Constituire drept de superficie

Cuprins pe materii
:
Drept administrativ

Legislatie relevanta
:
 Decretul nr. 176/1969, Decretul nr. 213/1978, HG nr. 908/22.08.2002

Rezumat
:

Administratia teritoriala exercita prerogativele dreptului de proprietate asupra   bunurilor din domeniul public, avand posibilitatea sa le dea in administrare, sa le concesioneze, sa le inchirieze sau sa le dea in folosinta gratuita, aceasta din urma institutiilor de utilitate publica, insa toate aceste acte trebuie realizate in conditiile legii.

Or potrivit art. 136 al. 2 din Constitutia Romaniei din 1991, republicata, „proprietatea publica” este garantata si ocrotita de lege, iar potrivit art. 136 al. 4 teza I din Constitutie, „bunurile proprietate publica sunt inalienabile”.

 A recunoaste dreptul de folosinta pe perioada nedeterminata, atribuit prin decretele din 1969 si 1978, pe suprafetele de 169.266 m.p. si respectiv 5,3 ha, in conditiile modificarii regimului dreptului de proprietate dupa 1989, ar insemna, pe de o parte, ca proprietatea publica este lipsita de orice protectie, iar pe de alta parte ca ea a fost instrainata, in pofida caracterului inalienabil al acesteia.

Transferul perpetuu al dreptului de folosinta publica asupra unui bun proprietate publica nu poate avea o alta semnificatie decat golirea de continut juridic a insusi dreptului de proprietate publica.

 

            Decizia nr. 320/22.03.2019 a Curtii de Apel Galati

 

Prin cererea inregistrata initial la Tribunalul Braila sub nr. …/91/2014 reclamanta … a chemat in judecata pe paratul … solicitand ca acesta sa fie obligat la modificarea si completarea HCJ nr. …/03.04.2014 in sensul includerii si a suprafetelor de teren aferente unor constructii, ce nu se regasesc in Anexa 1 a actului administrativ, concomitent cu recunoasterea dreptului de superficie gratuita asupra terenului de 169.266 mp situat in statiunea … jud. …, constituit in baza Decretului Consiliului de Stat al RSR nr. 176/1969 si asupra terenului de 5,3 ha situat in aceeasi localitate, in temeiul Decretului Consiliului de Stat al RSR nr. 213/1978.

In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca este succesoarea UGSR intrucat asociatii CNSLR- Fratia, CNS Cartel Alfa, BNS si CNDR sunt succesorii UGSR- proprietara constructiilor si instalatiilor precizate in baza Decretului Consiliului de Stat nr. 176/1969, nr. 213/1978, HCM 825/1975 - constructia sanatoriului ... si ulterior sentinta civila nr. 4547/2002 a Judecatoriei Buzau definitiva prin care s-a constatat dreptul de proprietate asupra constructiilor in suprafata de 5.458,97 m.p.

 Prin HCJ 49/2014 paratul a recunoscut ca reclamanta are calitatea de succesoare si i-a recunoscut dreptul de superficie pentru suprafata de teren ocupata de constructiile reclamantei, ce conform anexei totalizeaza 12.431 m.p.

 In consecinta apreciaza ca se impune modificarea hotararii pentru ca toate constructiile proprietatea sa sa poata fi accesibile, iar situatia lor juridica sa fie clarificata.

 Arata ca in momentul adoptarii HCJ 49/2014 nu s-au avut in vedere Decretele nr. 176/1969 si nr. 213/1978.

 Solicita completarea hotararii cu dreptul de superficie aferent urmatoarelor constructii: semnal piatra, teren sport, drum acces, fantani exterioare 2, fundatii-birouri vechi si baie spalatorie, leagane si balansoare, vila ..., vila ..., bazin fibra de sticla pentru stocare apa sulfuroasa, statii captare apa: ..., ..., captare apa ..., instalatii apa canal, gard imprejmuitor, rigole scurgeri, parcari, pista popice, chiosc racoritoare,anexa terasa ... si brutarie, arhiva, magazie tabla, grajd cai, fanarie si afumatoare, teren joaca copii, acces direct pentru interventii cabluri electrice subterane, conducte apa, canalizare, camine sanitare, spatii verzi aferente.

 Nu a motivat in drept actiunea. A depus inscrisuri.

 Legal citat paratul a depus intampinare prin care a invocat lipsa calitatii procesuale pasive, intrucat terenul de 5,3 ha transmis prin Decretul nr. 213/1978 nu a apartinut niciodata judetului ....

Pe fond a aratat ca reclamantei nu i se poate constitui drept de superficie gratuita intrucat este o societate comerciala, iar legea – art. 874 C. Civ arata ca acesta se acorda doar institutiilor publice.

Pe de alta parte, dreptul de superficie i s-a constituit asupra terenurilor aferente constructiilor, pe durata existentei acestora cu mentiunea ca le poate utiliza si poate moderniza si retelele de energie, apa, canalizare aferente. Restul suprafetei este in parte suprafata impadurita, este aferenta unor constructii ce s-au autodistrus sau a fost restituita proprietarilor.

A mai aratat ca nici completarea anexei 1 cu alte suprafete nu este intemeiata pentru ca unele suprafete sunt deja incluse, altele sunt folosite si de alti proprietari - caile de acces, altele au fost degradate – birouri vechi, bai, spalatori, teren popice. A aratat ca semnalul de piatra, terenul de sport si vila ... pot fi consemnate in anexa, dar reclamanta trebuie sa dovedeasca construirea lor cu autorizatia de construire.

Reclamanta a depus raspuns la intampinare prin care a reiterat sustinerile din actiune.

Initial cauza s-a aflat pe rolul Tribunalului Vrancea, dar prin sentinta nr. ../2015 a Curtii de Apel Galati cauza a fost stramutata la Tribunalul Braila.

In fata acestei instante partile au solicitat si au fost incuviintate probe: inscrisuri, expertiza tehnico-judiciara in specialitatea constructii si topografica.

Din relatiile oferite de BCPI … rezulta ca imobile-constructii proprietatea reclamantei nu sunt intabulate in cartea funciara.

Prin sentinta nr. …/20.11.2018 a Tribunalului Braila a fost admisa in parte actiunea formulata de reclamantul ... in contradictoriu cu paratul Consiliul judetean …

A fost modificata hotararea nr. …/03.04.2014 emisa de parat in sensul includerii in anexa I a drenului de apa situat pe terenul in suprafata de 10.000 mp.

Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarele:

Prin HCJ nr. 49/03.04.2014 cu anexa I reclamantei i s-a recunoscut dreptul de superficie asupra suprafetelor de teren aferente constructiilor situate pe teritoriul Statiunii ... pe durata existentei constructiilor, conform anexei de identificare. S-a stipulat in beneficiul reclamantei si dreptul de acces la cladiri, permanent si neingradit si acces pentru lucrari de intretinere si modernizare a retelelor de alimentare cu apa, canalizare si energie electrica.

In anexa sunt consemnate: gospodaria de apa - 3.008 mp., vila ...  teren 449 mp-266 mp constructie, hotel ... – teren 934 mp – supraf. construita 733 mp., vila ... - teren 491 mp, s.constr. 260 mp, restaurant bar- teren 566 mp, s.constr. 350mp, hotel ... – teren 3.372 mp - s.constr. 2.300 mp.,  club teren 825 mp, s.constr. 558 mp, cantina teren 769 mp. s.constr. 550 mp, service teren 231 mp. - s.construita 165 mp, garaj teren 287 mp, s. constr.115 mp, terasa chiosc teren 800 mp, s.constr. 400 mp., magazii lemn teren 434 mp, s.constr. 300 mp., remiza gunoi teren 37 mp., s.construita 30 mp, grup electrogen teren 40 mp, s.constr. 35 mp, depozit carburant teren 70 mp. s.construita 60 mp., centrala termica teren 100 mp, s.constr. 80 mp., total suprafata 12.413 mp.

Din raportul de expertiza tehnica judiciara specialitatea topografie intocmit de expert …, raspunsul la obiectiuni si expertiza suplimentara rezulta ca au fost identificate toate suprafetele aferente constructiilor reclamantei, asa cum i-au fost recunoscute prin HCJ 49/2014 si cum i s-au atribuit prin Decretul nr. 176/1969 si nr. 213/1978.

