Decizia nr. 4/09.09.2016 emisa de Partidul Miscarea Populara - Filiala Gorj i s-ar fi retras doar sprijinul politic si nu ar fi fost exclus din partid, este contrazisa chiar de continutul respectivei decizii, care la art. 1 prevede „retragerea sprijinului politic si excluderea din randul organizatiei Partidului Miscarea Populara Filiala Gorj”, precum si de adresa nr. 186/28.09.2016, prin care presedintele PMP - Filiala Gorj, confirma ca reclamantul si-a pierdut definitiv calitatea de membru al partidului.
Argumentele recurentului reclamant aduse in sprijinul motivului de recurs referitor la interpretarea probelor, demonstreaza nu numai faptul ca nu sunt in concordanta cu cerintele motivelor de nelegalitate, ci evidentiaza nemultumirea recurentului sub aspectul in care instanta a inteles sa interpreteze materialul probator administrat in cauza, care excede competentei instantei de recurs, astfel ca se impune respingerea de plano a criticilor de netemeinicie, care nu satisfac exigentele impuse de art. 488 N.C.proc.civ., respectiv de cale extraordinara de atac, care instituie un control de legalitate a hotararii recurate.
Curtea mentioneaza ca in acest cadru procesual nu pot analizate sustinerile recurentului referitoare la incalcarea prevederilor art. 23 din Statutul Partidului Miscarea Populara, Filiala Gorj, de catre conducerea organizatiei, respectiv ca nu ar fi luat cunostinta de decizia de excludere din partid si implicit nu si-ar fi exercitat dreptul de a contesta.
Curtea constata ca in mod corect tribunalul retinut ca ordinul este legal emis, prefectul aplicand dispozitiile legale incidente la starea de fapt, respectiv dispozitiile art. 12 alin. 3 raportat la dispozitiile art. 9 alin. 2 lit. h1 din Legea nr. 393/2004.
Trebuie mentionata si Decizia nr. 45/12.06.2017 pronuntata in dosarul nr. 863/1/2017 de catre inalta Curte de Casatie si Justitie, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care a stabilit ca „Dispozitiile art. 9 alin. (3) si (4) si art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, cu modificarile si completarile ulterioare, se interpreteaza in sensul ca in situatia pierderii de catre consilierul local sau judetean a calitatii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatilor nationale pe a carui/carei lista a fost ales, prefectului ii este recunoscuta competenta exclusiva de a constata, prin ordin, incetarea mandatului alesului local, inainte de expirarea duratei normale a acestuia, la sesizarea partidului politic sau a organizatiei cetatenilor apartinand minoritatilor nationale pe a carui/carei lista a fost ales consilierul in cauza”
Sustinerile recurentului reclamant din cererea de recurs nu pot fi primite pentru ca sunt corecte argumentele aduse de instanta de fond, bazate pe starea de fapt stabilita in urma tuturor probelor administrate si pe dispozitiile legale aplicabile.
Analizand argumentele instantei de fond, Curtea a retinut ca acestea sunt judicioase, fiind rezultatul unei corecte aplicari si interpretari a dispozitiilor legale, nefiind incidente dispozitiile art. 488 alin. 1 pct. 8 din Noul Cod de procedura civila.