Contestatie in anulare intemeiata pe art. 503 alin.2 pct.2 si 3 Cod procedura civila

Caile de atac si conditiile in care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publica, deoarece legiuitorul a avut in vedere interesul general de a inlatura orice cauze care ar putea tine in loc, in mod nedefinit, judecata unui proces.

Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac de retractare, ce poate fi exercitata doar pentru motivele expres determinate prin dispozitiile art. 503 Cod procedura civila.

Fiind o cale de retractare si nu de cenzura judiciara, contestatia in anulare nu poate fi exercitata pentru alte motive decat cele prevazute de lege, fiind inadmisibila repunerea in discutie a unor probleme ce au fost solutionate de instanta.

Greselile la care se refera art. art.503 alin.2 pct.2 Cod procedura civila sunt greseli de fapt, nicidecum eventuale greseli legate de modul de interpretare sau aplicare a legii, deoarece contestatia in anulare tinde la reformarea unei hotarari pentru inlaturarea neregularitatilor formale savarsite de instanta cu ocazia judecatii, iar nu pentru ca judecata nu ar fi fost bine facuta.

Retractarea, pe calea contestatiei in anulare, a unei hotarari pronuntate in recurs este posibila, conform art.503 alin.2 pct.3 Cod procedura civila numai atunci cand instanta, respingand recursul sau admitandu-l in parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Rezulta ca formularea contestatiei in anulare pentru omisiunea de cercetare a unui motiv de recurs este permisa numai atunci cand recursul a fost respins in fond, nu si atunci cand recursul a fost respins pe o exceptie procesuala.

Prin decizia civila nr. 433 de la 14.12.2017, Curtea de Apel Craiova a respins ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul D. M. M., impotriva sentintei civile nr. 727 A din 19 septembrie 2017, pronuntata de Tribunalul Mehedinti, in contradictoriu cu intimatele COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR VOLOIAC, COMISIA JUDETEANA DE FOND FUNCIAR MEHEDINTI.

Pentru a se pronunta astfel, Curtea a retinut urmatoarele:

Din analiza actiunii cu care a fost investita instanta de judecata, se constata ca aceasta este o actiune in materia fondului funciar, inregistrata la instanta dupa intrarea in vigoare a dispozitiilor Noului Cod de procedura civila.

Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente contine dispozitii speciale in materia caii de atac aplicabile.

Potrivit art.5 alin.1 Titlul XIII din Legea 247/2005, hotararile pronuntate de instantele judecatoresti in procesele funciare, in prima instanta, sunt supuse numai recursului.

Art.1 Titlul XIII din aceeasi lege, defineste procesele funciare ca fiind plangerile, contestatiile, si alte litigii aparute in urma aplicarii Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Legii 1/2000 pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, numite in continuare procese funciare, procedura in fata instantelor judecatoresti se va efectua conform prevederilor acestui titlu, care se vor completa cu cele ale Codului de procedura civila.

Potrivit art.7 din Legea nr. 76/24.05.2012 pentru punerea in aplicare a legii nr.134/2010 privind Codul de procedura civila, daca prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de cate ori printr-o lege speciala se prevede ca hotararea judecatoreasca de prima instanta este „ definitiva”, de la data intrarii in vigoare a Codului de procedura civila, aceasta va fi supusa numai apelului la instanta ierarhic superioara.

Alineatul 2 al aceluiasi articol prevad ca dispozitiile alin.1 se aplica si in cazul in care printr-o lege speciala se prevede ca hotararea judecatoreasca de prima instanta este „ supusa recursului” sau ca „ poate fi atacata cu recurs” ori, dupa caz, legea speciala foloseste o alta expresie similara.

Dispozitiile art. 8 din legea de punere in aplicare a noului cod de procedura civila prevad ca, de la data intrarii in vigoare a Codului de procedura civila, referirile din cuprinsul actelor normative la hotararea judecatoreasca „ definitiva si irevocabila”, sau, dupa caz, „irevocabila”, se vor intelege ca fiind facute la hotararea judecatoreasca „ irevocabila”.

In aceste conditii, actiunea dedusa judecatii are caracterul unui litigiu funciar, fiind supusa, doar apelului, potrivit dispozitiilor Noului Cod de procedura civila.