Din concluziile expertizei rezulta ca pe o suprafata de 169.266 mp aferent Decretului nr. 176/1969 s-au identificat  vilele ..., ..., ..., ..., ... cu terenurile aferente, teren de 10.000 mp de acces la izvoare si dren, teren 1.190 aferent statiei de apa si 154.457 mp teren aferent statiunii de odihna si taberei de scolari si pionieri. Din acest ultim teren o parte este intabulat ca domeniu public Judet …, alte suprafete au fost revendicate si restituite in natura fostilor proprietari. Cele cinci vile: ..., ..., ..., ..., ... sunt situate pe teritoriul satului ..., restituite in natura proprietarilor, mai putin vila ... care a apartinut fostului UGSR, dar aflata in stare de degradare.

Statia de tratare a apei nu este pe teritoriul statiunii, dar face parte din terenul de 161.206 atestat in cartea funciara ca domeniu public judet ..., terenul aferent este de 3.008 mp si a fost avuta in vedere in cadrul HCJ 49/2014.     

Drenul se afla pe malul paraului ..., terenul aferent fiind de 10.000 mp. Pe acest teren se afla statia de captare apa ..., ... si statia ...

Cu privire la suprafata de 5,3 ha teren atribuita prin Decretul 213/1978, expertul a precizat ca se afla la sud de confluenta paraielor ... si ...,  era destinat amplasarii gospodariei anexa ce deservea statiunea.

Din raportul de expertiza intocmit de expert … rezulta ca suprafata aferenta constructiilor pe care s-a recunoscut superficia este de 6.211 mp.

In consecinta s-a constatat cu privire la dreptul de superficie asupra terenului  recunoscut prin HCJ 49/2014 ca acesta priveste constructiile proprietatea reclamantului, a fost recunoscut pe durata existentei acestora, s-a precizat ca se asigura acces pentru lucrari modernizare retele, caz in care tribunalul  a constatat ca sub acest aspect hotararea atacata este legala, reclamantul poate folosi cladirile pentru scopul pentru care au fost construite.

Cu privire la semnal piatra, teren sport, drum acces, fantani exterioare 2, fundatii-birouri vechi si baie spalatorie, leagane si balansoare, vila ..., vila ..., bazin fibra de sticla pentru stocare apa sulfuroasa, instalatii apa canal, gard imprejmuitor, rigole scurgeri, parcari, pista popice, chiosc racoritoare, anexa terasa ... si brutarie, arhiva, magazie tabla, grajd cai, fanarie si afumatoare, teren joaca copii, acces direct pentru interventii cabluri electrice subterane, conducte apa, canalizare, camine sanitare, spatii verzi aferente, din probele administrate nu rezulta existenta altor  constructii decat cele mentionate in anexa 1 pe teritoriul Statiunii ... pentru care sa se constituie drept de folosinta in favoarea reclamantului.

De asemenea mentiunea paratei referitor la o posibila recunoastere a dreptului de folosinta pe vila ..., semnalul de piatra si terenurile de sport cu conditia probarii proprietatii asupra constructiilor, nu a fost realizata, respectiv nu s-a probat  existenta unei autorizatii de constructie, caz in care recunoasterea nu poate opera, nici din concluziile expertizelor nerezultand contrariul.

Instanta a inlaturat ca nefondata sustinerea paratei ca nu poate constitui dreptul de folosinta intrucat reclamanta nu este o institutie de utilitate publica, avand in vedere ca se solicita modificarea si completarea unei hotarari emisa de parata prin care deja i s-a recunoscut reclamantei acest drept.

Sustinerea reclamantei legata de instituirea dreptului de superficie pe intreaga suprafata din actele din anul 1969 si cu titlu permanent nu se justifica, in conditiile in care din 1969 si pana in prezent au intervenit modificari in situatia de fapt, unele constructii s-au degradat, altele au fost restituite proprietarilor si chiar UGSR-ul nu mai fiinteaza, succesorii lui, cele patru asociatii CNSLR- Fratia, CNS Cartel Alfa, BNS si CNDR, asociati si in cadrul societatii reclamante de fata, au fost nevoiti de trecerea timpului si degradarea si distrugerea lucrurilor sa solicite recunoasterea dreptului de superficie. In acest sens este de la sine inteles ca nici actele normative care au reglementat dreptul de folosinta permanenta nu pot supravietui noilor relatii sociale, caz in care in mod corect a fost acordat un drept de folosinta pe termen limitat, existenta constructiilor. Sub acest aspect, hotararea 49/2014 nu va fi modificata.

Avand in vedere concluziile raportului de expertiza topografica rezulta ca in afara statiunii, dar tot pe raza judetului ... antecesorul reclamantului a detinut si alte vile in numar de cinci, dren de apa, statie de tratare, pe un teren de 169.266 mp aferent Decretului 176/1969.

Asupra acestor cereri, instanta va aprecia ca reclamanta a dovedit doar o parte din pretentii, respectiv ca exista constructii aferente drenului de apa: statia de captare apa ..., ... si statia ... Terenul este in suprafata de 10.000 mp. si este necesar desfasurarii activitatii turistice prin vilele si hotelurile pe care reclamanta le detine in statiunea ...

Asa fiind, se impune modificarea hotararii 49/2014 prin includerea terenului in suprafata de 10.000 mp. aferent drenului - statia de captare apa ..., ... si statia ... - anexa 16 la raportul suplimentar de expertiza.

Cu privire la cele cinci vile situate in afara statiunii ..., acestea au fost revendicate si au fost restituite proprietarilor ..., ..., ..., ..., iar vila ... este in stare de degradare conform raportului de expertiza, neimplicand recunoasterea unui drept de folosinta.

Cu privire la statia de captare apa, se va retine ca aceasta a fost inclusa in anexa I la HCJ 49/2014 in cadrul gospodariei de apa - 3.008 mp.

Cu privire la terenul de 5,3 ha atribuit prin Decretul 213/1978, aflat la sud de confluenta paraielor ... si ...,  destinat amplasarii gospodariei anexa ce deservea statiunea, reclamanta nu a dovedit ca are amplasate pe acest teren constructii si ca sunt utilizabile, iar din raportul de expertiza nu rezulta existenta vreunei constructii, asa incat nu se poate recunoaste un drept de superficie in lipsa constructiilor aferente.

Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei invocata in legatura cu acest teren, instanta a constatat ca din expertiza topografica rezulta ca terenul nu se afla pe teritoriul statiunii ..., dar se afla pe teritoriul judetului ..., neexistand nicio dovada ca limitele teritoriale s-au schimbat.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta ..., invocand prevederile art. 488 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ., respectiv hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.

In motivarea recursului a aratat in esenta urmatoarele:

1. In cauza s-a  dovedit cu inscrisuri  faptul ca reclamanta a devenit, in baza prevederilor Decretului Consiliului de Stat al RSR nr. 176/1969 titulara dreptului de folosinta gratuita asupra terenului in suprafata de 169.266 mp,  recunoscut initial antecesorului sau - fosta U.G.S.R.

Succesorii acesteia (CNSLR - Fratia, CNS Cartel Alfa, BNS si CSDR, in calitate de asociati ai  S.C. … S.R.L.) i-au transmis dreptul respectiv, asa cum rezulta si din sentinta civila nr. …/10.05.2002 a Judecatoriei sectorului 6 Bucuresti.

Prin actul normativ mentionat, care nu a fost niciodata abrogat, a intrat in circuitul civil si a produs efecte erga omnes, s-a atribuit catre U.G.S.R. proprietatea constructiilor existente pe cei 169.266 m.p., precum si folosinta terenului aferent acestora pe durata nedeterminata.

Astfel, art. 2 din Decret dispune:

„Constructiile in suprafata de 5458,97 mp situate pe terenurile prevazute la alineatul precedent, inclusiv bunurile mobile cu care sunt dotate aceste constructii se transmit gratuit din proprietatea statului in proprietatea UGSR"

De asemenea, a dovedit ca prin Decretul Consiliului de Stat al RSR nr. 213/1978 s-a aprobat realizarea unei gospodarii-anexe finantarea acesteia fiind asigurata din fondurile U.G.S.R. Prin acelasi act normativ, s-a transmis din administrarea directa a comunei ... in folosinta gratuita pe durata nedeterminata a UGSR suprafata de 5,3 ha.

In fine, prin HCM nr. 825/1975 s-a aprobat ca U.G.S.R. sa realizeze, ca titular de plan, un sanatoriu pentru bolnavii de silicoza ... finantarea fiind asigurata din fondurile acesteia.

Toate aceste acte normative au fost  interpretate si aplicate gresit de catre instanta de fond.

A depus la dosarul cauzei sentinta civila nr. …/2002 a Judecatoriei Buzau, irevocabila, prin care s-a constatat  calitatea societatii  de proprietar asupra imobilelor  (constructii) dobandite de la U.G.S.R.. in suprafata de 5458.97 m.p., dezlegarile acesteia intrand in puterea lucrului judecat.

