DENUNȚĂTORUL ARE IMUNITATE

DENUNȚĂTORUL ARE IMUNITATE

DENUNȚĂTORUL ARE IMUNITATE  daca denunță în 6 luni de la faptă - Proiect

          Una dintre modificările ce ar urma să fie aduse codurilor penale, de către comisia condusă de Florin Iordache, prevede ca denuntătorul poate beneficia de "imunitate", adică scutirea sau reducerea pedepsei, doar în cazul în care face denunțul în șase luni de la comiterea faptei.

          Propunerea de modificare a art. 290 alin. (3) se impune deoarece este necesar ca imunitatea absolută a „denunțătorului” să fie cenzurată de lege. Astfel, cel care oferă mită sau cumpară influență are la „dispoziție” 6 luni de a denunța fapta și astfel să aibă posibilitatea de a scăpa de pedeapsă chiar daca a săvarșit fapta prevazută de legea penală. Aceasta deoarece în ultimii ani se constată o foarte mare dezavuare publică în privința modalității în care se procedează cu persoanele care au comis infracțiuni grave (de exemplu, dare de mită) și care rămîn nepedepsite, dar și cu sumele de bani pe care acestea le-au dobandit în mod abuziv din comiterea unor fapte grave. Astfel, se impune instituirea unor norme punitive împotriva persoanelor care au săvârșit fapte de corupție, în vederea recuperării prejudiciilor și tragerea la raspundere a celor implicați în acest tip de fapte.

Denunțarea unor infracțiuni de mită se face de făptuitorul care regretă fapta
comisă într-un anumit termen de la comiterea faptei (de exemplu, în termenul propus de 6 luni) iar nu atunci cand acesta este cercetat pentru alte fapte grave de organele de cercetare penala, seriozitatea și realitatea unor denunțuri fiind în aceste condiții extrem de discutabilă, se arată in proiectul de modificare a Codurilor Penale.

          Mai mult, din ce în ce mai multi denunțători se răzgândesc pe parcursul derulării procesului penal al persoanei denunțate, iar aceste schimbări de depoziție au fost făcute publice, provocând indignare publică în legătură cu acele dosare penale în care s-au dispus și măsuri preventive. De aceea, prezența propunere are ca scop pe de o parte că făptuitorul să fie exonerat de raspundere doar dacă denunță fapta sa de corupție în primele 6 luni de la comitere, iar dacă o denunță după acest termen să nu mai beneficieze de exonerarea de răspundere penala.

          Totodată, se vorbește despre existența unui "stoc" de dosare, ce "reprezintă amenințări și forme de șantajare pentru anumite persoane, cele mai multe dintre aceste dosare fiind extrem de sumare, neavând probe din care să rezulte săvârșire a unor fapte penale, dar în care procurorii refuză să dea soluții de clasare de teamă de a nu fi acuzați de favorizarea făptuitorului.

Modificarea legislativă face referire la denunțătorul de serviciu, și anume, acea persoana care face denunțuri în mai multe cauze penale.

          De asemenea, prin aceste modificări se intenționează reducerea elanului denuntatorilor ”de serviciu”, în scopuri ilicite și prevenirea unor cercetări abuzive, pe baza unui probatoriu precar.
Prin modificarea art. 155 de la pct. 19 se urmărește stabilirea unor criterii concrete privind termenul special al prescripției și anume obligativitatea comunicării actelor de procedură, comunicare în raport de care se calculează termenul de prescripție. Se impune revenirea la forma inițială a textului de cod penal, dat fiind faptul ca actuala reglementare a reprezentat, în ceea ce privește protecția drepturilor și libertăților fundamentale, un regres și o formă de vătămare a acestora și a condus la situații greu de imaginat: persoane față de care operase prescripția în vechea reglementare s-au văzut nevoite să răspundă penal pentru infracțiuni în legătura cu care potrivit vechii reglementări intervenise prescripția penală, însă, dată fiind decizia CCR nr. 265/2014 prin care s-a stabilit aplicarea în bloc a unuia sau altuia dintre coduri, s-a apreciat, împotriva oricărui principiu de drept, ca norma mai favorabilă ar fi cea în care răspunderea nu este prescrisă, pentru ca unele fapte erau reglementate mai ușor în noua reglementar.