Dreptul la imagine si la protejarea fotografiilor; publicarea fotografiilor, a imaginilor si a articolelor

123. 
     In ceea ce prive ste fotografiile, Curtea a afirmat ca imaginea unei persoane constituie una din principalele caracteristici ale personalitatii sale, deoarece exprima caracteristicile sale unice  si o diferentiaza de semenii sai. Prin urmare, dreptul unei persoane la protectia imaginii sale constituie una dintre componentele esentiale ale dezvoltarii personale. De si libertatea de exprimare include publicarea de fotografii, Curtea a constatat ca protectia drepturilor  si a reputatiei altor persoane are o importanta deosebita in acest domeniu, intrucat fotografiile pot contine informatii foarte personale sau chiar intime cu privire la o persoana sau familia acesteia
     [Von Hannover impotriva Germaniei (nr.
     
     2)
     (MC), pct. 103]. Curtea a precizat criteriile cheie de care trebuie sa se tina seama atunci cand dreptul la protectia reputatiei, garantat de art. 8, este pus in balanta cu dreptul la libertatea de exprimare, prevazut la art. 10, dupa cum urmeaza: contributia la o dezbatere de interes general; cat de cunoscuta este persoana in cauza  si care este subiectul reportajului; conduita anterioara a acesteia; continutul, forma  si consecintele publicarii; circumstantele in care au fost facute fotografiile; gradul de severitate a sanctiunii impuse
     [ibidem,
     pct. 108-113; Axel Springer AG impotriva Germaniei (MC), pct. 89-95;
     Couderc si Hachette Filipacchi Associes impotriva Frantei
     (MC), pct. 90-93].
     
124. Prin urmare, orice persoana, chiar  si cunoscuta publicului, se poate prevala de o „speranta legitima" privind protejarea  si respectarea vietii sale private [Von Hannover impotriva Germaniei (nr.
     
     2)
     (MC), pct. 50-53  si 95-99; Sciacca impotriva Italiei, pct. 29; Reklos si Davourlis impotriva Greciei, pct. 40; Alkaya impotriva Turciei, referitoare la protejarea adresei private a unei actrite celebre]. Totu si, acest lucru nu este neaparat un factor decisiv
     [Barbulescu impotriva Romaniei
     (MC), pct. 73]. Potrivit jurisprudentei Curtii, aceasta protectie implica, in principal, dreptul unei persoane de a controla utilizarea imaginii sale, inclusiv dreptul de a refuza publicarea acesteia
     [Reklos si Davourlis impotriva
     
     Greciei,
     pct. 40  si 43, care a avut ca obiect fotografiile cu un nou-nascut facute intr-o clinica privata, fara acordul prealabil al parintilor, ale caror negative au fost pastrate de fotograf; Von Hannover
     
     impotriva Germaniei (nr. 2)
     (MC), pct. 96].
125. Statul are obligatia pozitiva de a asigura instituirea unor dispozitii de drept penal eficiente, pentru a interzice filmarea unei persoane fara consimtamantul sau, in special in cazul in care victima este un minor  si incidentul are loc la domiciliul acesteia
     [Soderman impotriva Suediei
     (MC), pct. 117, referitoare la tentativa de filmare in secret a unei fete de 14 ani de catre tatal sau vitreg, in timp ce aceasta era goala,  si la plangerea acesteia cu privire la faptul ca sistemul juridic suedez, care, la momentul faptelor, nu interzicea filmarea unei persoane fara consimtamantul sau, nu a protejat-o impotriva incalcarii integritatii sale personale].
126. Curtea a constatat ca supravegherea video a locurilor publice in care date vizuale sunt inregistrate, stocate  si puse la dispozitia publicului intra sub incidenta art. 8
     (Peck impotriva Regatului
     
     Unit,
     pct. 57-63). In special, s-a constatat ca divulgarea catre mass-media, in vederea difuzarii, a unui material video cu tentativa de sinucidere a unui reclamant, inregistrat de camere video de supraveghere, a constituit o ingerinta grava in viata privata a reclamantului, chiar daca acesta se afla intr-un loc public la momentul respectiv
     (ibidem,
     pct. 87).
127. In cazul persoanelor arestate sau urmarite penal, Curtea a hotarat, in mai multe randuri, ca inregistrarea unui material video in contextul aplicarii legii sau punerii la dispozitia presei a fotografiilor reclamantilor de catre autoritatile politiene sti a constituit o ingerinta in dreptul lor la respectarea vietii private. Curtea a constatat incalcari ale art. 8 in cazul in care politia a pus la dispozitia presei fotografii ale reclamantilor din dosarul oficial, fara consimtamantul acestora
     (Khuzhin si altii impotriva Rusiei,
     
     pct. 115-118; Sciacca impotriva Italiei, pct. 29-31; Khmel impotriva Rusiei, pct. 40; Toma impotriva
     
     Romaniei,
     pct. 90-93),  si in care afi sarea fotografiei reclamantului pe panoul cu persoanele urmarite de politie nu era prevazuta de lege
     (Giorgi Nikolaishvili impotriva Georgiei,
     pct. 129-131).
128. Cu toate acestea, Curtea a constatat ca fotografierea unei persoane suspectate de terorism fara consimtamantul acesteia  si pastrarea fotografiilor in cauza nu au fost disproportionate in raport cu obiectivele de prevenire a terorismului, legitime intr-o societate democratica
     (Murray impotriva
     
     Regatului Unit,
     pct. 93).
129. 
     Art. 8 nu impune in mod necesar sa i se acorde victimei despagubiri pecuniare, daca sunt instituite alte mecanisme de reparatie
     (Kahn impotriva Germaniei,
     pct. 75). In aceasta cauza, editorul care a incalcat interdictia de publicare a fotografiilor cu cei doi copii ai unui fost portar al echipei nationale de fotbal a Germaniei nu a fost obligat la plata de despagubiri [a se vedea, de asemenea, Egill
     
     Einarsson impotriva Islandei (nr. 2),
     pct. 36-37 si pct. 39, precum si trimiterile citate].