Incadrarea locurilor de munca in conditii speciale, factorii de risc profesional

Potrivit art. 1 din HG nr. 1025/2003, locurile de munca in conditii speciale sunt acele locuri de munca unde exista factori de risc profesional care, prin natura sarcinilor de munca si a conditiilor de realizare a acestora, conduc in timp la reducerea prematura a capacitatii de munca, imbolnaviri profesionale si la comportamente riscante in activitate, cu urmari grave asupra securitatii si sanatatii angajatilor si/sau a altor persoane, iar persoanele incadrate in locuri de munca in conditii speciale sunt angajatii care isi desfasoara activitatea pe parcursul programului normal de lucru din luna respectiva numai in locurile de munca definite la lit. a).

Din aceste dispozitii legale nu rezulta ca factorii de risc profesional trebuie sa fie prezenti pe tot parcursul programului de lucru si nici ca angajatii trebuie sa lucreze in prezenta acestor factori de risc pe parcursul intregului program de lucru deoarece si in situatia in care factorii de risc apar temporar, efectele foarte grave ale acestora nu inceteaza odata cu disparitia lor ci se produc in mod continuu asupra angajatilor, conducand la o deteriorare in timp a starii lor de sanatate.

Din moment ce reclamantul si-a desfasurat activitatea pe durata intregului program de lucru numai in acel loc de munca, respectiv pe remorcher, acesta a fost incadrat in conditii speciale de munca si are dreptul la beneficiile de asigurari sociale corespunzatoare unei contributii stabilite pentru acest tip de activitate, obligatia corelativa a angajatorului fiind aceea de plata a acestor contributii potrivit legii.

Art. 30 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 Anexa 3 la Legea nr. 263/2010 Art. 1 din HG nr. 1025/2003

Prin cererea formulata de reclamantul [...] in contradictoriu cu parata SC [...] SA inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta la data de 10.07.2014 sub nr. .. ./118/2014 s-a solicitat constatarea perioadei 01.04.2001 - 08.08. 2013, ca fiind perioada lucrata in conditii speciale; obligarea paratei la incadrarea in conditii speciale a locurilor de munca ocupate de reclamant pentru perioada 2001 - 2013 si la plata contributiilor de asigurari sociale pentru conditii speciale pe ultimii 5 ani de la data introducerii actiuni;obligarea paratei la emiterea unei adeverinte care sa ateste ca in perioada 2001 — 2013 reclamantul a prestat activitate in conditii speciale; obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de solutionarea cauzei.

Parata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata si obligarea la plata cheltuielilor de judecata.

Prin sentinta civila nr. 651 din 3 aprilie 2017 pronuntata de Tribunalul Constanta s-a admis actiunea formulata de reclamantul [...], in contradictoriu cu parata SC [...] SA, s-a constatat ca reclamantul a lucrat in perioada 1 aprilie 2001 - 01.08.2013 in conditii speciale de munca si a fost obligata parata la incadrarea in conditii speciale a locului de munca ocupat de reclamant pentru perioada 1 aprilie 2001 - 08.08.2013, la plata contributiilor de asigurari sociale aferente conditiilor speciale de munca pentru perioada 10.07.2009 - 08.08.2013 si sa elibereze reclamantului o adeverinta din care sa rezulte ca in perioada 1 aprilie 2001-01.08.2013 a prestat activitatea in conditii speciale. A stabilit ca onorariul definitiv cuvenit expertilor este cel deja achitat respectiv 500 lei pentru expert [...] si 500 de lei pentru expert [...] si a fost obligata parata sa plateasca reclamantului suma de 1.000 lei cu titlul de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocat.

Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarele:

Reclamantul [...] este angajat al paratei [...] SA, desfasurandu-si activitatea pe remorchere maritime in calitate de motorist.

