Efectul pozitiv al lucrului judecat, art. 1200pct.4 cu referire la art. 1202 alin.2 din Codul civil de la 1864

Index tematic:
Drept civil

Legislatie relevanta
:

-
art. 1200pct.4 cu referire la art. 1202 alin.2 din Codul civil de la 1864

Rezumatul problemei de drept:

Efectul pozitiv al lucrului judecat se impune intr-un al doilea proces care are legatura cu chestiunea litigioasa dezlegata anterior, fara posibilitatea de a fi contrazis.

Aceasta reglementare a autoritatii de lucru judecat in forma prezumtiei vine sa asigure, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotararilor judecatoresti.

Cum potrivit art. 1200pct.4 cu referire la art. 1202 alin.2 Cod civil, in relatia dintre parti, aceasta prezumtie are caracter absolut, inseamna ca nu se poate introduce o noua actiune in cadrul careia sa se pretinda stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecatoreste anterior.

Principiul autoritatii de lucru judecat corespunde necesitatii de stabilitate juridica si ordine sociala, fiind interzisa readucerea in fata instantelor a chestiunii litigioase deja rezolvate si nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil, prevazut de art. 6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justitie nu este unul absolut, el cunoaste limitari, decurgand din aplicarea altor principii.

Identificare:

Curtea de Apel Ploiesti - Sectia I Civila

Decizia nr. 253 din 22 noiembrie 2017

Prin
cererea

inregistrata pe rolul Judecatoriei Campina , reclamantii G. D. si G.F. au solicitat, in contradictoriu cu paratii C. V., C. J., C. M. - C. si C. I., ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna granituirea, respectiv stabilirea liniei de hotar, revendicand suprafata de 50 mp. acaparata de parati si obligarea acestora sa ridice constructiile edificate pe hotar si sa plateasca lipsa de folosinta pentru terenul acaparat; cu cheltuieli de judecata.

Ca urmare a decesului paratului C. V., pe parcursul derularii litigiului, au fost introdusi in cauza mostenitorii acestuia M. E. si C. E. - V..

Parata M.E. a formulat
intampinare

prin care a aratat ca nu cunoaste date despre proprietatea din com. T., iar mostenirea defunctului sau tata nu a fost dezbatuta si, la randul sau, si paratul C. E. - V. a formulat
intampinare

cu acelasi continut ca al celeilalte parate.

In urma probelor administrate in cauza,
Judecatoria Campina a pronuntat sentinta civila nr.344/06.02.2017

prin care a admis actiunea civila avand ca obiect „granituire” - repunere pe rol formulata de reclamantii G. D.si G.F. impotriva paratilor C. V. - decedat pe parcursul procesului si reprezentat de mostenitorii sai legali - parati: C. J.
(sotie supravietuitoare
), C. M. - C.
(fiu rezultat din cea de a doua casatorie a defunctului)
si
C.I.(fiica din ce a de a doua casatorie a defunctului
), M.E.
(fiica rezultata din prima casatorie a defunctului)
si C. E. - V. (fiu
rezultat din prima casatorie a defunctului
) si, in consecinta, a dispus granituirea dintre proprietatile celor doua parti

conform variantei I
(intai)
plansa 1
(unu)
din expertiza topo pe aliniamentul pct. e - d - c pe schita de plan; a obligat paratii sa lase reclamantilor in deplina proprietate si pasnica posesie suprafata de 66 mp. teren acaparat, conform expertizei topo plansa nr.1 (unu) in perimetrul pct. e - d - c - 7 - w - y - x - z - k - h - g - e pe schita de plan, teren situat in intravilanul com. T. nr.20 - 20 A; a obligat paratii sa ridice constructiile edificate de ei si amplasate pe terenul acaparat in suprafata de 66 mp., conform expertizei topo, plansa 1 (unu) situat in intravilanul com. T. nr.20 - 20 A, ; a obligat paratii sa plateasca reclamantilor suma de 3.564 lei reprezentand lipsa de folosinta a terenului acaparat, pe perioada de 3 (trei) ani anterior promovarii prezentei actiuni si la suma de 2.183,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Prin decizia civila nr. 741 pronuntata la 24 mai 2017 Tribunalul Prahova

a respins atat cererea de completare a probatoriilor cat si apelul, obligand apelanta la 1.500 cheltuieli de judecata catre intimati reprezentand onorariu aparator.

impotriva acestei decizii au formulat recurs paratii C. M.-C., C. I. si C. J.

care au aratat ca instanta de fond si mai apoi instanta de apel s-au pronuntat pe un raport de expertiza care prejudiciaza grav una dintre partile din proces, desi la dosarul cauzei exista si un alt raport de expertiza si alte variante, ca instanta nu a analizat intregul material probator din care rezulta, fara echivoc, ca inca de la dobandirea terenurilor, partile au stapanit terenurile separat, bine individualizate, in mod neintrerupt si sub nume de proprietar, si nu cum gresit a retinut instanta, in sensul ca paratii ar fi acaparat o suprafata de teren, prezumandu-se astfel conform art. 1203 Cod civil.