2. A mai aratat ca, pana la intrarea in vigoare a noului Cod Civil (1.10.2011), dreptul de superficie nu avea o reglementare legislativa distincta, fiind mentionat doar in cateva acte normative (Decretul Lege nr. 115/1938, Decretul nr. 167/1958, Legea nr. 7/1996). In doctrina s-a considerat ca dreptul de folosinta asupra terenurilor atribuit organizatiilor sindicale, inainte de anul 1990, este asimilat dreptului de superficie, dezmembramant al dreptului de proprietate a statului.

O asemenea calificare a fost determinata de faptul ca nu se putea opera o delimitare de natura juridica si de regim aplicabil intre dreptul de folosinta si cel de superficie, in ambele regasindu-se aceleasi elemente fundamentale.

In cazul entitatilor sindicale,  dreptul de superficie asupra terenurilor s-a nascut odata cu atribuirea in folosinta, fara plata si fara termen, a terenurilor proprietate de stat, in temeiul prevederilor actelor normative invocate.

Prin actele de atribuire in folosinta a terenurilor s-a specificat faptul ca suprafetele respective au fost atribuite in scopul folosirii si construirii  pe  acestea a unor imobile care sa serveasca  activitatea entitatilor beneficiare.

Or, in aceasta situatie de necontestat, actele normative cu putere de lege ce constituie izvorul dreptului reclamantei exprima acordul expres, neechivoc al proprietarului terenului (statul), prin organele sale administrative, acord ce reprezinta elementul  esential al nasterii dreptului de superficie gratuita si fara termen.

Tinand seama de principiul ierarhiei si fortei juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin. 5 din Constitutia Romaniei si de art. 4 alin. 3 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative - conform caruia actele normative date in executarea legilor, ordonantelor sau hotararilor Guvernului se emit in limitele si potrivit normelor care le ordona,  Hotararea adoptata de Consiliul judetean .... nu a avut in vedere prevederile Decretului Consiliului de Stat al RSR nr. 176/1969 si Decretului Consiliului de Stat al RSR nr. 213, 1978, acte normative cu forta juridica superioara, forta juridica ocrotita si garantata prin texte constitutionale, cat si prin Legea nr. 215/2001.

Consiliul Judetean ... ar fi trebuit sa recunoasca in intregime dreptul de superficie gratuita asupra suprafetelor de teren aferente cladirilor proprietatea reclamantei, situate pe teritoriul Statiunii ..., avand in vedere faptul ca titularul dreptului de superficie gratuita este ... in calitatea sa de proprietar al constructiilor aflate pe terenul respectiv si de titulara dreptului de folosinta gratuita pe perioada nedeterminata asupra terenului aferent acestora.

3. In ceea ce priveste Raportul de  expertiza judiciara topografica intocmit de catre dl. …, arata recurenta ca a formulat obiectiuni cu privire la obiectivele incuviintate aratand in mod justificat urmatoarele:

Prin obiectivul nr.1 instanta a solicitat expertului tehnic desemnat: Sa se identifice terenul in suprafata de 12.413 m.p. ce a facut obiectul Hotararii Consiliului Judetean ... nr. 49/03.04.2014 si constructiile ce se afla edificate pe acest teren.

Expertul desemnat nu a raspuns acestui obiectiv in maniera tehnica asteptata in mod justificat de instanta si de parti, rezumandu-se la o explicatie nefundamentata tehnic: „Am observat ca textul hotararii nu face referire la o anexa (plan, schita etc.) in care sa expliciteze in vreun fel forma si dimensiunile celor 17 terenuri. In lipsa altor indicii sau explicatii, am presupus ca fiecare din cele 17 terenuri include constructiile indicate in a doua coloana a tabelului din Anexa 1 la HCJ nr.49/2014”.

De asemenea, expertul desemnat nu a identificat terenurile aferente obiectivelor denumite grup electrogen, depozit carburant si centrala termica, fara sa motiveze cauza lipsei identificarii respective, in sensul in care aceasta lipsa de identificare reprezinta o omisiune a HCJ nr. 49/2014, sau exista alta cauza care a condus la imposibilitatea identificarii suprafetelor de teren aferente acestor constructii.

Prin obiectivul nr. 2 instanta a solicitat expertului desemnat: Sa se identifice terenul in suprafata de 169.266 m.p., transmis in folosinta gratuita pe perioada nedeterminata in favoarea antecesorului reclamantei - U.G.S.R. - prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 176/1969.

Nici la acest obiectiv expertul desemnat nu a raspuns obiectiv si convingator in sensul ca, fara sa dea vreo explicatie tehnica, trage concluzia:

„In lipsa altor indicii am presupus ca terenurile indicate in anexele 1-7 sunt amplasate in aproprierea statiunii ...”

Situatia prezentata de expert este  nereala, toate terenurile fiind situate in statiunea ... asa cum rezulta fara echivoc din planurile anexe ale Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 176/1969.

Mai mult decat atat, expertul desemnat nu a indicat metoda tehnica prin care a realizat suprapunerea in teren a planurilor anexe ale Decretului Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 176/1969, pentru a se putea face o verificare tehnica corecta asupra identificarii topografice a acestora.

Obiectivul nr. 5 incuviintat de instanta de fond consta in: Sa se stabileasca cat din suprafata de 12.413 m.p. ce a facut obiectul Hotararii Consiliului Judetean ... nr. …/03.04.2014 este aflata sub constructii si ce suprafata de teren a ramas sa deserveasca constructiile existente pe aceasta.

Nici la acest obiectiv expertul desemnat nu a raspuns obiectiv si convingator: „Prin diferenta dintre suprafata de teren de 12.413 m.p. si cea construita  totala de 6202 m.p. (calculata prin insumarea suprafetelor construite din anexa 1 la HCJ), am calculat ca suprafata ramasa sa deserveasca constructiile  ar fi de 6.211 mp”

Prin obiectivul nr 6 instanta de fond a solicitat expertului desemnat: Sa se stabileasca care a fost suprafata de teren atribuita initial functionarii Statiilor de captare apa: ..., ..., precum si Captare apa ... si cat din aceasta suprafata de teren a ramas in folosinta in urma adoptarii Hotararii Consiliului Judetean ... nr …/03.04.2014.

La acest obiectiv, expertul desemnat nu a raspuns, precizand doar ca nu a putut identifica terenurile atribuite Statiilor de captare apa ..., ..., precum si Captare apa ...

Obiectivul nr. 7 incuviintat de instanta consta in: Care sunt constructiile care nu au atribuita nicio suprafata de teren pentru a putea functiona urmare adoptarii Hotararii Consiliului Judetean ... nr. …/03.04.2014.

Nici la acest obiectiv expertul desemnat nu raspunde, precizand doar ca nu a identificat pe teren constructiile indicate in anexele 1-7 la Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 176/1969 care nu sunt incluse in HCJ nr.49/2014.

Considera ca aproape toate raspunsurile date de expertul desemnat nu sunt fundamentate tehnic, fiind bazate pe presupuneri si nu pe certitudini.

4. Chiar in conditiile realizarii precare a expertizei topografice in cauza,  au fost confirmate de catre expertul topograf urmatoarele realitati faptice si juridice sustinute de catre reclamanta:

- Conform anexelor 1 - 8 la Decretul nr. 176/1969 terenurile in suprafata totala de 169 266 m.p. sunt situate in satul ... comuna ..., judetul ... si sunt dispuse in opt amplasamente distincte, iar la pct. 8 din tabel apare - Statiunea de odihna si tabara de scolari si pionieri - cu o suprafata de teren de 154 457 m.p. si o suprafata construita desfasurata de 5676,37 m.p., ceea ce dovedeste  ca suprafata atribuita in folosinta reclamantei este cea pretinsa prin actiunea introductiva de instanta si nu suprafata absolut derizorie recunoscuta prin hotararea contestata.

Potrivit anexelor 1-8 indicate in decret, terenul in suprafata de 169.266 m.p. transmis in folosinta gratuita pe perioada nedeterminata in favoarea U.G.S.R. prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 176/1969 este dispus in 8 amplasamente dupa cum urmeaza:

•  teren in suprafata de 475 m.p. aferent vilei nr. ..., identificat grafic in anexa 1 la decret;

•  teren in suprafata de 900 mp. aferent vilei nr. ..., identificat grafic in anexa 2 la decret;

•  teren in suprafata de 774 m.p. aferent vilei nr. ..., identificat grafic in anexa 3 la decret;

•  teren in suprafata de 510 m.p, aferent vilei nr. ..., identificat grafic in anexa 4 la decret;

•  teren in suprafata de 10.000 m.p. aferent accesului la izvoare si dren, identificat grafic in anexa 5 la decret;

• teren in suprafata de 1.190 m,p, aferent statiei de apa, identificat grafic in anexa 6 la decret;

• teren in suprafata de 960 mp, aferent vilei nr. ..., identificat grafic in anexa 7 la decret;

• teren in suprafata de 154.457 m.p. aferent statiunii de odihna si taberei de scolari si pionieri ..., identificat grafic in anexa nr. 8 la decret.

