Ghid practic cu privire la admisibilitate CEDO

Dreptul de recurs individual este in mod indreptatit considerat ca semnul distinctiv  si principala reu sita a Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Persoanele care considera ca le-au fost incalcate drepturile fundamentale se pot adresa Curtii Europene a Drepturilor Omului. Totodata, Conventia impune conditii imperative de admisibilitate, pe care cererile trebuie sa le respecte pentru a putea fi examinate. De pilda, reclamantii trebuie sa fi epuizat toate caile de atac de care dispun in temeiul legislatiei interne  si sa depuna cererea in termen de 6 luni de la data hotararii interne definitive.

La 1 noiembrie 2014, aproximativ 78 000 de cauze erau pendinte in fata formatiunilor judiciare ale Curtii. De si numarul de cereri inscrise pe rolul Curtii a scazut cu aproape 50% in ultimii trei ani, acesta ramane foarte important, fiind vorba despre cauze inaintate unei instante internationale,  si continua sa ameninte eficienta dreptului de recurs garantat de Conventie. Cunoa stem din experienta ca marea majoritate a acestor cereri (92% din cele solutionate in 2013) se va lovi de un motiv de inadmisibilitate  si vor fi,, in consecinta, respinse de Curte. Cu toate acestea, ele vor trebui sa fie examinate de juri sti  si de judecatori inainte de a fi respinse. Ele ingreuneaza rolul Curtii  si incetinesc astfel examinarea cererilor legitime care respecta conditiile de admisibilitate  si care pot avea ca obiect incalcari grave ale drepturilor omului.

Experienta  si statisticile sus-mentionate arata in mod clar ca majoritatea reclamantilor individuali nu au o buna cunoa stere a conditiilor de admisibilitate. Se pare ca acest lucru este valabil  si pentru un numar mare de consilieri juridici  si practicieni in domeniul dreptului. In cadrul conferintei de la Interlaken cu privire la reforma Curtii, statele membre ale Consiliului Europei au identificat aceasta problema  si au solicitat „statelor parti  si Curtii sa asigure punerea la dispozitia potentialilor reclamanti a unor informatii obiective  si complete privitoare la conventie  si la jurisprudenta Curtii, in special la procedura de depunere a cererilor  si la criteriile de admisibilitate” (pct. 6 din Declaratia de la Interlaken din 19 februarie 2010).

Pentru a da curs acestei recomandari, Curtea a elaborat prezentul Ghid practic cu privire la admisibilitate care detaliaza normele  si jurisprudenta aplicabile admisibilitatii. Ghidul are ca obiect sa permita avocatilor sa i si sfatuiasca cel mai bine clientii asupra  sanselor de admisibilitate a cauzei  si sa reduca numarul de cereri vadit inadmisibile. Editiile precedente ale acestui ghid au fost traduse in peste 20 de limbi  si au fost publicate online, la nivel national  si pe site-ul internet al Curtii. Doresc sa multumesc tuturor guvernelor  si celorlalti parteneri care au contribuit la realizarea acestui proiect  si ii rog sa asigure traducerea  si difuzarea acestei a treia editii.

Noul art. 47 din Regulamentul Curtii, care a inasprit conditiile de sesizare a acesteia, a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2014. Aceasta modificare, care este insotita de o noua instructiune practica, aduce doua modificari majore la criteriile care permit sa se stabileasca daca o cerere trebuie sa fie respinsa sau atribuita unei formatiuni judiciare. In primul rand, noul formular de cerere simplificat trebuie sa fie completat in integralitate  si insotit de toate documentele justificative relevante, sub sanctiunea de a nu fi examinat. In al doilea rand, cererea va fi in principiu declarata inadmisibila ca tardiva daca formularul de cerere sau dosarul cauzei sunt completate dupa expirarea termenului de  sase luni

¹

.

Pentru a-i informa pe potentialii reclamanti  si/sau pe reprezentantii lor cu privire la noile conditii de sesizare, Curtea a marit numarul de documente de informare, punandu-le la dispozitia publicului in toate limbile oficiale ale statelor parti la Conventie. Printre aceste documente figureaza  si o lista interactiva de puncte de verificat, precum  si videoclipuri care detaliaza conditiile de admisibilitate  si explica cum se completeaza corect formularul de cerere. Mai mult, paginile web care contin informatii utile pentru potentialii reclamanti sunt, in prezent, disponibile in toate limbile statelor parti la Conventie. De asemenea, trebuie sa mentionam Ghidul intrebari/raspunsuri, publicat recent de Consiliul Barourilor Europene (CCBE).

Nu in ultimul rand, Curtea a lansat in 2012 un program de traducere a jurisprudentei sale care a permis publicarea in baza HUDOC a peste 12 000 de traduceri - in treizeci de limbi (altele decat engleza  si franceza) - a hotararilor  si deciziilor pronuntate. Unele hotarari  si decizii deja traduse contin analize importante asupra unor probleme de admisibilitate. Cautarea cauzelor publicate in HUDOC este posibila cu ajutorul cuvintelor cheie raportate la conditiile de admisibilitate.

Avocatii, consilierii  si altii au datoria de a se asigura ca toti justitiabilii, ale caror cauze respecta conditiile de admisibilitate enuntate in Conventie  si criteriile procedurale susmentionate, au acces la procedurile Curtii. De si numarul de cauze pendinte a cunoscut o scadere semnificativa in ultimii ani, Curtea continua sa primeasca mult prea multe cereri care nu ar fi trebuit sa fie supuse controlului acesteia intrucat nu respectau diferite cerinte. Practicienilor in drept le este recomandat sa citeasca cu atentie acest ghid practic inainte de a hotari sa formuleze o cerere in fata Curtii. Astfel, vor contribui intr-o mare masura la eficienta Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Doresc sa le multumesc Wolf Legal Publishers pentru publicarea celei de-a treia editii tiparite a acestui ghid in engleza  si in franceza, intr-o forma atat de atractiva. Sunt convins ca evolutia dreptului  si recunoa sterea utilitatii acestui ghid vor duce la numeroase reeditari.

Strasbourg, noiembrie 2014

Dean Spielmann, Presedintele Curtii Europene a Drepturilor Omului


^[16]