Desi expertii Dumitru Lidia Mihaela si Popescu Dumitru pozitioneaza pe schitele de plan anexe la raportul de expertiza ( doua variante) ca in prima varianta lipsesc 66 mp reclamantilor iar in a doua varianta 37 mp, aceste pozitionarii, retinute de instanta de judecata, nu se coroboreaza cu nici o proba efectuata in cauza si nici nu se justifica fata de celelalte schite de plan, din actele de proprietate ale partilor, acte autentice depuse la dosar.

Astfel instanta de fond si apel nu numai ca nu au avut in vedere nici obiectiunile la rapoartele de expertiza, nici expertizele depuse la dosar, efectuate in alte litigii dintre parti, expertize care au aratat realitatea de pe teren de-a lungul timpului, dar nu au avut in vedere nici prevederile art. 560 Cod civil.

Considera recurentii ca instanta de fond si apel nu au retinut corect situatia de fapt si au aplicat gresit legea, netinand cont de actele de proprietate si liniile de hotar existente care dateaza de peste 30 de ani si de dispozitiile art. 584 Cod civil care stabileste ca orice proprietar poate indatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite cu a sa.

Examinand hotararea atacata, prin prisma criticilor formulate, in raport de actele si lucrarile dosarului si de dispozitiile legale ce au incidenta in solutionarea cauzei, Curtea de apel a respins recursul ca nefondat pentru urmatoarele considerente:

Prin dezvoltarea motivelor de recurs, recurentii au reiterat motivele de apel formulate impotriva sentintei judecatoriei, cu privire la care au pretins ca se incadreaza in motivele de recurs prevazute de art. 304 pct.7 si 9 din Codul de procedura civila.

Din examinarea considerentelor deciziei pronuntate in apel, curtea retine ca tribunalul a argumentat in mod temeinic solutia pronuntata, fara ca hotararea judecatoreasca sa cuprinda motive contradictorii sau straine de natura pricinii, prin urmare nu este incident in cauza motivul de recurs prevazut de art.304 pct.7 din Codul de procedura civila.

Cel de al doilea motiv de recurs invocat este cel prevazut de art. 304 pct.9 C.pr. civ., care are in vedere faptul ca hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii. In ambele cazuri este avuta in vedere, ca regula, incalcarea legii de drept material.

In doctrina s-a aratat ca hotararea este lipsita de temei legal, atunci cand din modul in care este redactata hotararea nu se poate determina daca legea a fost sau nu corect aplicata, ceea ce inseamna ca lipsa de temei legal nu trebuie confundata cu incalcarea legii sau cu nemotivarea. Hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii atunci cand instanta a recurs la textele de lege aplicabile spetei dar, fie le-a incalcat, in litera sau spiritul lor, fie le-a aplicat gresit.

In cauza de fata nici acest motiv nu este incident, instanta de fond aplicand in mod corect dispozitiile legale, dupa cum vom arata in continuare.

Se retine ca nu pot fi analizate in calea de atac a recursului criticile recurentilor privind modul de interpretare a probelor, vizand neretinerea obiectiunilor unui expert parte sau omologarea uneia sau alteia dintre variantele rapoartelor de expertiza, care constituie motive de netemeinicie si nu de nelegalitate, neincadrandu-se in nici unul dintre motivele de modificare sau casare prevazute de art. 304 din Codul de procedura civila.

Pe fondul litigiului, Curtea constata ca instanta de fond si instanta de apel au facut o corecta aplicare a prezumtiei lucrului judecat.

Solutia mai sus mentionata, data de instanta de apel se impune in prezenta cauza ca efect pozitiv al lucrului judecat, care presupune faptul ca „oricare dintre parti poate opune lucrul anterior judecat intr-un litigiu, daca are legatura cu solutionarea acestuia din urma”.

In acest caz, nu este necesar sa existe tripla identitate de parti, obiect si cauza, ci este suficient ca in judecata ulterioara sa fie adusa in discutie o chestiune litigioasa care sa aiba legatura cu ceea ce s-a solutionat anterior, asa incat aceasta sa nu poata fi contrazisa.