In anexele 1-8 din expertiza, expertul desemnat a reconstituit grafic formele si dimensiunile terenurilor indicate in anexele 1-8 din decret, in vederea identificarii vechilor amplasamente s-a indicat si vecinatatile din anul 1969 precizate in anexele decretului in cauza.

-  Terenurile in suprafata totala de 12.413 m.p. reprezinta terenuri aferente unor constructii amplasate pe terenul in suprafata totala de 161.222 m.p. care fac parte din imobilul denumit Statiunea ... Aceste terenuri sunt indicate in Anexa 1 la Hotararea Consiliului Judetean ... nr. …/03.04.2014. Au fost identificate terenurile ce au facut obiectul HCJ si parte din constructiile edificate pe aceste terenuri. In anexa nr. 10 din raport expertul tehnic desemnat prezinta grafic terenurile si constructiile identificate.

- Expertul desemnat a identificat si terenul in suprafata de  5,3 ha ca fiind amplasat la sud de confluenta paraielor ... si ... Acesta constata ca potrivit art. 1 din decret acest teren a fost atribuit pentru amplasarea unei gospodarii anexe a Complexului de odihna si tratament ... In anexa 9 este prezentata identificarea terenului in suprafata de 5,3 ha pe harta comunei ... Deci si aceasta suprafata de teren exista.

5. In ceea ce priveste expertiza tehnica in constructii efectuata de d-na dr. ing. … aceasta a concluzionat, in raport de obiectivele stabilite de catre tribunal, ca:

Suprafata construita desfasurata aflata pe suprafata de 12.413 mp pentru care Consiliul Judetean ... a recunoscut dreptul de superficie in favoarea ... se prezinta, la verificarea pe teren, astfel:

-   Suprafata construita: 6.202 m.p.;

-  Suprafata desfasurata: 14.177 m.p.

Al doilea obiectiv al expertizei a fost sa se determine „cat din suprafata de 12413 mp ce a facut obiectul Hotararii Consiliului Judetean ... nr. …/03.04.2014 este aflata sub constructii si ce suprafata a ramas sa serveasca constructiile existente pe acesta.”

Doamna expert a concluzionat ca suprafata de teren ramasa sa serveasca constructiile este de 6.211 m.p.

Aceste concluzii confirma sustinerile reclamantei, dovedite cu inscrisuri, in sensul ca terenul aferent constructiilor asupra carora i s-a constituit un drept de superficie gratuita este absolut insuficient pentru desfasurarea activitatii.

Este evident ca aceste structuri de primire turistica au fost proiectate ca statiuni balneoclimaterice cu suprafetele de teren necesare desfasurarii activitatii de recreere si tratament balnear, fara aceste zone verzi neputandu-se realiza procedurile balneare de tratament al afectiunilor pentru care zona este renumita si declarata statiune balneoclimaterica de interes local.

Din Anexa la Hotararea Consiliului Judetean ... nr. …/03.04.2014 se poate constata ca pentru cele 17 pozitii cu denumirile „generice” suprafetele de teren aferente constructiilor respective sunt stabilite in mod arbitrar, fara nicio legatura cu realitatea, suprafetele fiind cu mult diminuate fata de cele existente.

Trebuie avut in vedere si faptul ca prin intampinarea depusa de Consiliul Judetean ... in Dosarul nr. …/91/2014 se sustine ca exista constructii civile (..., terenurile de sport, semnal piatra) care au fost omise din Anexa Hotararii Consiliului Judetean Vrancea nr. …/03.04.2014, insa Consiliul Judetean ... conditioneaza  post-factum completarea hotararii in cauza de existenta Autorizatiilor de construire a acestor constructii.

Este evident ca aceste constructii au fost edificate cu autorizatie de construire, nefiind posibil ca realizarea unor constructii de acest gen sa se faca fara autorizatie de construire, in conditiile in care aceste constructii au fost aprobate prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 176/1969, Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 213/1978 si H.C.M. nr. 825/1975, acte normative cu putere de lege care produc efecte juridice si in prezent, atat fata de parti cat si fata de terti, bunurile ce fac obiectul reglementarii lor fiind intrate in circuitul civil si valorificate, sub puterea autoritatii de lucru judecat, prin sentinta civila nr. …/2002 devenita irevocabila prin decizia nr. 800/2002  pronuntata de Tribunalul Buzau.

Autorizatiile de construire  au fost emise pentru construirea in intregime a Complexului de Odihna si Tratament ... jud. ...:

-   Autorizatia pentru executare lucrari nr. …/05.04.1976 emisa de Consiliul Popular al Judetului ...;

-   Autorizatia pentru executare lucrari nr…./09.07.1976 emisa de Consiliul Popular al Judetului ...

Nu pot fi primite nici sustinerile total nefondate ale Consiliul Judetean ... cu privire la faptul ca terenurile aferente statiilor de captare: ..., ..., precum si Captare apa ... nu sunt pe terenul apartinand domeniului judetului ..., neproband in niciun fel aceasta sustinere.

De asemenea, sustinerea ca sunt trecute in Anexa Hotararii Consiliului Judetean ... nr. …/03.04.2014 suprafetele de teren aferente bazinului de fibra, instalatiilor de apa si canal, este total nereala, avand in vedere faptul ca suprafata terenurilor aferente acestor constructii este cu mult diminuata fata de suprafata reala detinuta in folosinta de societate, potrivit actelor normative cu putere de lege precizate expres.

Aceeasi situatie se regaseste si in cazul terenurilor aferente Hotelului ... si Hotelului ... Vila ... si Vila ... a Restaurantului Bar, a Clubului ..., precum si asupra tuturor celorlalte constructii existente in Statiunea ..., jud. ... si precizate in mod generic in cele 17 pozitii din Anexa la Hotararea Consiliului Judetean ... nr. 49/03.04.2014, excluzandu-se fara niciun fel de justificare legala, terenurile aferente urmatoarelor active patrimoniale: Fantani exterioare - 2 buc; Leagane si balansoare; -   ... ; -Parcari; - Chiosc de racoritoare, Anexa terasa ... si ...; - Arhiva, Magazie tabla (depozit metalic), Grajd cai, Fanarie si Afumatoare; - Teren de joaca pentru copii; - Spatiile verzi din jurul mijloacelor fixe detinute.

Sustinerea cum ca pentru terenurile aferente unor birouri, bai si spalatorii, piste de popice, a incetat dreptul de superficie gratuita ca urmare a degradarii acestora este total nefondata avand in vedere faptul ca acest drept de folosinta gratuita a fost constituit prin lege pe perioada nedeterminata, asa cum precizeaza expres Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 176/1969, Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 213/1978 si H.C.M. nr. 825/1975.

Un singur lucru era cert si anume faptul ca societatea este titulara incontestabila a dreptului de folosinta gratuita, pe durata nedeterminata asupra suprafetei de 5,3 ha constituita legal prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 213/1978, lucru pe care l-a solicitat sa il constatate instanta competenta, in contradictoriu cu Consiliul Judetean … si eventual in contradictoriu cu unitatea administrativ-teritoriala indicata de Consiliul Judetean … ca fiind titulara vreunui drept real asupra acestei suprafete de teren de 5,3 ha.

Consiliului Judetean … ar fi trebuit sa recunoasca in intregime dreptul de superficie gratuita asupra suprafetelor de teren aferente cladirilor proprietatea reclamantei, situate pe teritoriul Statiunii ..., avand in vedere faptul ca titularul dreptului de superficie gratuita este … in calitatea sa de proprietar al constructiilor aflate pe terenul respectiv si de titulara a dreptului de folosinta gratuita pe perioada nedeterminata asupra terenului aferent acestora.

Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea recursului si casarea sentintei, cu consecinta admiterii in integralitate a actiunii formulate.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs si paratul Consiliul Judetean …, aratand ca instanta de fond in mod neintemeiat a admis in parte actiunea … si a dispus modificarea Hotararii Consiliului Judetean … nr. …/2014, in sensul includerii in anexa I a hotararii, a drenului de apa situat pe terenul in suprafata de 10000 m.p., in conditiile in care acest teren nu apartine domeniului public sau privat al judetului ...

