Constatarea raporturile de munca derulate intre parti, in lipsa incheierii contractului individual de munca in forma scrisa

Temei de drept: art. 16 alin. 1 si art. 57 alin. 5 si 6 din Codul Muncii combinate cu art.211 alin.1 lit. b din Legea 62/2011, art.35 Cod procedura civila; Directiva 76/207 - actualmente Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea in aplicare a principiului egalitatii de sanse si al egalitatii de tratament intre barbati si femei in materie de incadrare in munca si de munca (reforma)

Rezumat:
Desi nu se contesta nu numai dreptul, dar si obligatia paratei de a realiza o procedura de selectie a personalului, avand in vedere domeniul sau de activitate si sarcinile specifice decurgand din oferta educationala, totusi aceasta procedura de selectie trebuie sa respecte rigori de transparenta, echitate si mai ales legalitate. Aprecierea ca necesara a unei perioade mai indelungate de verificare a aptitudinilor personale si profesionale trebuie realizata si subsumata prevederilor legale imperative, in acest sens fiind permisa, potrivit art.31 alin.1 C.muncii, incheierea contractului individual de munca pe o perioada de proba de 90 de zile, contract ce poate fi incetat printr-o simpla notificare scrisa. Nu in ultimul rand, o procedura de selectie nu poate justifica sau autoriza prestarea de activitati lucrative, specifice dreptului muncii, in beneficiul prezumtivului angajator, anterior incheierii raportului de munca. In consecinta in perioada de timp cuprinsa intre 15.08.2013-30.09.2013 intre parti au existat raporturi de munca, prin raportare la Decizia nr.37/07.11.2016pronuntata de inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, la solicitarea prezentei instante.

Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de Munca si Asigurari Sociale, Decizia civila nr. 85/14

februarie 2017

Prin sentinta civila nr. 1702 din 10.07.2015 Tribunalul Iasi a hotarat urmatoarele:

„Admite actiunea formulata de reclamanta X in contradictoriu cu parata Asociatia Y - Gradinita Y.

Constata ca raporturile de munca derulate intre partile din prezenta cauza in perioada

2013. 30.09.2013 s-au desfasurat in baza unui contract individual de munca, cu norma intreaga de munca (8 ore/zi), cu un salariu lunar brut de 800 lei.

Obliga parata sa plateasca reclamantei drepturile salariale cuvenite pentru perioada

2013. 30.09.2013.

Obliga parata sa vireze la bugetele specializate ale statului contributiile obligatorii aferente contractului individual de munca al reclamantei pentru perioada 15.08.201330.09.2013.

Ia act de renuntarea reclamantei X la judecarea capatului de cerere privind reintegrarea la parata.

Obliga parata sa plateasca reclamantei o despagubire egala cu indemnizatia integrala de crestere a copilului in varsta de pana la 2 ani, pentru minora Z, nascuta la 07.05.2014, stabilita cu luarea in considerare si a drepturilor salariale acordate prin prezenta hotarare.

Obliga parata sa plateasca reclamantei daune morale in cuantum de 3.500 euro, ce vor fi platiti la cursul BNR la data platii efective.”

Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarele considerente de fapt si de drept:

Prin cererea inregistrata la aceasta instanta sub nr.
XXX6/99/2014
reclamanta X a aratat ca, la data de 15 august 2013 a fost solicitata de SC Gradinita “Y” SRL sa lucreze ca invatatoare la clasa 1, intrucat detine diploma cu dubla specializare invatator - educator. Si-a dat demisia de unde lucra anterior si a semnat un contract de munca in doua exemplare cu patrAA Scolii “Y”, doamna AA. Desi a insistat, niciodata nu a primit un exemplar de contract. In luna septembrie 2013, a avut loc deschiderea anului scolar, festivitatea de deschidere tinandu-se pe stadionul din incinta Seminarului DD, iar personalul scolii si conducerea, doamna AA cat si elevii claselor primare fiind imbracati in uniforme scolare cu insigna Scoala “Y”, unde a fost prezentata la clasa ca invatatoarea elevilor. La sfarsitul lunii septembrie 2013, mai exact pe 20 septembrie 2013, in timpul programului de lucru cu copiii, s-a simtit foarte rau si secretara scolii, doamna CC, a fost nevoita sa cheme salvarea. A fost tratata in incinta scolii, dupa care a fost dusa acasa de catre o colega. Ulterior, a aflat ca este insarcinata si a anuntat conducerea scolii. Doamna AA a refuzat sa-i plateasca salariul pe perioada lucrata la scoala si deasemeni sa ii inmaneze exemplarul la contractul de munca. A incercat sa o convinga sa isi dea demisia, avand o sarcina cu probleme, pe motiv ca nu va face fata stresului de la serviciu. Stia ca legea sprijina femeile insarcinate, intrucat a refuzat, convinsa fiind ca este angajata la Scoala “Y”, scoala particulara, cu forme legale. Doamna AA a recunoscut apoi ca nu i-a facut contract de munca si i-a propus sa continue sa lucreze la negru. A refuzat categoric si a solicitat salariul pe perioada lucrata. La inceputul lunii octombrie 2013, a fost internata in spital, afland ca pentru a duce sarcina la capat trebuie sa faca repaus Ia pat cu minim de efort, sa urmeze tratament injectabil si spitalizare periodica. Constienta fiind ca doamna AA de la Scoala “Y” nu i-a facut contract de munca, a realizat ca nu are asigurare medicala si avand diploma de invatator - educator, a solicitat un post de la inspectorat ca invatatoare. In data de 10 octombrie 2013 a semnat contractul de munca cu Scoala de Arte “CC” - T., ea avand domiciliul in Iasi, facea naveta zilnic punandu-i viata copilului in pericol pentru a fi angajata cu forme legale si a beneficia de asigurare medicala. Abia la jumatatea lunii octombrie, la insistentele sotului reclamantei, doamna AA de la Scoala “Y”, i-a platit perioada lucrata in scoala, dar a platit-o la negru, fara sa semneze un stat de plata.

In luna noiembrie 2013, neputand continua cu naveta, din cauza riscului de a pierde sarcina, a intrat in concediu pe risc maternal.

Datorita problemelor medicale, nu a putut sa faca formalitatile legale pentru a se deschide o ancheta in privinta contractului de munca si munca la negru la Scoala “Y”. In anul prezent 2014, luna septembrie, din cauza nerespectarii legii de catre doamna AA de la Scoala “Y”, nu va beneficia de indemnizatie si de concediul de crestere a copilului, intrucat la stagiul de cotizare de pe luna septembrie 2013 nu s-a virat nimic catre stat de la angajator si astfel nu indeplineste conditiile impuse de Agentia Judeteana de Plati pentru indemnizatie, celor 12 luni lucrate anterior nasterii copilului.

Mentioneaza ca a solicitat adeverinta de vechime pentru perioada lucrata la Scoala “Y”, in scris, prin fax, cu confirmare, la data de 13 august 2014. A asteptat indeplinirea termenului legal prevazut de legiutor, insa nu a primit nici un raspuns din partea doamnei AA de la scoala particulara “Y”.

In dovedirea celor afirmate depune urmatoarele dovezi: fisa din sistem conform cu originalul de la ambulanta din data de 20 septembrie 2013, solicitarea In scris a adeverintei pentru vechimea perioadei lucrate, prin fax, stagiul de cotizare de la Casa Judeteana de Pensii Iasi, poze de la deschiderea anului scolar din septembrie 2013.

Arata ca depune aceasta plangere pentru a se inregistra contractul de munca pe perioada 15 august 2013- 30 septembrie2013, lucrata ca invatatoare la clasa I, la Scoala “Y”, a intra in posesia adeverintei de vechime pentru a beneficia de indemnizatie si concediu de crestere a copilului. Solicita daune morale si financiare din partea SC Gradinita “Y” SRL, reprezentant doamna AA.”