Astfel prin sentinta civila nr.328/27.01.2010 pronuntata de Judecatoria Campina, definitiva, prin respingerea recursului, a fost respinsa actiunea formulata de reclamantii C. V. si C. J.(paratii din cauza de fata) prin care s-a solicitat sa se constate dreptul lor de proprietate asupra terenului in suprafata de 85 mp., pretins cumparat prin act sub semnatura privata de la tatal paratilor si a fost admisa in parte cererea de interventie in interes propriu, formulata de G. D. si G.F. constatandu-se nulitatea absoluta a inscrisului sub semnatura privata incheiat la data de 7.04.1978. Prin aceeasi sentinta s-a respins cererea intervenientilor privind constatarea dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu si cererea subsidiara a actiunii precizate privind constatarea dreptului de proprietate dobandit prin prescriptia achizitiva de 30 de ani.

Pentru a constata nulitatea absoluta a inscrisului sub semnatura privata intitulat „Chitanta” incheiat la data de 07.04.1978, instanta a retinut ca lipseste o conditie esentiala pentru validitatea acestuia, respectiv consimtamantul vanzatorului ca manifestare de vointa de a te obliga juridiceste - conform considerentelor sentintei, inscrisul nu a fost incheiat intre reclamantii C. si B. G., iar din raportul de constatare grafoscopica a rezultat ca acesta nu a fost semnat de B.G. - fiind respinse ca neintemeiate atat capatul de cerere din cererea de interventie privind constatarea dreptului de proprietate al intervenientilor asupra terenului in litigiu (intervenientii detin calitatea de proprietari ai terenului in suprafata de 1.492 mp., conform contractului de vanzare - cumparare aut. sub nr. ..../1994 si a titlului de proprietate nr. .../2001), cat si capatul subsidiar al actiunii precizate vizand constatarea dreptului de proprietate prin prescriptia achizitiva de 30 de ani (posesia exercitata de reclamanti asupra terenului in suprafata de 85 mp. nu a fost sub nume de proprietar, conform art.1847 C.civ. din 1864, fiind exercitata pentru altul, astfel incat reclamantii au exercitat o posesie precara) (f.8 - 12, dos. fond).

Ulterior, prin sentinta civila nr. 2590/31.10.2013 pronuntata de judecatorie, a fost respinsa ca neintemeiata actiunea formulata de reclamantii G. D. si G.F. vizand constatarea, in contradictoriu cu paratii C. V., C.J., C.M.-C. si C. I., a nulitatii absolute a contractului de vanzare - cumparare cu clauza de intretinere aut. sub nr. .../20.10.2008 prin care vanzatorii C.V. si C.J. au instrainat fiului si nurorii lor C.M.-C. si C. I. dreptul de proprietate asupra terenului curti - constructii in suprafata

de 482 mp. situat in intravilanul com. T. nr.20, impreuna cu constructiile - locuinta, anexa gospodareasca si garaj (f.46 - 50, dos. fond).

Prin decizia pronuntata de tribunal, irevocabila, a fost admis recursul declarat de recurentii - reclamanti G.D. si G.F. impotriva sentintei sus - mentionate care a fost modificata in tot, in sensul admiterii actiunii si constatarii nulitatii absolute partiale a contractului de vanzare - cumparare aut. sub nr. .. ./20.10.2008, cu privire la instrainarea terenului in suprafata de 82 mp. referitor la care nu se poate retine existenta respectivului teren in proprietatea intimatilor - parati.

Retinand ca, problemele transate prin hotararile judecatoresti mentionate, prin care s-a stabilit ca paratii C.J., C.M.-C. si C. I. sunt proprietarii, conform titlului lor de proprietate, respectiv contractul de vanzare - cumparare aut. sub nr. .../1973 numai pe suprafata de teren de 400 mp., nu pot fi inlaturate in cauza de fata, tribunalul a apreciat in mod legal, cu respectarea principiului autoritatii de lucru judecat, ca nu poate fi rasturnat prin probatorii noi, indiferent de natura acestora, ceea ce s-a stabilit intre parti printr-o alta judecata.

Autoritatea de lucru judecat, astfel cum a fost reglementata de Codul civil de la 1864 si vechiul Cod de procedura civila (aplicabile in prezenta cauza, fata de data formularii cererii de chemare in judecata), cunoaste doua manifestari procesuale, aceea de exceptie procesuala ( conform art. 1201 Cod civil vechi si art.166 din vechiul Cod de procedura civila) si aceea de prezumtie, mijloc de proba de natura sa demonstreze ceva in legatura cu raporturile juridice dintre parti ( conform art. 1200 pct.4, art. 1202 alin.2 din vechiul C.civ.).