Pentru perioada dedusa judecatii, respectiv 01.04.2001-08.08.2013 incadrarea in conditii speciale a fost supusa dispozitiilor Legii nr.19/2000 si Legii nr.2 26/2006 (01.04.2001 - 01.01.2011) si Legii nr. 263/2010 incepand cu data de 01.01.2010.

Pentru perioada 01.04.2001 - 01.01.2011, incadrarea locurilor de munca in conditii speciale, conform art. 20 al. 2 din Legea nr. 19/2000 s-a facut incepand cu data de 1 aprilie 2001 in virtutea competentei constitutionale stabilite in favoarea legislativului de a edicta acte normative cu putere obligatorie iar metodologia si criteriile de incadrare a persoanelor si locurilor de munca in conditii deosebite si speciale este prevazuta prin acte normative emise de puterea executiva in aplicarea legii, conform art.107 din Constitutia Romaniei si art. 19 alin. 2 - 4, art. 20 alin. 3 din Legea pensiilor nr. 19/2000.

Anterior datei de 01.04.2001, locurile de munca ocupate de reclamant se incadrau in grupa I de munca conform Ordinului nr. 50/1990, astfel cum rezulta din adresa nr. 545 si 557/20.06.2005 emisa de Organizatia patronala „[...]” Constanta.

Potrivit art. 2 alin. 2 din Legea nr. 226/2006 „
Sunt asimilate stagiului de cotizare in conditii speciale perioadele de timp anterioare intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, in care asiguratii si-au desfasurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectiva, in locurile de munca incadrate conform legislatiei anterioare in grupa I de munca si care, potrivit prezentei legi, sunt incadrate in conditii speciale. ”

Incadrarea locurilor de munca in conditii speciale in baza Legii nr. 226/2006 se face incepand cu data de 17.06.2006, data intrarii in vigoare a legii si retroactiv incepand cu data de 1.04.2001, data intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, in situatia indeplinirii de catre angajatori a conditiilor impuse de acest act normativ.

Astfel, potrivit dispozitiilor Legii nr.226/2006, art. 1:

„Incepand cu data de 1 aprilie 2001, sunt incadrate in conditii speciale locurile de munca in care se desfasoara activitatile prevazute in anexa nr. 1. Locurile de munca prevazute la alin. (1) sunt cele din unitatile prevazute in anexa nr. 2, care au obtinut avizul pentru indeplinirea procedurilor si criteriilor de incadrare in conditii speciale, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1.025/2003 privind metodologia si criteriile de incadrare a persoanelor in locuri de munca in conditii speciale, cu modificarile si completarile ulterioare
”

In Anexa 2, pct. 85, din Legea nr. 226/2006 figureaza S.C. [...] S.A. printre unitatile care au primit aviz pentru incadrarea locurilor de munca in conditii speciale, facandu-se referire la avizul nr. 98/25.07.2005.

Potrivit avizului pentru incadrarea locurilor de munca in conditii speciale nr. 98/25.07.2005 emis de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei emis in baza HG nr. 1025/2003 a fost avizata incadrarea in conditii speciale a activitatii desfasurate de personalul navigant din unitatile de transport maritim si fluvial, care lucreaza in sala masinilor de pe navele maritime si fluviale cu capacitatea de peste 600 CP. La emiterea avizului s-a avut in vedere si imprejurarea ca, anterior datei de 1 aprilie 2001, locurile de munca respective erau incadrate in grupa I de munca. Potrivit procedurii prevazute de HG nr.1025/2003 incadrarea locurilor de munca in conditii speciale, dupa efectuarea unor expertize tehnice si a unei expertize medicale, se facea numai in cazul in care, acele locuri de munca indeplineau conditiile stabilite in art.1 lit. a) din HG nr. 1025/2003. Prin obtinerea avizului nr.98/25.07.2005 rezulta ca parata a efectuat cele doua expertize - medicale si tehnice.