S-a aratat ca, in domeniul public al judetului …, este inventariata si atestata prin hotarare de guvern doar suprafata de 161.206 m.p., aferenta Statiunii …

Prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 176/1969, a fost constituit un drept de folosinta  (nu de superficie) in favoarea UGSR pentru mai multe suprafete de teren identificate in anexele 1-8 la decret a caror suprafata totala este de 169.266 m.p.

 Din aceste suprafete identificate in anexele 1-8 ale Decretului Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 176/1969, doar suprafata de teren identificata in anexa 6 la decret si o parte din suprafata de 154.457 m.p identificata in anexa nr. 8 la decret, se gasesc pe terenul judetului ..., restul fiind amplasate in afara suprafetei de 161206 m.p., inventariata in domeniul public al judetului ..., fapt ce reiese din suplimentul la raportul de expertiza intocmit de catre domnul expert tehnic ...

Drenul de apa situat pe terenul in suprafata de 10.000 m.p. identificat potrivit anexei 5 la Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 176/1969, pentru care instanta de fond a obligat paratul sa il includa in anexa I a Hotararii Consiliului Judetean ... nr. …/2014, se afla in afara suprafetei de 161206 m.p., inventariate in domeniul public al judetului …, acest fapt rezultand cu certitudine din anexele 15 si 16 ale suplimentului la raportul de expertiza.

De altfel, in fata instantei de fond a si invocat lipsa calitatii procesuale pasive a Consiliului Judetean … in ceea ce priveste cererea reclamantei de a recunoaste existenta dreptului de superficie gratuita asupra terenului in suprafata de  5,3 ha, constituit in baza Decretului Consiliului de stat al R.S.R. nr. 213/1978, precum si pentru terenurile identificate in anexele 1-8 la Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 176/1969, ce nu se gasesc pe terenul in suprafata de 161206 m.p., ce apartine judetului …

Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea recursului si casarea sentintei in sensul celor mai sus mentionate.

Paratul Consiliul Judetean … a depus intampinare la recursul declarat de reclamanta.

In ceea ce priveste cererea reclamantei de recunoastere a existentei dreptului de superficie gratuita asupra terenului in suprafata de 169.266 m.p., constituit in baza Decretului Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 176/1969, a apreciat ca aceasta este una neintemeiata.

Reclamanta … nu poate beneficia de dreptul de folosinta asupra terenurilor identificate in anexele 6 si 8 la decret, ce se gasesc pe suprafata de 161.206 m.p., ce apartine judetului ..., intrucat potrivit dispozitiilor legale, societatilor comerciale nu li se putea si nu li se pot transmite folosinta gratuita a unor terenuri ce apartin domeniului public al Judetului ...

Articolul 874 din Noul cod civil prevede ca dreptul de folosinta gratuita asupra bunurilor proprietate publica se acorda cu titlu gratuit pe termen limitat in favoarea institutiilor de utilitate publica.

De asemenea articolul 124 din Legea administratiei publice locale prevede ca: Consiliile locale si consiliile judetene pot da in folosinta gratuita, pe termen limitat, bunuri mobile si imobile proprietate publica sau privata locala ori judeteana, dupa caz, persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica ori serviciilor publice.

… este o societate comerciala cu raspundere limitata infiintata in baza Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale si nu o institutie de utilitate public, sau o persoana juridica fara scop lucrativ care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica pentru a beneficia de darea in folosinta gratuita a terenurilor in suprafata totala de 169266 m.p.

Solicita sa se aiba in vedere ca folosinta gratuita a terenurilor in suprafata totala de 169.266 m.p. a fost transmisa UGSR, ce era o asociatie sindicala fara scop lucrativ si care potrivit dispozitiilor legale, putea beneficia de acest drept

In concluzie, reclamanta … noul proprietar al constructiilor ce au apartinut UGSR, nu putea prelua dreptul de folosinta asupra terenului in suprafata de 169266 m.p., in conditiile in care legislatia in vigoare nu permitea si nu permite acest lucru.

… a formulat o actiune (dosar nr. 10728/2001) prin care a solicitat in contradictoriu cu institutia parata ca instanta, prin hotarare, sa constate ca este proprietara constructiilor in suprafata de 5458.97 mp si asupra suprafetei aferente de 169.299 m.p. teren. Aceasta actiune a fost solutionata definitiv prin Decizia civila nr.800/2002 pronuntata de Tribunalul Buzau prin care s-a constatat dreptul de proprietate pentru imobilele in suprafata construita de 5458.97 mp respectiv Hotel ..., Hotel ..., Vila ..., Vila ..., Vila ... cu restaurant, vila ... bis cu terasa si bar de zi si anexe, identificate conform raportului de expertiza intocmit de expert ..., fara suprafata de teren aferenta.

Consiliul Judetean … urmare deciziei civile nr. …/2002 pronuntata de Tribunalul Buzau, precum si solicitarilor formulate de … sucursala … prin adresa nr. …/2012 si a ... prin adresa nr. …/3.04.2014, a recunoscut prin Hotararea  nr. 49/2014, dreptul de superficie al … asupra suprafetelor de teren aferente cladirilor proprietatea sa (acolo unde acestea mai exista si nu au fost restituite de instanta vechilor proprietari) De asemene, prin art. 2 al hotararii, reclamantei i s-a recunoscut dreptul de a avea acces la cladiri, permanent si neingradit pe toata durata existentei acestora, precum si acces pentru lucrari de intretinere si modernizare a retelelor de alimentare cu apa, canalizare si energie electrica in baza unui acord prealabil.

Recunoasterea dreptului de superficie a avut la baza singura reglementare din Vechiul cod civil si anume dispozitiile art. 492 care prevedeau ca, „Orice constructie, plantatie sau lucru facut in pamant sau asupra pamantului sunt prezumate a fi facute de catre proprietarul acelui pamant, cu cheltuiala sa, si ca sunt ale lui, pana ce se dovedeste din contra". Acest text contine asadar o regula si o exceptie. Regula consacra dreptul de accesiune imobiliara artificiala iar exceptia permite dovedirea existentei dreptului de superficie. Dovada contrara dreptului de accesiune inseamna tocmai dovada dreptului de superficie. Legiuitorul recunostea deci ca, in anumite situatii proprietarul terenului nu este si proprietarul constructiei sau plantatiei.

De asemenea, s-au avut in vedere si dispozitiile art. 695 din Noul cod civil care prevad ca dreptul de superficie se exercita in limitele si in conditiile actului constitutiv. In lipsa unei stipulatii contrare, exercitarea dreptului de superficie este delimitata de suprafata de teren pe care urmeaza sa se construiasca si de cea necesara exploatarii constructiei sau, dupa caz, de suprafata de teren aferenta si de cea necesara exploatarii constructiei edificate.

Intrucat potrivit dispozitiilor legale, reclamanta nu putea si nu poate prelua dreptul de folosinta asupra terenurilor in suprafata de 169266 m.p. (ce a fost transmis Uniunii Generale a Sindicatelor din Romania) iar la acea vreme prin decretele date nu s-a constituit un drept de superficie in acceptiunea noilor reglementari, paratul nu avea posibilitatea sa recunoasca un drept de superficie pentru intreaga suprafata de teren, ci doar pentru suprafetele de teren aferente constructiilor, pentru a-i permite reclamantei sa-si administreze constructiile pe care le detine cu titlu de proprietate.

Mai mult, Consiliul Judetean … nu i-ar fi putut recunoaste un drept de superficie pentru intreaga suprafata de 161.206 m.p., aferenta Statiunii …, ce apartine judetului …, intrucat doar suprafata de teren identificata in anexa 6 din decret si o parte din suprafata de 154.457 m.p identificata in anexa nr. 8 la decret, se gasesc pe terenul judetului …. De asemenea,  o parte din constructiile amplasate pe suprafata de 154.457 m.p identificata in anexa nr. 8 la decret, au fost restituite vechilor proprietari, iar o alta parte din constructiile proprietatea reclamantei au pierit ca urmare a degradarii lor.

In ceea ce priveste solicitarea reclamantei de a modifica si completa Hotararea Consiliului Judetean … nr. …/3.04.2014 in sensul includerii in continutul acesteia a suprafetelor de teren aferente constructiilor care nu au fost trecute in anexa hotararii, paratul arata urmatoarele :

Solicitarea de a trece terenurile aferente cailor de acces in anexa hotararii, este una neintemeiata, intrucat aceasta solicitare este acoperita de prevederile art. 2 al Hotararii Consiliului Judetean … nr. …/3.04.2014. In prezent, reclamanta nu este singurul beneficiar al dreptului de folosinta a cailor de acces, deoarece pe aceste cai de acces trec si ceilalti proprietari ce detin constructii pe terenul aferent Statiunii ...