Daca in manifestarea sa de exceptie procesuala (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natura sa opreasca a doua judecata) autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevazute de art. 1201 C. civ. ( obiect, parti, cauza), nu tot astfel se intampla atunci cand acest efect important al hotararii se manifesta pozitiv, demonstrand modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase dintre parti, fara posibilitatea de a se statua diferit.

Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune intr-un al doilea proces care are legatura cu chestiunea litigioasa dezlegata anterior, fara posibilitatea de a fi contrazis.

Aceasta reglementare a autoritatii de lucru judecat in forma prezumtiei vine sa asigure, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotararilor judecatoresti.

Cum potrivit art. 1200 pct.4 cu referire la art. 1202 alin.2 Cod civil, in relatia dintre parti, aceasta prezumtie are caracter absolut, inseamna ca nu se poate introduce o noua actiune in cadrul careia sa se pretinda stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecatoreste anterior.

Principiul autoritatii de lucru judecat corespunde necesitatii de stabilitate juridica si ordine sociala, fiind interzisa readucerea in fata instantelor a chestiunii litigioase deja rezolvate si nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil, prevazut de art. 6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justitie nu este unul absolut, el cunoaste limitari, decurgand din aplicarea altor principii.

In acest context, tribunalul a apreciat in mod legal asupra corectitudinii sentintei instantei de fond prin care s-a admis actiunea si, in temeiul art.560, art.563, art.566, art.1527 si urm. C.civ., a dispus granituirea dintre proprietatile partilor, conform variantei I (intai) - plansa 1 (unu) din raportul de expertiza tehnica judiciara de specialitate topografie - cadastru ing. pe aliniamentul pct. e - d - c pe schita de plan; au fost obligati paratii sa lase reclamantilor in deplina proprietate si pasnica posesie suprafata de 66 mp. teren acaparat, conform expertizei topo plansa nr.1 (unu) in perimetrul pct. e - d - c - 7 - w - y - x - z - k - h - g - e pe schita de plan, teren situat in intravilanul com. T. nr.20 - 20 A; sa ridice constructiile edificate de ei si amplasate pe terenul acaparat in suprafata de 66 mp., conform expertizei topo , plansa 1(unu) situat in intravilanul com. T. nr.20 - 20 A , si au fost obligati la plata lipsei de folosinta a terenului acaparat, pe perioada de 3 (trei) ani anterior promovarii actiunii, in suma de 3.564 lei.

Procedand in acest mod primele instante au facut o corecta aplicare a dispozitiilor art. 1200 pct.4 si art. 1202 alin.2 din vechiul Cod civil precum si a dispozitiilor art.560, art.563, art.566 Noul Cod civil ( aplicabile fata de prevederile art. 6 alin.6 din Noul Cod civil), motiv pentru care curtea apreciaza ca nu este incident in cauza nici motivul de recurs prevazut de dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod pr. civila, astfel ca in temeiul art. 312 alin.1 din Codul de procedura civila va respinge recursul ca nefondat.

Referitor la critica intimatilor M. E. si C. V. - E. referitoare la lipsa calitatii lor procesuale pasive, invocata in recurs ca o veritabila exceptie, curtea constata ca a fost formulata si in apel, fiind respinsa in aceasta cale de atac pe motiv ca intimatii sunt mostenitorii defunctului C. V., decedat pe parcursul procesului, la data de 18.09.2015 (f.274 - dos. fond), fiind descendenti de gradul I (copii) rezultati din prima relatia a tatalui lor, astfel incat, sunt persoane cu vocatie succesorala concreta la mostenirea defunctului si cu precizarea expresa ca acestia nu au exercitat calea de atac a apelului impotriva sentintei instantei de fond prin care sa exprime nemultumiri cu privire la aspectul invocat.

Curtea a retinut ca intimatii nu au formulat recurs impotriva deciziei tribunalului si ca pentru aceleasi considerente, respectiv ca au vocatie la mostenirea cu privire la care nu si-au exprimat in mod cert optiunea succesorala, se impune respingerea exceptiei reiterate in recurs, ca un motiv de ordine publica.

Intrucat au cazut in pretentii, in temeiul art. 274 din Codul de procedura civila vechi au fost obligati recurentii sa plateasca intimatilor G. D. si G. F. 1500 lei cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat.

Autorul sintezei, Judecator Petrosina Madalina Graure