Imobil preluat abuziv, Imposibilitate de restituire in natura, Compensare cu alte bunuri
31 martie 2020Hotarare judecatoreasca pronuntata intr-un proces funciar in prima instanta si supusa recursului potrivit legii speciale
31 martie 2020
Hotarare penala, Revizuire sub aspectul laturii civile cu motivarea ca instanta s-a pronuntat plus petita
- Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila rep.: art. 509 alin. (1), pct. 1
- Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala: art. 453 alin. (2)
Competenta solutionarii cererii de revizuire a unei hotarari penale exclusiv sub aspectul laturii civile revine instantei civile.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia I civila, Decizia civila nr. 136 din 15 octombrie 2014, F.S.
Prin sentinta penala nr. 3586/20.12.2013 pronuntata de Judecatoria Timisoara in dosarul nr. 29560/325/2013 inculpatul S.P. a fost condamnat in temeiul art. 178 alin.
A
(2) C.pen. cu aplicarea art. 320' alin. (7) C.pr.pen. la un an si patru luni inchisoare cu aplicarea art. 81, art. 82 C.pen, art. 71 alin. (5) C.pr.pen.
In baza art. 14, art. 346 alin. (1) C.pr.pen. raportat la art. 1357 C.civ., art. 49 alin. (1), art. 50 alin. (1) din Legea nr. 136/1995 a fost admisa in parte actiunea civila formulata de partile civile si a fost obligat inculpatul alaturi de asigurator SC O. SA la plata urmatoarelor sume:
- 3075,41 lei daune materiale catre partea civila S.T.C. si 2.624 lei daune materiale catre partea civila S.B.D.
- 40.000 euro daune morale catre partea civila S.T.C.
- 40.000 euro daune morale catre partea civila S.B.D.
Apelul declarat de asigurator impotriva sentintei a fost admis prin decizia penala nr. 265/A/27.03.2014 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara.
In consecinta, sentinta a fost desfiintata si, in rejudecare, a fost respinsa actiunea civila formulata de partile civile S.T.C. si S.B.D. si cererea de obligare a inculpatului alaturi de asigurator la plata onorariului de avocat al partii civile in prima instanta; a fost mentinuta in rest sentinta apelata.
Impotriva deciziei au formulat cerere de revizuire partile civile.
Cum cererea a vizat exclusiv latura civila a deciziei, in baza art. 453 alin. (2) C.pr.pen. cererea a fost transpusa catre sectia civila a Curtii de Apel Timisoara unde a fost inregistrata sub nr. dos. 747/59/2014*.
Pe calea prezentei cereri, revizuentii - parti civile au solicitat schimbarea deciziei in sensul mentinerii solutiei data in prima instanta asupra laturii civile.
In motivare au invocat ca, desi pe calea apelului (recursul declarat fiind calificat ca atare de instanta) asiguratorul a solicitat diminuarea daunelor morale acordate partilor civile prin sentinta atacata, instanta de control judiciar a respins in tot cererea prin care s-au constituit parti civile in cauza, respectiv atat sub aspectul daunelor morale, cat si al celor materiale solicitate.
In drept, au invocat dispozitiile art. 509 alin. (1) C.pr.civ.
Examinand decizia atacata prin prisma sustinerilor revizuentilor si in baza art. 509 alin. (1) C.pr.civ., instanta a retinut urmatoarele:
Pe calea recursului (calificat de instanta penala ca fiind apel) asiguratorul a solicitat modificarea sentintei nr. 3586/20.12.2013 in partea privind cuantumul despagubirilor morale acordate partilor civile (revizuenti in prezenta cerere).
In motivare, a facut referire pe larg la criteriilor retinute de jurisprudenta si doctrina in stabilirea cuantumului despagubirilor nepatrimoniale, la necesitatea cuantificarii in mod rezonabil a acestui cuantum si, respectiv, la faptul ca despagubirile acordate cu acest titlu in prima instanta sunt exagerate fata de circumstantele spetei.
A aratat ca se impune „reanalizarea sentintei ... sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate partilor civile si modificarea in parte a sentintei ... in sensul diminuarii cuantumului daunelor morale si acordarea acestora intr-un cuantum just
Astfel, desi pe calea apelului asiguratorul a solicitat reducerea cuantumului despagubirilor morale acordate partilor civile, instanta penala a respins in tot actiunea civila formulata de acestea, actiune ce viza atat acordarea de despagubiri morale, cat si materiale, acordand mai mult decat s-a cerut pe calea apelului.
Potrivit dispozitiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 C.pr.civ., revizuirea unei hotarari pronuntate asupra fondului sau care evoca fondul poate fi ceruta daca instanta s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut ori a dat mai mult decat s-a cerut.
Raportand norma legala aratata la considerentele mai sus-aratate, instanta a retinut ca fiind intemeiata cererea de revizuire formulata de partile civile si a admis-o cu consecinta schimbarii in parte a deciziei atacate.
Avand a examina criticile formulate in apel de asigurator vizand cuantumul daunelor morale acordate in prima instanta, Curtea a retinut ca este unanim recunoscut in practica si jurisprudenta ca este supus repararii prin echivalent banesc prejudiciul moral suferit prin fapta ilicita.
In conditiile in care, din punct de vedere al reglementarilor legale, nu exista criterii de apreciere si de stabilire a intinderii unor astfel de despagubiri, operatiunea de stabilire a cuantumului acestora este atributul instantei de judecata care trebuie, insa, sa aiba in vedere nu criterii subiective, ci criterii obiective care sa asigure realizarea unui just echilibru intre satisfactia pecuniara si evitarea imbogatirii fara justa cauza a persoanei astfel dezdaunata, echilibru ce se realizeaza prin acordarea despagubirilor intr-un cuantum rezonabil si proportional cu prejudiciul moral suferit.
Este evident ca decesul mamei este de natura a produce persoanei ce a suferit o atare pierdere un prejudiciu moral care, chiar daca nu poate fi cuantificat, se poate repara inclusiv prin acordarea unor dezdaunari banesti.
La stabilirea cuantumului acestor dezdaunari este necesar a se lua in considerare o serie de elemente ce tin de persoana defunctului, de relatia afectiva ce a existat intre acesta si rudele care solicita acoperirea prejudiciului, de faptul coabitarii sau nu impreuna, de trasaturile de caracter ale defunctului si ale rudelor sale, de manifestarile exterioare ale acestora, de varsta lor, de perceptia defunctului si a rudelor asupra a ceea ce inseamna o relatie de familie si altele asemenea.
Fara a mai relua criteriile avute in vedere de prima instanta pentru aprecierea acestui cuantum (prejudiciul in sine neputand fi evaluat), dar avand in vedere relatiile preexistente intre defuncta mama si cei doi copii - parti civile, tinand seama de varsta acestora la data decesului mamei, de impactul emotional al unui atare eveniment asupra personalitatii lor (mai ales ca decesul mamei s-a produs din culpa tatalui lor) si raportand aceste criterii la necesitatea realizarii echilibrului la care s-a facut mai sus referire, instanta de apel a apreciat ca suma de cate 15000 euro pentru fiecare dintre partile civile reprezinta despagubiri rezonabile si proportionale cu prejudiciul suferit, in masura a constitui in acelasi timp o satisfactie pecuniara care sa contrabalanseze pe cat cu putinta pierderea incercata, fara a reprezenta o sursa de imbogatire fara justa cauza a acestora.
Pentru aceste considerente, in baza dispozitiilor art. 509 pct. 1 C.pr.civ., art. 513 alin.