Prin rezolutia data in faza de regularizare a dosarului s-a pus in vedere reclamantei sa precizeze obiectul actiunii.

Prin precizarile depuse la data de 10 oct 2014 reclamanta a precizat ca obiectul cererii de chemare in judecata il reprezinta: - constatarea raporturilor contractuale de munca ce au existat intre subsemnata reclamanta, si parata, Asociatia “Y”, prin director AA incepand cu luna august 2013; - constatarea incetarii nelegale a raporturilor de munca dintre reclamanta si parata, ca urmare a constatarii; de catre parata, in luna septembrie 2013, a faptului ca reclamanta ramasese insarcinata, -obligarea paratei la plata drepturilor salariale cuvenite, in cuantumul legal, incepand cu luna august 2013 si pana la reintegrarea sa, -obligarea paratei la plata tuturor obligatiilor fiscale si a contributiilor sociale aferente salariului cuvenit pentru aceeasi perioada, -obligarea paratei la plata daunelor materiale pricinuite de neincheierea in forma legala a contractului individual de munca si de incetarea nelegala a raporturilor de munca, reprezentand contravaloarea indemnizatiei de crestere a copilului pe care nu am fost indreptatita sa o primeasca din cauza neindeplinirii stagiului anterior de cotizare de 12 luni, - obligarea paratei la plata de daune morale, in cuantum de 3500 de euro, -reintegrarea sa in functia de invatator in cadrul Scolii “Y”.

In probatiunea cererii de chemare in judecata, solicita proba cu inscrisuri, proba cu interogatoriul paratei, proba cu 3 martori: AA, BB si DD, proba cu expertiza contabila pentru determinarea exacta a cuantumului sumei drepturilor salariale cuvenite incepand cu luna august 2013 si orice alt mijloc de proba a carui necesitate ar reiesi din dezbateri.

Legal citata, parata a depus intampinare prin care solicita respingerea actiunii ca neintemeiata, din urmatoarele motive:

Situatia de fapt descrisa de reclamanta nu este reala.

In fapt, reclamanta a aflat de la o angajata de-a scolii noastre despre faptul ca institutia noastra dorea sa angajeze o persoana pe un post de invatatoare. Aceasta s-a prezentat personal la sediul nostru si a aratat ca este interesata de acest post de invatatoare. Reclamanta lucrase anterior ca educatoare, motiv pentru care nu avea experienta necesara pentru a fi angajata pe postul de invatatoare pe care institutia noastra il scotea la concurs. Cu aceasta ocazie, i s-a comunicat procedura de recrutare a personalului, procedura inregistrata sub nr. 150/24.05.2013. In aceasta procedura se mentioneaza expres faptul ca „
daca persoanele candidate sunt compatibile cu cerintele postului si cu mediul organizational din Scoala “Y”, vor fi programati pentru a veni la clasa si a se familiariza cu elevii din clasa unde este postul vacant timp de 1-2 zile, sub coordonarea unui cadru didactic din scoala. Fiecare candidat va sustine o proba practica la clasa cu care s a familiarizat. invatatorii vor sustine 4 lectii (Ia 4 obiecte diferite) asistate de comisia metodica si/sau director
.” Contractul de munca se semneaza dupa parcurgerea acestor proceduri si alegerea candidatului potrivit, potrivit acestei proceduri de selectie.