Solicitarea de a trece in anexa hotararii, terenurile aferente Statiilor captare apa: ..., ..., precum si ... este una neintemeiata, intrucat se refera la instalatii si amenajari ce nu sunt pe terenul proprietatea publica a judetului ..., asa cum reiese din raportul de expertiza.

Solicitarea de a trece in anexa hotararii, terenurile aferente bazinului din fibra de sticla pentru stocare apa sulfuroasa si instalatiilor de apa si canal, este neintemeiata intrucat aceste constructii sunt trecute la pozitia I a anexei, respectiv gospodaria de apa.

Solicitarea de a trece in anexa hotararii terenurile aferente Hotelului ... si Vilei ... este de asemenea neintemeiata intrucat Hotelul ... figureaza la pozitia 3 din anexa hotararii, iar Vila ... este retrocedata, de instanta Directiei Agricole, prin sentinta civila.

Solicitarea de a trece in anexa hotararii, terenurile aferente depozitului metalic, grajd cai, fanarie si afumatoare este neintemeiata intrucat ele sunt trecute la pozitia 12 a hotararii.

Solicitarea de a trece in anexa hotararii terenurile aferente fundatiilor unor birouri vechi, bai si spalatorii, piste de popice, rezultate in urma degradarii acestor constructii, arata paratul ca dreptul de superficie s-a pierdut odata cu disparitia constructiilor, potrivit doctrinei si jurisprudentei din acea perioada, in care dreptul de superficie nu era reglementat asa cum este astazi in Noul Cod civil. Mai mult, pe terenul aferent Statiunii ... nu mai exista nici urme a acestor constructii.

Singurele constructii, ce puteau fi trecute in anexa hotararii sunt Vila ..., semnalul de piatra si terenurile de sport, daca reclamanta demonstra ca acestea sunt proprietatea societatii si au fost construite in baza unor autorizatii de construire.

Din anexa nr. 10 a Raportului de expertiza si din anexa 10.1 a Raspunsului la obiectiuni, rezulta ca pentru toate constructiile ce apartin … s-a constituit un drept de superficie pentru terenurile de sub constructie si pentru o suprafata de aproximativ 1 m pe langa aceste constructii. De asemenea, prin art. 2 al hotararii, reclamantei i s-a recunoscut dreptul de a avea acces la cladiri, permanent si neingradit pe toata durata existentei acestora, precum si acces pentru lucrari de intretinere si modernizare a retelelor de alimentare cu apa, canalizare si energie electrica in baza unui acord prealabil

Mai mult, din raportul de expertiza rezulta ca pe suprafetele de teren situate in afara Statiunii ..., ce au fost detinute cu titlu de folosinta gratuita de catre fostul UNCJR, constructiile au fost restituite vechilor proprietari (cele 5 vile restituite), iar pe suprafata de 5,3 ha atribuita in folosinta gratuita prin Decretul Consiliului de stat al R.S.R. nr. 213/1978, nu sunt amplasate constructii, motiv pentru care nu se poate vorbi de un drept de superficie.

Reclamanta … a depus la dosar intampinare la recursul declarat de parat, prin care a invocat in principal exceptia nulitatii recursului, apreciind ca recurentul parat nu a invocat critici de nelegalitate, ci doar critici ce nu se pot incadra decat foarte vag in ideea de netemeinicie, ceea ce este inadmisibil in recurs. In subsidiar a solicitat respingerea recursului declarat de parat ca nefondat.

De asemenea, a depus la dosar raspuns la intampinarea depusa de parat la recursul sau, aratand ca, in recursul formulat, a invocat nelegalitatea hotararii atacate in sensul prevederilor art. 488 alin. l pct.8 Cod proc.civila, aratand ca au fost incalcate, in principal, urmatoarele dispozitii legale de drept material:

- Prevederile Decretelor Consiliului de Stat nr. 176/1969 si nr. 213/1978;

- Dispozitiile din Codul civil (art. 555 si urm) referitoare la dreptul de proprietate (fost art. 480 in Codul civil anterior);

-  Prevederile art. 38 alin.l din Legea nr. 54/1991, privitoare la sindicate, preluate de Legea dialogului social nr. 62/2011;

-  Dispozitiile art. 693-702 Cod civil referitoare la dreptul de superficie.

Acestor critici paratul nu le raspunde absolut deloc in intampinare, referirile reclamantei la textele de lege nu sunt combatute in vreun fel, nu exista contraargumente ori aparari fundamentate.

Paratul Consiliul Judetean … a depus la dosar raspuns la intampinarea reclamantei, prin care a combatut aspectele invocate de aceasta, reiterand in esenta argumentele expuse in cuprinsul intampinarii.

In prealabil, Curtea retine ca aspectele invocate de recurentul parat Consiliul Judetean …. se circumscriu motivului de recurs prev. de art. 488 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ, motiv pentru care exceptia nulitatii recursului declarat de parat, invocata de recurenta reclamanta, va fi respinsa ca nefondata.

Analizand actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:

Sub un prim aspect, reclamanta invoca faptul ca dreptul de superficie a fost constituit in favoarea sa, prin lege, asa cum se mentioneaza in Decretul Consiliului de Stat al RSR nr .../1969, Decretul Consiliului de Stat al RSR nr. 213/1978 si HCM nr.825/1975, acte normative care au intrat in vigoare, nefiind niciodata abrogate, producand efecte erga omnes.

Considera ca dreptul de folosinta gratuita asupra terenurilor a fost atribuit pe durata nedeterminata/permanent/perpetuu si ca dreptul de folosinta asupra terenurilor atribuit organizatiilor sindicale, inainte de 1990, este asimilat dreptului de superficie, dezmembramant al dreptului de proprietate a  statului.

De asemenea, considera ca actul administrativ contestat a incalcat principiul ierarhiei si fortei juridice a actelor normative, consacrat de art.1 al. 5 din Constitutia Romaniei si art.4 al. 3 din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa, neavand in vedere prevederile Decretelor Consiliului de Stat al RSR nr. 176/1969 si nr. 213/1978, acte normative cu forta juridica superioara.

Instanta constata ca, prin Decretul Consiliului de Stat al RSR nr.176/1969, s-a dispus:

„Art.1 - Terenurile proprietate de stat, in suprafata de 169.266 m.p., situate in satul ..., comuna ..., jud. ..., identificate potrivit planurilor de situatie nr.1-8 anexate, se transmit pe durata nedeterminata, din administrarea Comitetului executiv al Consiliului popular al jud. ..., in folosinta gratuita a UGSR.

Art.2 - Constructiile in suprafata de 5.458,87 m.p., situate pe terenurile prevazute la articolul precedent, inclusiv bunurile mobile cu care sunt dotate aceste constructii, se transmit gratuit, din proprietatea statului in proprietatea UGSR”.

Prin Decretul Consiliului de Stat al RSR nr.213/1978 s-a dispus:

„ Art.1 - Se aproba amplasarea unei gospodarii anexe a Complexului de odihna si tratament ..., partial in afara perimetrului construibil al comunei ..., jud. ..., potrivit planului de ansamblu nr.1 anexat.

In scopul realizarii obiectivului prevazut la alineatul 1, terenul proprietate de stat in suprafata de 5,3 ha, situat in comuna …, jud. …, identificat potrivit planului de situatie nr. 2 anexat, se transmite din administrarea directa a comunei ... in folosinta gratuita, pe durata nedeterminata, a UGSR”.

Proprietatea statului in perioada regimului comunist a limitat proprietatea individuala si a diminuat semnificativ prerogativele acesteia fata de reglementarile din Codul civil de la 1864 si Constitutia din anul 1923.

In baza prevederilor Constitutiei de la 1948 s-a dispus nationalizarea mijloacelor de productie, exproprierea proprietatilor mosieresti si colectivizarea proprietatilor agricole. Constitutiile de la  1948 si 1952 prevedeau renuntarea la domeniul public, iar Constitutia din 1965 statua ca mijloacele de productie sunt proprietate socialista.

In aceasta perioada exista proprietatea socialista de stat, proprietatea cooperatista si proprietatea personala, aceasta din urma reducandu-se la posibilitati extrem de reduse ale persoanelor fizice de a avea o locuinta, bunuri mobile de folosinta casnica sau un autoturism.

Constitutia din 1991 a revenit la reglementarile normale ale dreptului de proprietate, anterioare anului 1947, prevazand, in forma republicata, in art. 44 si 136 cele doua forme de proprietate, respectiv proprietatea privata si proprietatea publica.

