Definitia notiunii de act administrativ.
19 martie 2020Deosebirea notiunilor de eroare materiala motiv al contestatiei in anulare si eroare materiala motiv prevazut pentru indreptarea hotararii judecatoresti
19 martie 2020
Delimitarea cadastrala. Stabilirea liniei de hotar si a limitelor intravilanelor.
Art. 11 alin. 2 din Legea nr. 7/1996
Pct. 4.1 din Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, aprobate prin Ordinul Ministrului Administratei Publice nr. 7/1996, modificat prin Ordinul nr. 259/2010
Din actele si lucrarile dosarului rezulta ca in ultimii ani, intre cele doua unitati administrativ teritoriale aflate in litigiu, au existat neintelegeri privitoare la limita administrativ teritoriala dintre acestea, Comuna Maldaresti pretinzand ca Orasul Horezu a inclus in teritoriul sau, cladiri apartinand unor cetateni care au roluri agricole in Comuna Maldaresti si figureaza in evidenta populatiei acesteia, precum si sediul unei societati comerciale.
In aceasta situatie, s-a incercat repetat solutionarea pe cale amiabila a litigiului, insa nu s-a ajuns la o recunoastere reciproca si nici la rezolvarea acestuia prin conciliere, fiecare unitate administrativ teritoriala pretinzand o varianta de delimitare diferita.
Asa fiind, devin incidente dispozitiile art. 11 alin. 2 din Legea nr. 7/1996, potrivit carora, delimitarea are rolul de identificare si recunoastere reciproca de catre unitatile administrativ teritoriale a hotarelor existente, la care se refera Legea nr. 2/1968, nefiind vorba de stabilirea unor noi limite administrative, care ar avea semnificatia de modificare a acestora.
Delimitarea cadastrala este, potrivit pct. 4.1 din Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, aprobate prin Ordinul Ministrului Administratei Publice nr. 7/1996, modificat prin Ordinul nr. 259/2010, operatiunea de baza prin care se identifica, se masoara la teren si se oficializeaza limitele unitatilor administrativ-teritoriale, continand punctele de frangere si traseele hotarului unei unitati administrativ-teritoriale, precum si limitele intravilanelor din respectiva unitate administrativ-teritoriala.
Stabilirea liniei de hotar se face in acceptiunea pct. 4.1.2 din Norme, conform planurilor urbanistice generale, intocmite si aprobate potrivit legii, iar in situatia in care nu au fost aprobate asemenea planuri, limitele intravilanelor vor fi cele existente la data de 1 ianuarie 1990, asa cum prevede Legea nr. 18/1991.
(Decizia nr. 595/R-CONT/03 martie 2015)
Prin actiunea inregistrata la data de 7 februarie 2013, reclamantul Prefectul Judetului Valcea a chemat in judecata pe paratii Orasul Horezu prin Primar, Comuna Maldaresti si Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Valcea pentru stabilirea hotarului administrativ ce separa cele doua unitati administrativ teritoriale.
In motivare a sustinut ca, rezolvarea litigiului in justitie se impune motivat de faptul ca, demersul initiat in vederea rezolvarii acestuia prin conciliere, a esuat.
Tribunalul Valcea, Sectia a II - a civila, de contencios administrativ si fiscal prin sentinta nr. 42288/5 noiembrie 2014 a admis actiunea si a stabilit linia de hotar dintre cele doua unitati administrativ teritoriale, in varianta indicata de Orasul Horezu, retinand urmatoarele:
In cursul anului 2010, la nivel national s-a demarat actiunea de recunoastere a limitelor administrativ teritoriale, conform art. 11 din Legea nr. 7/1996, insa in cazul paratelor nu s-a ajuns la o recunoastere reciproca, incercandu-se fara rezultat concilierea, potrivit procesului - verbal nr. ***, din care rezulta ca fiecare unitate administrativ teritoriala pretinde o alta varianta de delimitare.
Instanta a aratat ca in baza art. 11 alin. 2 din Legea nr. 7/1996, operatiunea de delimitare are rolul de identificare si rcunoastere reciproca de catre unitatile administrativ teritoriale a hotarelor existente, iar nu acela de stabilire a unei noi limite administrative, respectiv o modificare a acesteia.