Decizia pronuntata de instanta de apel este definitiva, si nu este supusa recursului, avand in vedere considerentele expuse anterior.

Potrivit dispozitiilor art. 446 Cod de procedura civila hotararea pronuntata potrivit art. 444 Cod de procedura civila este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararile in legatura cu care s-a solicitat completarea.

Potrivit art. 457 Cod de procedura civila , hotararea judecatoreasca este supusa numai cailor de atac prevazute de lege, in conditiile si termenele stabilite de aceasta, indiferent de mentiunile din dispozitivul ei.

In consecinta, s-a constatat ca exceptia inadmisibilitatii este fondata si s -a admis, urmand ca recursul sa fie respins ca atare.

impotriva acestei decizii a formulat contestatie in anulare contestatorul D. M. M., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Contestatorul D. M. M. a invocat urmatoarele:

S-a incalcat autoritatea de lucru judecat a hotararilor care au solutionat irevocabil dreptul de revendicare nr.283/2000 si s-au pronuntat hotarari potrivnice acestora, prin care sau infrant efectele juridice pe care le-au produs.

S-a incalcat art.6 al CEDO, pentru ca nu a fost independenta si impartiala asa cum prevede Conventia, ci a fost partinitoare cu partile adverse.

De asemenea, s-a incalcat art.1 al Protocolului aditional la Conventiei incheiat la Paris din data de 20.03.1952 care prevede protectia proprietatii si art. 11 al.(1) si (2) si art.41 din Constitutia Romaniei.

De asemenea, s-a incalcat si art.4 al Noului Cod de procedura civila care prevede:
„Aplicareaprioritara a dreptului Uniunii Europene.”

Contestatorul invedereaza instantei ca gravele erori pe care instantele de judecata le- au facut in dosarul nr...., sa le aiba in vedere, intrucat l-au deposedat de proprietatea care e

castigata in instantele de judecata care au solutionat irevocabil dosarul de revendicare nr

Arata ca hotararea data nu se poate pune in aplicare, atata timp cat D. A. este mentionat ca proprietar in curtea casei contestatorului, pentru ca de C. E. il desparte suprafata de 10 m latime, in care este mentinut inscris D. A., impotriva autoritatii de lucru judecat a hotararilor din dosarul nr

Solicita ca in baza art.21 din Constitutia Romaniei sa se admita aceasta cale de atac a contestatiei in anulare, iar in hotararea care se va pronunta sa se dispuna ca invocarea exceptiei de autoritate a lucrului judecat este relevanta si obligatorie, conform Noului Cod de procedura civila, sa se anuleze toate hotararile pronuntate cu actiunea nr....din 2016 pentru ca sunt nelegale, sa se anuleze dosarul disjuns nelegal nr....din 2017.

Solicita sa se admita actiunea din 2016, asa cum a fost formulata, sa se dovedeasca ca terenul din T.46.p.I. din 69258/2000 este vecin la nord cu terenul cu care contestatorul a fost pus in posesie de executorul judecatoresc si ca vecin la est este C.. E. pe lungimea de 25 m si ca in continuare este vecin cu D. A..

Contestatia in anulare se va respinge ca inadmisibila, pentru urmatoarele considerente:

Curtea, la termenul din 3 septembrie 2018, a invocat exceptia inadmisibilitatii contestatiei in anulare, pe care o va analiza cu prioritate, fata de dispozitiile art.248 Cod procedura civila si pe care o va admite, pentru considerentele care succed:

Caile de atac si conditiile in care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publica, deoarece legiuitorul a avut in vedere interesul general de a inlatura orice cauze care ar putea tine in loc, in mod nedefinit, judecata unui proces.

Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac de retractare, ce poate fi exercitata doar pentru motivele expres determinate prin dispozitiile art. 503 Cod procedura civila.

In sedinta publica, Curtea, in raport de dispozitiile art.22 Cod procedura civila, ce instituie principiul rolului activ al judecatorului, din oficiu, a pus in discutie precizarea temeiului de drept al contestatiei in anulare, in contextul in care in contestatia formulata, nu sa invocat temeiul legal.

Contestatorul, la interpelarea instantei, a aratat ca isi intemeiaza contestatia in anulare pe dispozitiile art.503 alin.2 pct.3 Cod procedura civila, potrivit carora „hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie in anulare atunci cand instanta de recurs, respingand recursul sau admitandu-l in parte, a omis sa cerceteze vreunul din motivele de casare.