Potrivit art. 1 din HG nr. 1025/2003 privind metodologia si criteriile de incadrare a persoanelor in locuri de munca in conditii speciale, in sensul acestei hotarari,
locuri de munca in conditii speciale

reprezinta acele locuri de munca unde exista factori de risc profesional care, prin natura sarcinii de munca si a conditiilor de realizare a acesteia, conduc in timp la reducerea prematura a capacitatii de munca, imbolnaviri profesionale si la comportamente riscante in activitate, cu urmari grave asupra securitatii si sanatatii angajatilor si/sau a altor persoane, iar
persoanele incadrate in locuri de munca in conditii speciale

sunt angajatii care isi desfasoara activitatea pe parcursul programului normal de lucru din luna respectiva numai in locurile de munca definite la lit. a).

Parata s-a aparat invocand faptul ca in legislatia actuala nu se mai prevede principiul proportionalitatii cu timpul efectiv lucrat, ci se prevede ca asiguratii trebuie sa-si desfasoare activitatea in conditii speciale pe intreaga durata a programului normal de lucru pentru a putea beneficia de incadrarea in grupa de munca. Parata a mai sustinut ca o alta interpretare ar genera o inechitate intre salariatii care presteaza munca in aceleasi conditii timp de 8/12/24 de ore fata de cei care presteaza doar o fractiune din programul normal de lucru.

Astfel cum rezulta din dispozitiile art.1 din HG nr. 1025/2003 precizate, legiuitorul nu a impus cu caracter obligatoriu ca factorii de risc profesional sa fie prezenti pe parcursul intregului program normal de lucru si nici ca angajatii sa lucreze in prezenta acestor factori de risc pe parcursul intregului program normal de lucru, instanta urmand a da eficienta principiului de drept potrivit caruia
acolo unde legiuitorul nu distinge nici interpretul nu poate sa distinga
.

Mai mult, tribunalul a constatat ca, spre deosebire de legislatia anterioara anului 2001, respectiv potrivit Ordinului 50/1990 care conditiona incadrarea in grupa superioara de munca de timpul efectiv lucrat (cel putin 50% din timp in cazul grupei I de munca respectiv 75% din timp in cazul grupei II de munca) aceasta cerinta nu se mai impune sub imperiul Legii nr. 19/2000. Din acelasi motiv, instanta nu a retinut nici sustinerea paratei potrivit careia incadrarea nu ar fi justificata pe perioadele in care motoarele ar fi fost oprite, pentru ca Legea nu distinge.

Daca aceasta este situatia sub imperiul dispozitiilor Legi nr.19/200 si a legii nr. 226/2006, respectiv pana la data de 01.01.2011 data intrarii in vigoare a noii Legi a pensiilor nr. 263/2010, instanta a analizat solicitarile reclamantului pentru perioada ulterioara datei de 01.01.2011.

Potrivit art. 30 alin.1 lit. e din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice „In
sensul prezentei legi, locurile de munca in conditii speciale sunt cele din:

e)
activitatile si unitatile prevazute in anexele nr. 2 si 3. ”

Instanta a constatat ca la aparitia Legii nr.263/2010 societatea parata figura la pozitia 85 din anexa 3 ce cuprinde unitatile care au obtinut avizul pentru indeplinirea procedurilor si criteriilor de incadrare in conditii speciale, in conformitate cu prevederile HG nr. 1025/2003 privind metodologia si criteriile de incadrare a persoanelor si locurilor de munca in conditii speciale, iar locul de munca al reclamantului se regaseste in anexa 2, in lista cuprinzand locurile de munca incadrate in conditii speciale respectiv „activitatea desfasurata de personalul navigant din unitatile de transport maritim si fluvial, care lucreaza in sala masinilor de pe navele maritime si fluviale cu capacitate de peste 600 CP.”

Totodata, legea noua impunea obligatia
reevaluarii

locurilor de munca in conditii speciale periodic initial la 2 ani, iar ulterior potrivit modificarilor legislative la 5 ani, procedura de reevaluare urmand a fi reglementata prin Hotarare de Guvern.