In acord cu aceasta procedura, reclamanta a venit ocazional dupa inceperea anului scolar la sediul nostru pentru a se familiariza cu copiii si cu tipul de activitati desfasurate la clasa. Inainte de inceperea anului scolar, institutia noastra nu a desfasurat activitati specifice didactice, astfel incat sustinerea reclamantei conform careia aceasta a muncit, fara acte de munca, la institutia noastra, inainte de inceperea anului scolar nu poate fi primita. Reclamanta a venit o data - de doua ori la sediul nostru pentru a afla detalii despre specificul postului si a se interesa despre procedura de selectie. La data deschiderii anului scolar (16 septembrie), reclamanta a participat la festivitatile ocazionate de acest eveniment, in calitate de invitat si candidat la postul de invatator. Pentru a se integra in colectiv i s-a pus la dispozitie una dintre uniformele scolii noastre, pe care a purtat-o la aceste festivitati. A stat ca invitat alaturi de clasa de copii la care urma sa se prezinte pentru familiarizarea cu copii si activitatea didactica de invatatoare. Fotografiile depuse de reclamanta la dosar o infatiseaza atat alaturi de o clasa de copii, dar si de invatatoarea clasei respective, dna GG.

In zilele urmatoare, reclamanta a venit timp de cateva ore la sediul paratei si a participat la orele de la clasa ale d-nei invatatoare GG. Nu a respectat programul initial stabilit cu conducerea institutiei dupa care trebuia sa se realizeze familiarizarea ei cu elevii clasei unde urma sa sustina lectiile de proba, intrucat a motivat ca nu se simte bine, ca are o indigestie severa care o incapaciteaza. Nu i s-a impus respectarea acelui program. In data de 20.09.2013, cand aceasta s-a prezentat la sediul nostru, dupa o scurta perioada de timp de cand venise, in acea zi, la scoala, a spus ca i s-a facut rau, situatie care a impus chemarea serviciului de ambulanta pentru asistenta medicala.

La cateva zile dupa acest moment, reclamanta a spus ca nu intentioneaza sa finalizeze procedura de selectie pentru recrutare, intrucat era insarcinata, ca sarcina era dificila si ca medicii i-au recomandat repaus total pe perioada sarcinii.

Conducerea scolii a inteles situatia acesteia si i s-a spus ca, in cazul in care situatia sarcinii ei se stabilizeaza si doreste sa reia procedura de selectie, sa anunte, asigurand-o de asistenta si ajutor. Relevant pentru modul in care reclamanta a prezentat situatia de fapt, denaturand-o si interpretand gresit natura juridica a raporturilor ce au existat intre ea si institutia scolara este si faptul ca aceasta a asteptat un an pentru a ne actiona in judecata. La adresa acesteia din 13.08.2014 i-a comunicat un raspuns in sensul celor mentionate anterior.

Raportat la aceste aspecte, se impune ca instanta sa constate ca nu au existat raporturi specifice raporturilor de munca intre parata si reclamanta, ca aceasta a interpretat gresit scurta activitate pe care aceasta a desfasurat-o la institutia noastra, activitate care s-a circumscris procedurilor interne de selectie si recrutare pe postul de invatatoare, procedura pe care a cunoscut-o si si-a asumat-o.

In ceea ce priveste pretentiile acesteia de a fi obligata parata la plata daunelor morale, pe de o parte, aceasta nu si-a precizat cuantumul acestor pretentii si nu le-a justificat, aratand in ce constau acestea, iar pe de alta parte, neexistand culpa din partea paratei in privinta modului in care s-au derulat relatiile dintre aceasta si parata, sa fie considerate neintemeiate si sa fie respinse.

Reclamanta, prin aparator ales, a depus la dosar in cadrul sedintei de judecata din de 04.05.2015 , in dublu exemplar, un CD audio/video C.D. cu inregistrarea festivitatii de deschidere a anului scolar 2013 la scoala parata, astfel cum s-a aratat verbal in cadrul sedintei de judecata.

La termenul de judecata din data de 04.05.2015 martorele, toate angajate la parata, sau prezentat in fata instantei si au fost audiate in prezenta reprezentantului legal al paratei - doamna director AA, aspect consemnat in incheierea de sedinta de la termenul de judecata respectiv.