In aceeasi ordine de idei, a invocat Ordinul Ministrului Administratie Publice nr. 534/2001, modificat prin Ordinul nr. 259/2010, prin care s-au aprobat Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, cu referire la pct. 4.1, ce defineste delimitarea cadastrala ca fiind „operatiunea de baza prin care se identifica, se masoara la teren si se oficializeaza limitele unitatilor administrativ-teritoriale, continand punctele de frangere si traseele hotarului unei unitati administrativ-teritoriale, precum si limitele intravilanelor din respectiva unitate administrativ-teritoriala”. Teza ultima a acestui text prevede delimitarea cadastrala ca o conditie prealabila, obligatorie si necesara pentru inceperea lucrarilor de introducere a cadastrului general pe o unitate administrativ-teritoriala.
La pct.4.1.2. se prevede ca stabilirea liniei de hotar se face in conformitate cu prevederile Legii nr.2/1968, pe baza planurilor urbanistice generale intocmite si aprobate potrivit prevederilor legale, iar in cazul in care nu s-au aprobat planuri urbanistice generale, limitele intravilanelor vor fi cele existente la 1 ianuarie 1990, conform Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile ulterioare.
Coroborand dispozitiile legale evocate, instanta a concluzionat ca scopul actiunii de recunoastere a limitelor administrativ-teritoriale este de a reconfirma delimitarea teritoriala efectuata in temeiul Legii nr. 2/1968, nepermitand partilor aflate in litigiu sa modifice aceste limite.
In aceeasi ordine de idei, a facut trimitere si la dispozitiile art.22 din Legea nr. 215/2001 rep., potrivit caruia, delimitarea teritoriala a comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor se stabileste prin lege si orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege si numai dupa consultarea prealabila a cetatenilor din unitatile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizeaza potrivit legii.
Fata de cele expuse, in cauza instanta a impartasit punctul de vedere propus de Orasul Horezu, exprimat in procesul - verbal nr. ***, intocmit de catre Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Valcea, inlaturand sustinerile paratei Comuna Maldaresti cu privire la o alta delimitare teritoriala, sustinute de date anterioare delimitarii, efectuate in temeiul Legii nr. 2/1968, moment de la care se impune verificarea respectarii delimitarii.
Parata Comuna Maldaresti a declarat recurs impotriva sentintei de mai sus, pe care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie, invocand dispozitiile art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila, incidente fiind si dispozitiile art. 304
1
Cod procedura civila.
In dezvoltarea acestora a sustinut ca in mod gresit, printr-o interpretare eronata a probelor administrate, instanta de fond a concluzionat ca limita de hotar dintre cele doua localitati este cea stabilita unilateral de catre Orasul Horezu, in contradictie cu delimitarile administrative din anul 1968, stabilite in baza Legii nr. 2/1968 si cu declaratiile cetatenilor de pe raza unitatii sale administrativ teritoriale, care detin imobile, case de locuit si anexe gospodaresti la limita de hotar, construite pe baza autorizatiilor emise de recurenta care, deosebit, le-a reconstituit drept de proprietate in temeiul Legii nr. 18/1991 pentru terenuri.
Potrivit variantei de delimitare propuse de Orasul Horezu, hotarul nu este in linie dreapta doar in zona DN 65C, unde au fost incluse in teritoriul sau, imobilul societatii SC N SRL si doua case de locuit, situate dupa punctul in care se afla panoul de delimitare a Comunei Maldaresti in directie Horezu – Maldaresti – Craiova, amplasat cu peste 50 de ani in urma, paratul schimband astfel linia teritoriala reala.
A mai sustinut ca propunerea Orasului Horezu nu a fost avizata de comisiile de specialitate din cadrul Comisiei Judetene de Urbanism, de Comisia Arhitectilor din judetul Valcea si de celelalte organisme de specialitate, venind in contradictie cu schitele vechi si planurile urbanistice generale, intocmite in baza Legii nr. 2/1968, pe care recurenta si le-a insusit, si ignora planurile de urbanism ale acesteia din urma, incheiate in consonanta cu cele vechi ale Orasului Horezu.