Aceasta Hotarare de Guvern a fost publicata la data de 29 decembrie 2011 si a intrat in vigoare la data de 01.01.2012, fiind vorba de HG nr.1284/2011.

Potrivit acestui nou act normativ se defineau notiunile de „persoane incadrate in locuri de munca in conditii speciale
respectiv lucratorii care isi desfasoara activitatea pe parcursul timpului normal de munca din luna respectiva numai in locurile definite la lit.d
’ respectiv in locurile de munca in conditii speciale definite la randul lor ca fiind
locurile de munca unde gradul de expunere la factorii de risc profesional existenti pe durata timpului normal de munca poate conduce in timp la imbolnaviri profesionale, la comportamente riscante in activitate, cu consecinte grave asupra securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor; ”.

Asadar, pana la data intrarii in vigoare a H.G. nr. 1284/2011 -
01.01.2012

- incadrarea reclamantului in conditii speciale se facea ope legis, atat angajatorul, cat si locul de munca regasindu-se in Anexele 2, respectiv 3 ale Legii nr. 263/2010, referirea legiuitorului in art.3 lit.h la durata de cel putin 50% din timpul normal de lucru trebuind a fi avuta in vedere in procedura administrativa de evaluare/reevaluare pentru obtinerea avizului, nefiind o chestiune de apreciere a angajatorului de a incadra sa nu salariatii in functie de timpul efectiv lucrat de catre acestia.

HG nr. 1284/2011 a reglementat procedura de reevaluare a locurilor de munca in conditii speciale, infiintandu-se Comisia pentru reevaluarea locurilor de munca in conditii speciale.

Totodata s-a instituit pentru angajatori obligatia de a solicita reevaluarea locurilor de munca pana la data de 01.07.2013, Comisia avand obligatia de a emite hotarari pana cel mai tarziu la data de 30.09.2013, conform art.12, astfel cum a fost modificat prin HG nr. 1273/2013.

Conform Hotararii nr. 92/08.08.2013 care, desi nu a fost depusa la dosarul cauzei, nu a fost contestata de reclamant, Comisia a respins avizul de mentinere in conditii speciale de munca. In lipsa unor dispozitii care sa confere efect retroactiv (similar dispozitiilor legii nr.226/2006), instanta a considerat ca Hotararea isi produce efecte de la data emiterii acesteia, respectiv 08.08.2013.

Asadar, pentru considerentele expuse anterior, instanta a constatat ca in perioada 01.04.2001 - 08.08.2013 reclamantul a lucrat in conditii speciale, motiv pentru care a admis actiunea, a obligat parata la incadrarea in conditii speciale a reclamantului, la plata contributiilor de asigurari sociale pentru conditii speciale pentru perioada 10.07.2009 - 08.08.2013 si la emiterea unei adeverinte care sa ateste ca in perioada 01.04.2001 - 08.08.2013 reclamantul a lucrat in conditii speciale de munca.

Instanta a stabilit ca onorariul definitiv cuvenit expertilor este cel deja achitat respectiv 500 lei pentru expert [...] si 500 de lei pentru expert [...].

Instanta a obligat parata conform art. 453 al. 1 C. pr. civila, parte aflata in culpa procesuala, sa plateasca reclamantului suma de 1.000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Impotriva acestei sentinte a formulat apel parata [...] SA, invocand urmatoarele:

• Instanta a interpretat gresit dispozitiile aplicabile dupa 01.01.2011, respectiv conditiile cerute a fi indeplinite de noua lege a pensiilor nr. 263/2010 pentru incadrarea in conditii speciale prevazute la art. 3 lit.h si art. 30 al.l lit. e. Instanta nu a examinat decat o singura conditie, respectiv cea de la art. 30. Art.3 lit.h din Legea nr. 263/2010 defineste locurile de munca in conditii speciale si stabileste inca de la inceput care sunt conditiile pentru incadrarea in aceste locuri. Astfel, una dintre conditiile legale pentru ca in conformitate cu noua lege a pensiilor sa se ajunga la incadrarea in locuri de munca in conditii speciale este ca expunerea la factorii de risc sa fie de cel putin 50% din timpul normal de lucru.
• Instanta nu a valorificat concluziile expertului maritim si nici ale expertului parte desemnat. Pentru a stabili indeplinirea de catre intimat a conditiilor mentionate la art. 3 lit.h din Legea nr.263/2010 instanta trebuie sa verifice expertiza efectuata in cauza. Conform documentatiei realizate in baza noii legi a pensiilor in vederea reexaminarii avizului, mai exista doar doi factori de risc, respectiv caldura si zgomot, factori care pot exista doar in conditiile in care remorcherele functioneaza. Aceeasi concluzie se regaseste si in expertiza realizata in cauza, expertul maritim [...] mentionand faptul ca pot exista factori de risc doar pe durata functionarii remorcherelor. Totodata, prin expertiza in cauza s-a realizat o cuantificare a timpului cat remorcherele au fost pornite si s-a ajuns la o medie de 0,8 h/zi.
• Instanta a aplicat gresit dispozitiile legale referitoare la parcurgerea procedurii de reevaluare, respectiv art. 30 din Legea nr. 263/2010 si HG nr. 1284/2011. Legiuitorul a definit o noua procedura, care urma sa fie pusa in practica dupa aparitia Legii nr.263/2010 dupa parcurgerea acesteia putand reiesi daca se mentine sau se retrage avizul de incadrare in conditii speciale. Astfel, mentinerea avizului era posibila doar sub conditia parcurgerii noii proceduri si obtinerii unui aviz favorabil. In cazul de fata s-a parcurs procedura insa rezultatul a fost negativ. Avand in vedere ca sa parcurs in termenul legal procedura de reevaluare a conditiilor speciale de munca, iar in urma acestui proces Comisia a ajuns la concluzia ca se respinge avizul de incadrare in conditii speciale, nu mai sunt indeplinite conditiile prevazute de Legea nr. 263/2010 coroborat cu dispozitiile HG nr. 1284/2011 pentru incadrarea in conditii speciale a locurilor de munca dupa 01.01.2011.

In acest sens nu se poate retine ca avizul isi produce efecte pana la data la care a fost respins, deoarece s-ar ajunge la o ultraactivitate a legii abrogate, care nu poate sa-si mai produca efecte. Legiuitorul a prevazut ca vechiul aviz poate fi mentinut doar in urma parcurgerii procedurii de reevaluare, cu un rezultat pozitiv.

• Instanta a apreciat gresit ca persoanele care desfasoara activitati in locurile de munca in conditii speciale se incadreaza automat in conditii speciale.

HG nr. 1025/2003 se refera la doua componente ale metodologiei de incadrare in grupa de munca - locuri
incadrate in conditii speciale
si persoane
incadrate in conditii speciale
- care nu sunt echivalente din punct de vedere faptic si juridic iar ca modalitate de incadrare in conditii speciale - locurile si persoanele - presupune fiecare in parte criterii si metodologii distincte.

- Instanta gresit a apreciat ca nu are importanta numarul de ore de lucru prestate in conditii speciale. Intimatul nu indeplineste criteriile legale pentru a fi incadrat in conditii speciale, respectiv in cauza nu sunt indeplinite cumulativ toate criteriile prevazute de HG nr. 1025/2003 - art. 2 alin. 1, lipsind criteriul mentionat la lit.b); aceeasi referire se regaseste si in avizul nr. 98/25.07.2005 in care se mentioneaza ca in baza indeplinirii mai multor criterii, printre care si desfasurarea activitatii in conditii speciale pe durata programului normal de lucru din luna respectiva se avizeaza incadrarea in conditii speciale a locului de munca - activitatea desfasurata de personalul navigant din unitatile de transport maritim si fluvial, care lucreaza in sala masinilor de pe navele maritime si fluviale cu capacitatea de peste 600 CP.