Avand in vedere actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarea situatie de

fapt:

Parata Asociatia Y - Gradinita Y este o persoana juridica de drept privat constituita in anul 2009 avand printre scopurile declarate si pe acela al realizarii unei gradinite (hotararea de inscriere in registrul asociatiilor si fundatiilor si Statutul Asociatiei “Y”). Gradinita paratei a functionat sub denumirea cunoscuta public de SC Gradinita Y SRL, sub aceasta denumire fiind incheiat si contractul de asistenta juridica al paratei, precum si Intampinarea depusa pentru parata. Parata a aratat la 06.04.2015 forma juridica sub care exista si functioneaza, respectiv Asociatia Y, aceasta asociatie fiind subiect de drepturi si obligatii conform actelor anterior indicate.

Instanta a luat nota de pozitia paratei de totala negare a oricaror relatii contractuale cu reclamanta. Din acest motiv sustinerile reclamantei din actiunea introductiva si precizarile la actiune, precum si intampinarea depusa in numele paratei au fost transcrise ad literam, pentru a se verifica veridicitatea sustinerilor facute in fata instantei.

Parata a intentionat angajarea pentru anul scolar 2013/2014 de invatatoare, sens in care a anuntat organizarea unui concurs pentru acest post. A fost necesara aceasta angajare la parata deoarece in anul scolar 2013/2014 a fost infiintata clasa I pe scoala, dupa cum rezulta din declaratia martorei RR. Rezulta in logica si decurgerea fireasca a lucrurilor ca in august 2013 parata inca nu avea reprezentarea finala a numarului de elevi ce se vor inscrie pentru clasa I. Probabil se conta pe absolventii Gradinitei “Y”, insa putea fi vorba despre un numar mai mare de elevi, care sa poata constitui chiar doua clase.

Instanta retine ca parata a anuntat prin persoane interpuse recrutarea de personal didactic pe postul de invatator si ca reclamanta s-a prezentat in scopul angajarii la parata pe acest post. Faptul daca parata a fost cea care a abordat-o pe reclamanta sau ca reclamanta a avut initiativa solicitarii de colaborare cu parata neavand relevanta asupra naturii juridice a relatiilor dintre parti.

Incepand cu luna august 2013 reclamanta si-a dus fetita la grupa mica de la Gradinita paratei, beneficiind de scutire de taxa scolara, beneficiu acordat doar angajatilor. Prezenta minorei la gradinita paratei in perioada 15.08.2013 - 30.09.2013 este atestata de parata prin raspunsurile date la intrebarile 23 si 24 la Interogator si declaratiile date de martorele RRR si SSS, martora SSS aratand ca reclamanta si-a adus fetita ta gradinita la sfarsitul lunii august 2013. Stia de beneficiul acordat angajatilor reprezentat de gratuitatea cursurilor, stia ca reclamanta a beneficiat de aceasta gratuitate pentru fetita ei si era chiar intrigata de acest aspect, intrucat reclamanta nu era angajata la Asociatia “Y”. Doamna AA i-a spus ca o ajuta pe reclamanta, tinandu-i copilul la gradinita fara a-i percepe taxa, urmand ca reclamanta sa isi rezolve o problem familiala.

Potrivit prevederilor art.86 din Legea nr.1/2011 a educatiei nationale, forma in vigoare in august 2013”(1) Unitatile de invatamant incheie cu parintii, in momentul inscrierii anteprescolarilor, respectiv a prescolarilor sau a elevilor, in Registrul unic matricol, un contract educational, in care sunt inscrise drepturile si obligatiile reciproce ale partilor. Contractul educational-tip este aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului si este particularizat, la nivelul fiecarei unitati de invatamant, prin decizia consiliului de administratie.(2) Nerespectarea prevederilor contractului educational-tip de catre unitatea de invatamant este sanctionata de inspectoratul scolar, in conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.”