Totodata, instanta de fond a interpretat gresit probele depuse de recurenta la dosar, cu referire la planurile generale urbanistice, vizate de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Valcea, de comisiile de specialitate etc, din care rezulta indubitabil limita de hotar, stabilita in baza Legii nr. 2/1968, sinonima limitei de hotar propusa in prezent de aceasta.
In fine, a sustinut ca instanta de fond a respins nejustificat proba cu expertiza tehnica de specialitate, asupra necesitatii administrarii careia, toate partile au fost de acord, in vederea stabilirii limitei administrativ teritoriale corecte.
Recursul este fondat, in raport de considerentele ce se vor arata in cele ce urmeaza.
Din actele si lucrarile dosarului rezulta ca in ultimii ani, intre cele doua unitati administrativ teritoriale aflate in litigiu, au existat neintelegeri privitoare la limita administrativ teritoriala dintre acestea, Comuna Maldaresti pretinzand ca Orasul Horezu a inclus in teritoriul sau, cladiri apartinand unor cetateni care au roluri agricole in Comuna Maldaresti si figureaza in evidenta populatiei acesteia, precum si sediul unei societati comerciale.
In aceasta situatie, s-a incercat repetat solutionarea pe cale amiabila a litigiului, insa nu s-a ajuns la o recunoastere reciproca si nici la rezolvarea acestuia prin conciliere, fiecare unitate administrativ teritoriala pretinzand o varianta de delimitare diferita.
Asa fiind, devin incidente dispozitiile art. 11 alin. 2 din Legea nr. 7/1996, potrivit carora, delimitarea are rolul de identificare si recunoastere reciproca de catre unitatile administrativ teritoriale a hotarelor existente, la care se refera Legea nr. 2/1968, nefiind vorba de stabilirea unor noi limite administrative, care ar avea semnificatia de modificare a acestora.
Delimitarea cadastrala este, potrivit pct. 4.1 din Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, aprobate prin Ordinul Ministrului Administratei Publice nr. 7/1996, modificat prin Ordinul nr. 259/2010, operatiunea de baza prin care se identifica, se masoara la teren si se oficializeaza limitele unitatilor administrativ-teritoriale, continand punctele de frangere si traseele hotarului unei unitati administrativ-teritoriale, precum si limitele intravilanelor din respectiva unitate administrativ-teritoriala.
Stabilirea liniei de hotar se face in acceptiunea pct. 4.1.2 din Norme, conform planurilor urbanistice generale, intocmite si aprobate potrivit legii, iar in situatia in care nu au fost aprobate asemenea planuri, limitele intravilanelor vor fi cele existente la data de 1 ianuarie 1990, asa cum prevede Legea nr. 18/1991.
In cauza, admitand actiunea si stabilind linia de hotar, instanta a impartasit opina exprimata de Orasul Horezu, fara a prezenta argumentele pentru care s-a oprit asupra acesteia si a motiva in mod clar, convingator, solutia adoptata, inlaturand varianta propusa de Comuna Maldaresti.
Instanta nu a lamurit daca, conform variantei omologate, imobile apartinand Comunei Maldaresti sunt incluse in teritoriul Orasului Horezu, nefiind preocupata sa verifice sustinerile recurentei in acest sens si nici daca punctul de vedere impartasit este conform planurilor urbanistice generale intocmite in baza Legii nr. 2/1968 si schitelor vechi.
Totodata, a respins fara o motivare pertineneta proba cu expertiza tehnica de specialitate, privitor la care, toate partile au fost de acord ca se impune, desi era de natura ca, luand in considerare planurile urbanistice generale ale fiecarei unitati administrativ teritoriale, din anul 1968 si pana in prezent si inscrisurile depuse de acestea la dosar, pe care sa le transpuna pe teren, sa stabileasca linia de hotar corecta, existenta si nu sa procedeze la modificara acesteia prin stabilirea unei noi limite administrative.
Neprocedand astfel, rezulta ca instanta nu s-a aplecat suficient asupra fondului pricinii, pe care l-a lasat nesolutionat, si, in consecinta ca in baza art. 312 alin. 5 Cod procedura civila, Curtea a admis recursul si a casat sentinta, cu trimitere spre rejudecare, in vederea administrarii probei cu expertiza tehnica, asa cum s-a aratat mai sus.