Textele de lege uzeaza de notiunea
„durata programului normat de lucru”

in toate dispozitiile legale care reglementeaza incadrarea in conditii speciale: Legea nr.226/2006, art.2 al.1, HG nr.1025/2003, art.l lit.b) si art.2 al.l lit.b), Ordinul nr. 572/2006 pentru aprobarea normelor tehnice de aplicare a Legii nr. 226/2006 la Capitolul B, pct. 1. Interpretand strict gramatical textele de lege, reiese foarte clar ca intentia legiuitorului a fost in sensul de a conditiona incadrarea in conditii speciale de faptul ca activitatea desfasurata de salariat sa se deruleze pe intreg parcursul programului de munca stabilit prin CCM/regulament Intern/acte normative - conditie fara de care nu se poate realiza o astfel de incadrare. Daca in vechea legislatie era necesar doar ca salariatul sa presteze cel putin 50% din programul de lucru pentru a beneficia de incadrarea in grupa a I-a de munca - optica legiuitorului din prezent vizeaza ipoteza in care activitatea este prestata 100% din programul de munca in conditiile speciale pentru ca salariatul sa poata fi incadrat in aceasta grupa de munca si sa obtina beneficiile aferente.

In temeiul H.G. nr. 1025/2003, a Legii nr.226/2006 si a Normelor Tehnice aprobate prin Ordinul MSSPF nr.572/2006, locurile de munca din societate s-au expertizat si conform Avizului din 11.08.2005 si Procesului verbal din 17.04.2005, s-a stabilit de catre Comisia de expertizare ca : "Activitatea desfasurata de personalul navigant din unitatile de transport maritim si fluvial, care lucreaza in sala masinilor de pe navele maritime si fluviale cu capacitatea de peste 600 CP se incadreaza in conditii speciale, cat timp exista cumul de factori (zgomot, trepidatii, micro climat, cald). Analizand avizul si procesul verbal susmentionat, se observa ca cele 3 riscuri constatate de comisia de expertiza apar numai atata timp cat remocherele sunt in activitate, adica au in functiune motoarele principale. Conform centralizatorului de prezenta la bordul navei depus de societatea rezulta ca intimatul a lucrat pe remorchere care au avut o durata foarte mica de functionare, sau deloc.

• Una dintre conditiile esentiale pentru incadrarea intimatului in locurile de munca in conditii speciale era aceea ca acesta sa-si desfasoare activitatea pe remorchere mai mari de 600 CP. Conform expertizei efectuate in cauza, rezulta ca dl. expert [...] examinand jurnalele de punte a ajuns la concluzia ca in perioada 2001-2003 si 2005 intimatul nu a lucrat pe nave care sa aiba capacitatea de 600 CP. In conditiile in care intimatul a fost angajatul companiei, dar a prestat activitatea pe remorchere care nu aveau 600 CP, iar incadrarea companiei in conditii speciale s-a facut doar pentru remorchere mai mari de 600 CP, apreciaza ca acesta nu poate fi incadrat in conditii speciale.
• Avand in vedere sustinerile privind neincadrarea intimatului in conditii speciale, nu se impune plata vreunei contributii de asigurari sociale pentru munca in conditii speciale si nici eliberarea unei adeverinte de incadrare in conditii speciale.

Pentru toate aceste motive, se solicita admiterea apelului, modificarea in tot a hotararii atacate, in sensul respingerii cererii de chemare in judecata.

Intimatul reclamant a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului formulat de parata ca nefondat si mentinerea ca legala si temeinica a hotararii pronuntate de prima instanta cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata.