Prevederile anterior citate sunt aplicabile si invatamantului privat, motiv pentru care instanta nu poate primi ca pertinenta pozitia paratei si a angajatilor acesteia conform careia in perioada 15.08.2013 - 31.09.2013 a primit un prescolar la activitatea didactica zilnica fara a incheia contractul educational prevazut de art. 86 din legea nr.1/2011 si fara inscrierea minorei in Registrul Matricol. Facilitatea scutirii de taxa scolara se putea trece in acel contract educational sau ca o forma de sponsorizare, insa ea trebuia, de asemenea, sa imbrace forma scrisa. Per a contrario, instanta retine ca primirea/inmatricularea de catre parata a fetitei reclamantei in perioada 15.08.2013 - 31.09.2013 fara perceperea de taxa de scolarizare, facilitate acordata doar angajatilor paratei constituie un inceput de dovada pentru calitatea reclamantei de angajat al paratei in aceeasi perioada.

In plus, aceasta situatie de fapt si de drept a fost de natura a crea reclamantei reprezentarea ca este angajata si, in baza acestei convingeri, reclamanta nu s-a (mai) aflat in cautarea unui loc de munca. Specific activitatii didactice este faptul ca majoritatea posturilor vacante sunt scoase la concurs anterior inceperii anului scolar.

In prezenta cauza parata a aratat ca are o procedura interna privind recrutarea personalului, procedura depusa la fila 45 dosar.

Angajarile pe posturile vacante din invatamant, inclusiv cel particular trebuie sa respecte prevederile din ORDINUL nr. 5.625 din 31 august 2012 privind aprobarea Metodologiei de organizare si desfasurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate in unitatile de invatamant particular din invatamantul preuniversitar emis de MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI si publicat in M. OF. nr. 732 din 30 octombrie 2012.

Procedura depusa de parata la dosar respecta in mare liniile de organizare a unui asemenea concurs trasate prin art. 18 din aceasta metodologia M.Ed.C.T.S. Instanta subliniaza si limita de timp in care trebuie sa se finalizeze concursul. Asa cum se arata la pct 4 al procedurii interne a paratei familiarizarea cu elevii de la clasa unde este locul vacant dureaza 1-2 zile, sub coordonarea unui cadru didactic din scoala, pe cale de consecinta, dupa cele 1-2 zile de familiarizare” urmeaza proba practica si cunoasterea rezultatului. In speta, parata ori si-a desconsiderat propria procedura, ori refuza sa prezinte actele care au constituit suportul legal al unei situatii de fapt ce pare a fi neverosimila fara prestabilirea unor raporturi juridice certe intre parti.

Din actele si lucrarile dosarului rezulta ca la inceputul anului scolar 2013/2014 procedura de familiarizare cu elevii” clasei I a candidatelor la postul de invatatoare Reclamanta X si GG a fost una excesiv de mare, intinsa pana la data de 07.10.2013, data cand se incheie contract individual de munca cu d-na GG, pe postul de educatoare pentru clasa I

^(s

.

ⁿ

.

⁾

.

D-na GG a fost angajata la parata prin contractul nr. 56/07.10.2013 pe postul de
Educatoare
(cod ocupational 234
2
02), si abia in anul urmator pe postul de
Invatatoare
(cod ocupational 234
1
02) - Raportul per salariat de la fila 126 dosar, forma electronica de legatura cu inspectoratul teritorial de munca. La dosar s-a mai depus si contractul nr. 56/07.10.2013 cu d-na GG in care este trecuta functia de Invatator, inscris care nu poarta viza ITM.

Cele doua acte depuse de parata, ambele cu sigiliul paratei si semnatura reprezentantului acesteia, sunt contradictorii intre ele. In raport de acestea, precum si de existenta unui catalog 2013/2014 in care d-na GG este trecuta ca Invatatoare instanta trage concluzia unei tratari foarte lejere de catre reprezentantii paratei a dispozitiilor legale referitoare la incadrarea in munca a propriului personal si la pozitia procesuala in fata instantei de judecata.