Dreptul de superficie este un dezmembramant al dreptului de proprietate privata, un drept real care consta in dreptul de proprietate pe care-l are o persoana, denumita superficiar, asupra constructiilor, plantatiilor sau altor lucrari care se afla pe teritoriul apartinand altuia, teren cu privire la care superficiarul capata un drept de folosinta.

Unul dintre caracterele dreptului de superficie, pe langa cele de a fi un drept real imobiliar si cu continut complex, este acela de a fi un drept perpetuu prin natura sa, respectiva se intinde pe intreaga durata de existenta a constructiei, plantatiei sau lucrarii.

Codul civil de la 1864 nu a reglementat dreptul de superficie, acesta putea fi dedus din interpretarea disp. art. 492 C.civil, care reglementa accesiunea imobiliara artificiala, recunoscandu-se ca, in anumite situatii, proprietarul terenului nu este si proprietarul  constructiei sau plantatiei.

Nu este mai putin adevarat, ca legiuitorul a recunoscut existenta dreptului de superficie in art.11 din Decretul  lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare, dar care este aplicabil doar in zonele in care erau deschise carti funciare, neavand relevanta in speta si abia dupa 1989, l-a reglementat in art. 21 din Legea nr.7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare.

In acest context istoric si fata de caracteristica dreptului de superficie de a fi un dezmembramant al dreptului de proprietate privata,  este evident ca terenurile proprietate de stat au fost transmise in 1969 si 1978 in folosinta gratuita a UGSR, asa cum prevad de altfel in mod expres si decretele mentionate anterior (care nu folosesc notiunea de superficie), autoritatea publica de la acel moment, Consiliul de Stat al RSR constituind acest drept intr-un scop de interes public si nu intr-unul comercial.

Ca este asa, rezulta si din Statutul C.N.S.L.R. care, potrivit art.26 lit.d, a preluat patrimoniul UGSR si care, potrivit art.6 si 7, actioneaza pentru apararea drepturilor si intereselor membrilor sai privind asigurarea unui loc de munca, locuinta, odihna, asigurari sociale, ocrotirea sanatatii si mediului inconjurator, asigurarea salariului egal la munca egala, asigurarea drepturilor conferite prin lege tinerilor si femeilor, asigurarea conditiilor corespunzatoare de munca s.a.

In aceste conditii, acordarea dreptului de folosinta pe durata nedeterminata, potrivit mentiunilor din cele doua decrete, are in vedere situatia proprietatii de stat, astfel cum era reglementata la acel moment si interesul acordarii acestui drept de folosinta unei uniuni sindicale ce promova drepturile membrilor sai.

In consecinta, are semnificatia recunoasterii unui drept pe durata existentei acelei forme de proprietate si a titularului dreptului de folosinta gratuita, respectiv uniunea sindicala ce a functionat in perioada comunista.

Dupa 1989, pe masura ce au fost create noile institutii economice, specifice economiei de piata libere, bazate pe dreptul de proprietate privata (societati comerciale si regii autonome) si s-a facut diferentierea intre administratia publica centrala si administratia publica locala, s-a pus problema repartizarii bunurilor care au format obiectul dreptului de proprietate socialista de stat. Aceste bunuri au fost distribuite in trei directii principale: unele au ramas in patrimoniul statului, altele au trecut in patrimoniul unitatilor administrativ teritoriale , cu titlu de proprietate publica sau privata, altele au trecut in patrimoniul societatilor comerciale de stat, cu titlu de proprietate privata sau in patrimoniul regiilor autonome, cu titlu de proprietate privata sau de administrare.

Prin decizia nr .../2002 a Tribunalului Buzau, pronuntata in dosarul nr…./2002  s-a retinut ca paratul Consiliul Jud. … a depus HG nr. 908/22.08.2002 prin care s-a atestat, in baza art. 21 al.3 din Legea 213/1998, apartenenta la domeniul public al judetului …, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul ..., a suprafetei de 169.266 m.p. teren statiune …

In aceste conditii, unitatea administrativ teritoriala exercita prerogativele dreptului de proprietate asupra bunurilor din domeniul public,  avand posibilitatea sa le dea in administrare, sa le concesioneze, sa le inchirieze sau sa le dea in folosinta gratuita, aceasta din urma institutiilor de utilitate publica, insa toate aceste acte trebuie realizate in conditiile legii.

Or, potrivit art.136 al.2 din Constitutia Romaniei din 1991, republicata, „proprietatea publica” este garantata si ocrotita de lege, iar potrivit art.136 al.4 teza I din Constitutie, „bunurile proprietate publica sunt inalienabile” .

 A recunoaste dreptul de folosinta pe perioada nedeterminata, atribuit prin decretele din 1969 si 1978, pe suprafetele de 169.266 m.p. si respectiv 5,3 ha, in conditiile modificarii regimului dreptului de proprietate dupa 1989, ar insemna, pe de o parte, ca proprietatea publica este lipsita de orice protectie, iar pe de alta parte ca ea a fost instrainata, in pofida caracterului inalienabil al acesteia.

Transferul perpetuu al dreptului de folosinta publica asupra unui bun proprietate publica nu poate avea o alta semnificatie decat golirea de continut juridic a insusi dreptului de proprietate publica.

Pe de alta parte, SC … SRL infiintata in 1992 prin asocierea CNSLR, Confederatiei Nationale Sindicale „Cartel Alfa” si Confederatiei Sindicatelor Independente „Fratia” este  o societate comerciala cu raspundere limitata, avand ca obiect prestarea de servicii catre populatie, turism, activitate hoteliera s.a., conform contractului de societate, si care actioneaza in vederea realizarii de profit. Folosinta gratuita a terenurilor a fost transmisa unei uniuni sindicale fara scop lucrativ (care si-a incetat existenta) in considerarea acestei calitati. Societatea comerciala constituita dupa 1990 nu putea prelua dreptul de folosinta asupra terenului, in conditiile disparitiei proprietatii de stat, al reglementarii dreptului de proprietate publica al statului si unitatilor administrative teritoriale asupra terenurilor si al recunoasterii legale a dreptului de proprietate doar asupra constructiilor transmise din patrimoniul fostei Uniuni Generale a Sindicatelor din Romania.

Stabilirea dreptului de superficie in favoarea unei persoane juridice, societate comerciala, asupra suprafetelor de teren ocupate de constructii si a celor necesare exploatarii constructiilor, in conditiile art.492 Cod civil de la 1864, respectiv art.695 Cod civil nou,  Legea nr. 287/2009, este modalitatea legala in care autoritatea publica putea proceda, in contextul noilor realitati sociale de dupa 1989, astfel cum corect a retinut si instanta de fond.

Astfel, art. 17 din Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publica, inainte de abrogarea prin Legea 71/2011, prevedea ca ”Statul si unitatile administrativ teritoriale pot da imobile, din patrimoniul lor, in folosinta gratuita, pe termen limitat, persoanelor juridice  fara scop lucrativ, care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica, ori serviciilor publice”.

Aceasta dispozitie legala, cu valoare generala, este reluata cu referire speciala la unitatile administrativ-teritoriale, in art.124 din Legea nr. 215/2001, Legea administratiei publice locale.

In prezent, art. 874 din Noul cod civil prevede ca dreptul de folosinta gratuita asupra bunurilor proprietate publica se acorda cu titlu gratuit pe termen limitat, tot in favoarea institutiilor de utilitate publica.

In fine, un act administrativ se verifica, din perspectiva legalitatii, prin raportare la actele normative cu forta juridica superioara in temeiul si in executarea carora a fost emis fiind vorba evident de Constitutia Romaniei adoptata dupa momentul 1989, respectiv Constitutia din  1991, si celelalte acte normative  din sistemul legislativ existent, astfel cum rezulta din disp.art.4 al.2 din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative „categoriile de acte normative si normele de competenta privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constitutia Romaniei, republicata, si prin celelalte legi”.

Iar in ceea ce priveste continutul si fundamentarea solutiilor legislative, trebuie avute in vedere disp.art.6 al.1 si 2 din Legea nr.24/2000:

„1. Proiectul de act normativ trebuie sa instituie reguli necesare, suficiente si posibile care sa conduca la o cat mai mare stabilitate si eficienta legislativa. Solutiile pe care le cuprinde trebuie sa fie temeinic fundamentate, luandu-se in considerare interesul social, politica legislativa a statului roman si cerintele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne si ale armonizarii legislatiei nationale cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale la care Romania este parte, precum si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. 2. Pentru fundamentarea noii reglementari se va porni de la  dezideratele sociale prezente si de perspectiva, precum si de la insuficientele legislatiei in vigoare”.