Fiind o cale de retractare si nu de cenzura judiciara, contestatia in anulare nu poate fi exercitata pentru alte motive decat cele prevazute de lege, fiind inadmisibila repunerea in discutie a unor probleme ce au fost solutionate de instanta.

In cauza, contestatorul invoca drept temei juridic al caii extraordinare de atac dispozitiile art.503 alin.2 pct.3 Cod procedura civila, sustinand ca instanta de recurs a retinut gresit inadmisibilitatea recursului, intrucat nu a aplicat dispozitiile art. 6 din C.E.D.O., care aveau prioritate in raport cu legislatia interna, raportat la dispozitiile art.11, art.21, art.41, art.135 din Constitutie, raportat la hotararile judecatoresti invocate in contestatie si care, in opinia sa, justificau admisibilitatea recursului, iar, pe de alta parte, ca instanta a omis sa analizeze motivele de recurs.

Rezulta ca, aspectele invocate prin contestatia in anulare se refera la modul in care a instanta de recurs a dezlegat problema admisibilitatii caii de atac.

Ignorarea normelor conventionale in evaluarea problemei admisibilitatii caii de atac, pe care contestatorul o invoca, contureaza o eventuala greseala de judecata, or o asemenea greseala nu se incadreaza in randul celor pentru care art.503 alin.2 pct.2 Cod procedura civila deschide calea contestatiei in anulare si care au in vedere exclusiv erorile materiale ce tin de judecata formala a recursului.

Greselile la care se refera art. art.503 alin.2 pct.2 Cod procedura civila sunt greseli de fapt, nicidecum eventuale greseli legate de modul de interpretare sau aplicare a legii, deoarece contestatia in anulare tinde la reformarea unei hotarari pentru inlaturarea neregularitatilor formale savarsite de instanta cu ocazia judecatii, iar nu pentru ca judecata nu ar fi fost bine facuta.

Prin urmare, faptul ca rezolvarea data de catre instanta de recurs problemei admisibilitatii recursului s-ar intemeia pe aplicarea gresita a legii - contestatorul pretinzand ca instanta de recurs a aplicat gresit legea nationala, ignorand aplicabilitatea directa si prioritara a normelor conventionale care, in opinia sa, ar justifica admisibilitatea recursului - nu poate fi valorificat intr-o contestatei in anulare, cale de atac inadmisibila pentru acest motiv.

Pe de alta parte, in speta, nu este nici cazul unei omisiuni de cercetare a unui motiv de recurs in sensul art.503 alin.2 pct.3 Cod procedura civila.

Retractarea, pe calea contestatiei in anulare, a unei hotarari pronuntate in recurs este posibila, conform art.503 alin.2 pct.3 Cod procedura civila numai atunci cand instanta, respingand recursul sau admitandu-l in parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Rezulta ca formularea contestatiei in anulare pentru omisiunea de cercetare a unui motiv de recurs este permisa numai atunci cand recursul a fost respins in fond, nu si atunci cand recursul a fost respins pe o exceptie procesuala.

Caile de atac si conditiile in care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publica, de stricta interpretare, prioritar analizarii motivelor invocate in sustinerea caii de atac fiind aspectul admisibilitatii acesteia, iar constatarea neindeplinirii acestei cerinte, cu consecinta respingerii caii de atac ca fiind inadmisibila, face de prisos analiza motivelor formulate.

Cum instanta de recurs s-a pronuntat in sensul respingerii recursului ca inadmisibil, analiza motivelor propriu-zise de recurs nu mai era posibila, astfel ca, in speta, nu este cazul omisiunii din greseala a analizarii motivelor de recurs, avuta in vedere de prevederile art.503 alin.2 pct.3 Cod procedura civila.

In concluzie, retinand ca sustinerile formulate de contestator nu se circumscriu motivelor limitativ prevazute de art.503 alin.2 pct. 2 si 3 Cod procedura civila, care nu pot fi extinse, prin analogie, la alte situatii decat cele vizate in mod expres de acest text de lege, Curtea va respinge, ca inadmisibila, contestatia in anulare.
(Decizia nr.432 din 3 septembrie 2018 - Sectia I Civila, rezumat judecator Alexandrina Marica)