Decizie de pensie emisa de Casa Teritoriala de Pensi, Necontestare la Comisia Centrala de Contestatii

Dreptul muncii si asigurari sociale. Decizie de pensie emisa de Casa Teritoriala de Pensii. Necontestare la Comisia Centrala de Contestatii.

Art. 149 - Legea nr. 263/2010; art. 153 - Legea nr. 263/2010;

Decizia Curtii Constitutionale nr. 956/2012.

Doar in situatia in care o persoana face dovada indeplinirii cerintelor legale de a se adresa Comisiei de Contestatii pentru solutionarea cererilor referitoare la drepturile de asigurare sociala si a faptului ca termenul legal pentru solutionarea si comunicarea acestora ar fi depasit, instantele in virtutea rolului activ nu ar putea respinge ca prematura sau inadmisibila actiunea, ci ar proceda la solutionarea acesteia pe fond.

Curtea de Apel Bacau - Sectia I Civila Decizia civila nr. 492 din 22 decembrie 2014

Prin sentinta civila nr. 219/06.02.2014 pronuntata de Tribunalul Neamt in dosarul nr. 4594/103/2013 s-a respins ca inadmisibila contestatia formulata de contestatorul N.C. in contradictoriu cu intimata C.J.P.N.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel contestatorul N.C., apel declarat si motivat in termen, legal scutit de plata taxei de timbru conform art. 29 din OUG nr. 80/2013 si inregistrat pe rolul Curtii de Apel sub nr. 4594/103/2013.

A fost criticata solutia primei instante, sustinandu-se urmatoarele:

• desi invocase exceptia de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter individual - in speta decizia nr. 254316/19.03.2011, instanta nu s-a pronuntat, fiind incidente dispozitiile Legii nr. 554/2004;
• gresit a fost admisa exceptia invocata de catre intimata C.J.P.N. a inadmisibilitatii actiunii;
• pe fondul cauzei, apelantul dupa ce face o ampla trecere in revista a intregii situatii de fapt solicita admiterea contestatiei sale.

Intimata C.J.P.N. a depus intampinare, solicitand in esenta, respingerea apelului ca nefondat, hotararea primei instante fiind pronuntata in urma aplicarii corecte a dispozitiilor legale la situatia de fapt dedusa judecatii.

Examinand apelul prin prisma motivelor invocate, a actelor si lucrarilor dosarului, a dispozitiilor art.478 si urmatoarele Cod Procedura civila Curtea retine urmatoarele:

Ca urmare a examinarii actelor din dosarul de pensionare inregistrat la numarul 66028/08.04.2013 s-a admis cererea de pensionare a numitului N.C. si s-a emis decizia nr.294316/16.05.2013 privind acordarea pensiei anticipate partiale conform prevederilor Legii nr. 263/2010.

Potrivit art.149 alin.1 din Legea nr. 263/2010 „deciziile de pensie emise de C.T.P. pot fi contestate in termen de 30 de zile de la comunicare la Comisia Centrala de Contestatii”.

Contestatorul este nemultumit de faptul ca nu i s-a modificat varsta de pensionare de la 61 ani 0 luni la 61 ani 1 luna, ca nu i s-a scazut numarul de luni de anticipatie de la 48 la 47, ca nu i s-a diminuat procentul de penalizari de la 36% la 32,25% si ca nu i-a fost stabilita valoarea pensiei la 604 lei.

Ori, C.J.P.N. poate fi obligata la valorificarea celor invederate mai sus doar in cadrul procesual al unei cereri de inscriere la pensie/recalculare, iar ulterior a contestarii la Comisia de Contestatii asa cum prevad dispozitiile imperative ale art.149 din Legea nr.263/2010.

Procedand in acest fel nu ii este blocat accesul la justitie apelantului - contestator. Aceasta, deoarece asa cum Curtea Constitutionala a stabilit (vezi decizia nr. 956/2012) doar in situatia in care o persoana face dovada indeplinirii cerintelor legale de a se adresa comisiei de contestatie pentru solutionarea cererilor referitoare la drepturile de asigurare sociala si a faptului ca termenul legal pentru solutionarea si comunicarea acestora ar fi depasit, instantele in virtutea rolului activ nu ar putea respinge ca prematura sau inadmisibila actiunea, ci ar proceda la solutionarea acesteia pe fond.

Ori, este cert ca fata de faptul cum a fost formulata cererea de chemare in judecata

aceasta reprezinta o incercare de eludare a dispozitiilor imperative ale Legii nr. 263/2010.

Concluzionand, obligatia apelantului era aceea de a respecta procedura prevazuta de lege, respectiv de a sesiza Comisia de Contestatii si numai dupa aceea sa sesizeze instanta de judecata. Doar in acest cadru procedural puteau fi puse in discutie toate nemultumirile apelantului cu referire la decizia nr. 254316/16.08.2013.

Cum apelantul nu a facut dovada inregistrarii acestei contestatii la Comisia de Contestatii in mod corect T.N. a respins actiunea ca inadmisibila.

A mai sustinut apelantul faptul ca era incidenta exceptia de nelegalitate reglementata de art. 4 din Legea nr. 554/202. Conform alin.1 si 2 din Legea nr. 554/202 - „legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, independent de data emiterii acestuia, poate fi cercetata oricand in cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea partii interesate. Instanta investita cu fondul litigiului si in fata careia a fost invocata exceptia de nelegalitate, constatand ca de actul administrativ cu caracter individual depinde solutionarea litigiului pe fond, este competenta sa se pronunte asupra exceptiei, fie printr-o incheiere interlocutorie, fie prin hotararea pe care o va pronunta in cauza”.

In speta, este adevarat ca prima instanta nu s-a pronuntat asupra exceptiei de nelegalitate a deciziei 254316/16.052013, dar Curtea apreciaza corecta pozitia T.N. Aceasta deoarece in speta, este incidenta exceptia reglementata de art.5 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 - conform cu care „nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede, prin lege organica, o alta procedura judiciara”. Ori, ne aflam in aceasta situatie de exceptie.

In discutie fiind o competenta jurisdictionala speciala atrasa printr-o lege organica in favoarea instantelor civile si care determina aplicarea subsecventa a prevederilor art. 5 alin. 2 din Legea nr. 554/202. Trebuie subliniata imprejurarea ca legiuitorul face referire, fara vreo alta distinctie „la calea contenciosului administrativ” care implica in egala masura, atat actiunea directa, reglementata de art. 1 din Legea nr. 554/2004, cat si mijlocul de aparare consacrat prin art.4 din acelasi act normativ.

Desi prin cererea de apel, apelanta critica decizia primei instante si pentru motive ce vizeaza fondul cauzei, intrucat actiunea a fost respinsa ca inadmisibila, in apel au relevanta numai criticile vizand acest aspect.

Ori solutionarea corecta a exceptiei inadmisibilitatii asa cum s-a aratat mai sus - impiedica cercetarea celorlalte motive ce vizeaza fondul cauzei.

Pentru considerentele sus-aratate, vazand dispozitiile art. 479 si urmatoarele NCP Civila va fi respins apelul ca nefondat.