In aceste conditii, expresia unui sistem de legiferare care nu mai exista in prezent, respectiv decretele Consiliului de Stat al RSR, nu poate fi considerata ca avand o forta juridica superioara fata de actul administrativ contestat in speta, acesta fiind emis in baza art.693 din Noul cod civil, art.91 al.1 lit.f din Legea administratiei publice locale nr.215/2001 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si art.115 al.1 lit.c din acelasi act normativ.

In al doilea rand, grupand celelalte critici ale reclamantei, se constata ca, in cauza, pe baza Decretelor Consiliului de Stat al RSR nr.176/1969 si nr.213/1978 si anexelor acestora, precum si a masuratorilor din teren, a fost intocmit raportul de expertiza tehnica, prin care expertul a identificat terenul in suprafata de 12413 m.p. ce a facut obiectul HCJ ... nr…./2014 si constructiile edificate pe acest teren, de asemenea, terenul in suprafata de 169.266 m.p. transmis in folosinta gratuita fostei UGSR, prin Decretul nr.176/1969 si terenul in suprafata de 5,3 ha transmis in folosinta gratuita fostei UGSR prin Decretul nr.213/1978. A stabilit totodata suprafata construita desfasurata aflata pe suprafata de 12413 m.p. pentru care Consiliul Jud. … a recunoscut dreptul de superficie in favoarea reclamantei, cat din suprafata de 12413 m.p. este aflata sub constructii si ce suprafata a ramas sa deserveasca constructiile existente. A precizat ca nu a putut identifica terenurile atribuite pentru functionarea Statiilor de captare apa „...”, „...” si amenajarea denumita „Captare apa Paraul ...”, exprimandu-si opinia ca terenurile indicate in anexa I a HCJ nr. 49/2014 nu se refera la statiile de captare apa.

In urma obiectiunilor formulate  de ambele parti, expertul a raspuns.

Referitor la identificarea terenului de 169.266 m.p., a precizat expres ca doar terenul identificat potrivit anexei 8 la Decretul 176/1969 este amplasat intr-un perimetru numit „statiune”, terenurile indicate in anexele 1-7 din Decret fiind amplasate in apropierea statiunii ... si nu in acelasi perimetru cu cel identificat in anexa 8.

De asemenea, fata de continutul celor doua decrete din 1969 si 1978, a apreciat ca terenurile atribuite pentru functionarea statiilor de captare apa „...”, „...” si „Captare apa Paraul ...” nu  fac parte din terenurile atribuite prin Decretele Consiliului de Stat al  RSR nr.176/1969 si nr. 213/1978.

In fine, potrivit suplimentului la  raportul de expertiza, intocmit urmare a  reconvocarii partilor si deplasarii in teren, dupa intocmirea raspunsului la obiectiuni, expertul a prezentat detaliat care sunt terenurile transmise in folosinta prin Decretul 176/1999, reiterand faptul ca  doar terenul din anexa 8 a  Decretului nr.176/1979, in  suprafata de 154.457 m.p. este in cadrul „statiunii” ..., parte din acest teren fiind inclus in suprafata de 161.206 m.p. atestat in domeniul public al Judetului ... si inclus in cartea funciara nr.50.208/..., iar alte parti din teren au fost revendicate si  restituite in natura fostilor proprietari.

Prima instanta a retinut de altfel amplasamentele terenurilor constructiile de pe aceste terenuri, situatia acestora, dar si a statiei de tratare a apei si a  drenului apa potabila. A retinut insa ca, in afara statiunii, dar tot pe raza judetului …, antecesorul reclamantului a  detinut si drenul de apa, pe terenul de 169.266 m.p. aferent Decretului 176/1969, fara  a avea in vedere ca dreptul de apa situat pe terenul in  suprafata de 10.000 m.p., identificat, potrivit anexei 5 la Decretul nr.176/1969, nu apare in raportul de expertiza ca fiind in cadrul suprafetei de 161.206 m.p. inventariata  in prezent in domeniul public al judetului ... De altfel, expertul precizeaza ca drenul de apa (anexa 5) se afla la 2,2 km sud de statiune, pe  malul paratului ..., fara a confirma apartenenta acestei suprafete la suprafata de 161.206 m.p., spre deosebire de situatia statiei de tratare a apei (anexa 6 la decret), despre care  arata ca nu se afla pe terenul in  suprafata de 154.457 m.p. aferent statiunii (anexa 8 la decret), dar face parte din terenul in suprafata de  161.206 m.p. atestat in domeniul public al judetului ...

Or, atata timp cat exista incertitudine cu privire la situatia juridica a acestui teren, iar din raportul de expertiza nu rezulta existenta unor constructii supraterane sau subterane, proprietatea reclamantei, care sa justifice instituirea  unui drept de superficie, este nelegala obligarea autoritatii publice la includerea in anexa I a H.C.J. nr.49/2014 a drenului de apa situat pe terenul  de 10.000 m.p.

Pe de alta parte, solicitarea recurentei reclamante de a include in continutul actului administrativ contestat terenurile aferente cailor de acces este neintemeiata, aceasta solicitare fiind acoperita de prevederile art.2 din H.C.J. nr.49/2014.

Cat priveste terenurile aferente bazinului din fibra de sticla pentru stocare apa sulfuroasa si instalatiile de apa si canal, acestea sunt mentionate la pozitia I a anexei, respectiv  gospodaria de apa.

Terenul aferent Hotelului ... figureaza la pozitia 3 din anexa hotararii, iar Vila ... este retrocedata unei alte entitati.

Terenurile aferente depozitului metalic, grajd cai, fanarie si afumatoare sunt trecute la pozitia 12 din anexa hotararii.

Nu poate fi acordat un drept de superficie in situatia in care constructiile sunt degradate, ajunse la stadiul de fundatie, avand  in vedere chiar notiunea de „superficie” expusa in cuprinsul prezentelor considerente. Astfel, solicitarea de a se trece in anexa terenurile aferente fundatiilor unor birouri vechi, bai, spalatorii, piste de popice, este neintemeiata.

In fine, anexele 1,2,3,4 si 7 din Decretul 176/1969 se refera la cinci vile (..., ..., ..., ..., ...), anexa 5 se refera la dren tratare apa, anexa 6 se refera la  statie de tratare apa, iar anexa 8 se refera la statiunea de odihna si tabara de scolari si pionieri, iar autorizatiile pentru executare lucrari nr. 122/5.04.1976 si nr. 275/9.07.1976 fac referire la autorizatie pentru executare Complex Sanatorial de  300 locuri, astfel incat nu  rezulta din aceste inscrisuri ca Vila ..., Semnalul de piatra si terenurile de sport sunt proprietatea  reclamantei si au fost construite in baza unor autorizatii de construire, aspect care sa justifice acordarea unui  drept de folosinta pe teren.

Totodata, pe suprafata de 5,3 ha teren atribuita  in folosinta gratuita prin Decretul nr.213/1978 nu sunt amplasate constructii, astfel cum rezulta din raportul de expertiza, astfel ca nu se  poate recunoaste un drept de superficie.

Expertiza in constructii efectuata suplimentar in cauza de doamna expert ...  nu modifica aspectele retinute in expertiza efectuata de domnul expert Jianu Nicolae, precizand doar ca suprafata construita identificata este de 6202 m.p., iar suprafata de teren ramasa sa dovedeasca constructiile de 6211 m.p.

Cenzurarea suprafetei de teren atribuita in folosinta de proprietarul terenului proprietarului constructiilor este neintemeiata, Consiliul Judetean ... exercitandu-si prerogativele in limitele legale, in functie de suprafetele de teren  pe care se afla constructiile, cele aferente constructiilor, precum si cele necesare exploatarii constructiilor edificate. Aceste limite, in conditiile art.695 C.civ., sunt stabilite clar in actul constitutiv al dreptului de superficie.

Expertizele efectuate in cauza raspund in mod clar, temeinic documentat, la toate obiectivele fixate de instanta, oferind astfel un punct de vedere pertinent pentru solutionarea legala a cauzei deduse judecatii, aspectul retinut de instanta de recurs referitoare la situatia terenului de 10.000 m.p. aferent drenului de apa nefiind imputabil expertului, care a raspuns obiectivelor propuse de  parte si stabilite de instanta, pe baza inscrisurilor puse la dispozitie si a verificarilor efectuate in teren.

Pentru toate aceste considerente,  in conformitate cu art.496 si  art.488 alin.1 pct.8 C.pr.civ., va  admite recursul declarat de  paratul Consiliul Judetean ... va casa sentinta atacata si va  respinge in integralitate actiunea formulata de reclamanta.

Va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta.

Va respinge ca nefondata exceptia nulitatii recursului declarat de parat, exceptie invocata de reclamanta.