In apel nu s-au administrat alte probe.

Analizand sentinta apelata in raport de criticile formulate, de probele administrate si de dispozitiile legale incidente in speta, Curtea constata ca apelul este nefondat.

Potrivit art. 1 din HG nr. 1025/2003,
locurile de munca in conditii speciale
sunt acele locuri de munca unde exista factori de risc profesional care, prin natura sarcinilor de munca si a conditiilor de realizare a acestora, conduc in timp la reducerea prematura a capacitatii de munca, imbolnaviri profesionale si la comportamente riscante in activitate, cu urmari grave asupra securitatii si sanatatii angajatilor si/sau a altor persoane, iar
persoanele incadrate in locuri de munca in conditii speciale
sunt angajatii care isi desfasoara activitatea pe parcursul programului normal de lucru din luna respectiva numai in locurile de munca definite la lit. a).

Din aceste dispozitii legale nu rezulta ca factorii de risc profesional trebuie sa fie prezenti pe tot parcursul programului de lucru si nici ca angajatii trebuie sa lucreze in prezenta acestor factori de risc pe parcursul intregului program de lucru deoarece si in situatia in care factorii de risc apar temporar, efectele foarte grave ale acestora nu inceteaza odata cu disparitia lor ci se produc in mod continuu asupra angajatilor, conducand la o deteriorare in timp a starii lor de sanatate.

Incadrarea in conditii speciale a locurilor de munca s-a facut si in cadrul societatii parate cu respectarea procedurii si a criteriilor stabilite de HG nr. 1025/2003, in considerarea efectelor factorilor de risc, astfel cum se manifesta acestia asupra angajatilor in functie de natura sarcinilor de serviciu si a conditiilor de realizare a acestora,
avandu-se in vedere efectul final al acestor factori de risc
care se verifica la sfarsitul unei perioade de activitate iar nu in functie de timpul limitat de prezenta a lor in mediul de lucru.

In acelasi sens au fost, de altfel, si concluziile expertilor numiti in cauza, care au aratat ca factorii de risc care exista in locurile de munca ocupate de reclamant in perioada relevanta produc efecte de durata, afectand auzul, care nu dispar odata cu incetarea functionarii motoarelor.

Expertii au retinut ca din documentele studiate rezulta ca personalul ramanea la bord uneori mai mult 24 ore, ca prezenta personalului in sala masinilor era necesara pentru interventii in cazul avariilor, si ca este lipsita de logica sustinerea ca ar trebui ca expunerea la riscuri majore sa fie prezenta pe intreaga durata a timpului de lucru, intrucat ar insemna ca incadrarea in conditii speciale sa fie conditionata de producerea continua de accidente si de consecinte ireversibile pentru sanatatea angajatilor, ceea ce este considerat absurd.

Concluziile expertului consilier desemnat de apelanta, [...], care a exprimat un punct de vedere separat, nu contrazic aceste concluzii, ci dimpotriva.

Expertul arata ca, pentru ca un remorcher sa fie apt de manevra in orice moment echipajul din sala masinilor trebuie sa efectueze in permanenta (inclusiv in timpul in care nava nu functioneaza) activitati de intretinere, curatenie, alimentare, reparatii planificate sau accidentale, activitati care implica manipularea unor unelte, materiale, piese de schimb, care prezinta riscuri mecanice, chimice sau fizice.

A mai aratat ca nu se poate dovedi lipsa prezentei riscurilor iar faptul ca remorcherul respecta standardele de functionare pentru scopul in care este folosit nu are nici o relevanta pentru existenta conditiilor de munca speciale deoarece activitatea pe un remorcher este una complexa ce implica o varietate de activitati caracterizate printr-un grad ridicat de risc.

Prin urmare, asa cum s-a aratat anterior, incadrarea in conditii speciale de munca nu este conditionata de prezenta pe tot parcursul programului de lucru a factorilor de risc.

Incadrarea locurilor de munca in conditii speciale, potrivit procedurii instituite de HG nr. 1025/2003, impunea efectuarea unei expertize tehnice si a unei expertize medicale, si se facea numai in cazul in care, acele locuri de munca indeplineau conditiile stabilite in art.1 lit.a) din HG nr. 1025/2003, procedura care difera de cea reglementata prin Ordinul nr. 50/1990 al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale care stabilea, la pct.7, ca incadrarea in grupe de munca se face proportional cu timpul efectiv lucrat si cel putin 50% din timp in cazul grupei I de munca respectiv 75% din timp in cazul grupei II de munca.

Aceasta incadrare avea in vedere, in mod evident, conditiile concrete de desfasurare a activitatii, inclusiv faptul ca remorcherele nu functioneaza permanent pe parcursul programului de 8 ore zilnic, avand in vedere specificul activitatii pentru care sunt folosite si care presupune existenta unor perioade de inactivitate.

Desi procedura de incadrare derulata in conditiile HG nr. 1025/2003 a fost desfasurata la cererea angajatorului si presupunea etape ce puteau fi supuse controlului jurisdictional, acest demers judiciar nu a fost urmat, parata urmarind abia acum, pe cale incidentala o reevaluare a locurilor de munca, ceea ce nu este posibil.

O astfel de reevaluare a incadrarii in conditii speciale putea fi facuta numai in procedura prevazuta de HG nr. 1284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de munc[ in conditii speciale prevazute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Din moment ce reclamantul si-a desfasurat activitatea pe durata intregului program de lucru, numai in acel loc de munca respectiv pe remorcher, acesta a fost incadrat in conditii speciale de munca si are dreptul la beneficiile de asigurari sociale corespunzatoare unei contributii stabilite pentru acest tip de activitate, obligatia corelativa a angajatorului fiind aceea de plata a acestor contributii potrivit legii.

In Anexa 3 la Legea nr. 263/2010 este inclusa la nr. 85 societatea parata intre societatile cu locuri de munca incadrate in conditii speciale.

Potrivit art. 30 alin. 2 din Legea nr. 263/2010, pornind de la lista societatilor cu locuri de munca incadrate in conditii speciale, inclusa in Anexa 3 la lege, periodic, din 5 in cinci ani urma sa aiba loc o reevaluare a locurilor de munca incluse in conditii speciale.

Prin urmare, incadrarea in conditii speciale a unor locuri de munca din cadrul societatilor cuprinse in Anexa 3 la Legea nr. 263/2010 nu putea fi inlaturata decat printr-un act cu aceeasi forta juridica, in conditiile in care legea nu a delegat puterea de reglementare Guvernului pentru modificarea acestei liste, ci numai pentru stabilirea procedurii de reevaluare. In acest sens sunt si mentiunile din Hotararea nr. 92/08.08.2013.

Abia prin Legea nr. 325/2015 s-a dat efect rezultatelor reevaluarii prevazute de art. 30 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 in sensul ca, printr-un act normativ cu aceeasi forta juridica, s-au inlaturat efectele Anexei nr. 3 la Legea nr. 263/2010 in functie de rezultatul procedurii de reevaluare.

Pentru aceste considerente Curtea constata ca actiunea reclamantului este intemeiata, nefiind relevant timpul efectiv in care a lucrat in prezenta factorilor de risc existenti in locul de munca ocupat, generati de functionarea motoarelor cu capacitate de peste 600 CP, astfel ca in temeiul art. 480 C.pr.civ. va respinge ca nefondat apelul declarat impotriva sentintei civile nr.651 din 3 aprilie 2017 pronuntate de Tribunalul Constanta.

In baza art. 453 C.pr.civ. va obliga apelanta catre intimat la 700 lei cheltuieli de judecata.

Decizia civila nr. 336/CM/25.11/2017 Judecator redactor Mariana Badulescu