Parata a incercat sa prezinte in fata instantei, precum si a propriilor angajati faptul ca in perioada 16.09.2013 - 07.10.2013 (3 saptamani de ciclu didactic) la Clasa I de la parata in fata invatatoarele fara contract de munca Reclamanta X si GG au desfasurat activitati de familiarizare cu elevii” sub supravegherea profesoarei de engleza SS. Asupra cunoasterii interne a acestei situatii au declarat martorele ZZ si SS. Martora ZZ arata ca: ”La clasa I invatator, pe post de invatator, in probe, erau doamna Reclamanta X si doamna GG. De acea clasa, in acelasi timp, de aceasta clasa se ocupa doamna SSS. Doamna SSS ocupa postul de profesor de limba engleza. invatator titular la clasa I a ramas doamna GG, incepand cu luna octombrie - noiembrie 2013.” Declaratia martorei SS este in acelasi sens: ” Reclamanta si doamna GG au efectuat doar activitati de familiarizare cu copiii, doar sub supravegherea mea.... Eu nu am tinut orele de pregatire cu copii, doar i-am supravegheat.”

Situatia prezentata de parata ca in perioada 16.09.2013 - 07.10.2013 (3 saptamani de ciclu didactic) la Clasa I de la parata nu era nicio invatatoare angajata cu contract individual de munca, situatie care ar rezulta din actele depuse la dosar de parata nu a fost adusa la cunostinta parintilor ce si-au inscris copiii la scoala paratei.

In postarea pe Facebook din data de 16.09.2013 d-na HH (desigur ruda cu copilul HH, lista copii cl. I - fila 169) anunta inceperea clasei I in numele copilului ei si posteaza fotografia cu cei 18 copii si directoare AA si reclamanta si inca o doamna, insotita de textul ”Si am inceput clasa I, colegii mei.”

Parata a avut o pozitie procesuala de negare a cererilor reclamantei si oscilanta cu privire la calitatea in care era prezenta la serviciu d-na GG Initial a spus despre aceasta ca a primit-o pe reclamanta sa asiste la orele de la clasa ei (Intampinare, fila 44, paragrafele 1 si 2), apoi in Raspunsul la Interogatoriu arata ca la 1 sept 2013 reclamanta a participat impreuna cu ”dna GG, cealalta candidata” la sedinta din 01.09.2013 in vederea pregatirii inceperii anului scolar, pentru ca in final sa depuna contractul individual de munca incheiat cu dna GG, cu incepere de la 07.10.2013 (fila 183 dosar). Coroborand cele aratate anterior, asa cum a prezentat parata situatia de fapt, ar rezulta ca pana la data de 07.10.2013 parata nu ar fi avut angajat invatator la clasa in fata careia s-au prezentat atat reclamanta X, dar si A.G.si GG si ca acei copii de la o scoala particulara au petrecut primele 3 saptamani de an scolar fara sa faca activitate didactica. O asemenea situatie de fapt nu poate fi considerata reala, intreaga activitate din invatamant, chiar si cel particular, desfasurandu-se sub egida Ministerului Educatiei, dupa o anumita programa. Catalogul depus la dosar este urmat de un proces-verbal de validare intocmit de inspectorii ISJ Iasi. Reclamanta a depus o inregistrare facuta la deschiderea festiva a anului scolar 2013/2014 la scoala paratei pe suport CD, a carui audiere a fost facuta in Camera de Consiliu, dupa ramanerea cauzei in pronuntare. Instanta a consemnat urmatoarele: ” Proces Verbal incheiat astazi, 09.07.2015, cu ocazia audierii CD-ului depus in dovedire de reclamanta X.

S-a vizionat si audiat CD-ul in prezenta tuturor membrilor completului de judecata.

Se retine ca managera Scolii “Y”, a carei voce se aude de la inceputul inregistrarii, prezinta colectivul cu care incepe anul scolar 2013/2014 la festivitatea de deschidere a anului scolar.

Voce manager Scoala “Y”: „In aplauze o sa o invit pe colega mea, d-na invatatoare PP, o invit pe noua mea colega, GG, invatatoare la clasa I.

De asemenea, tot invatatoare la clasa I, am sa invit pe noua mea colega, X.”

Se vede ca reclamanta, in uniforma scolara, se indreapta spre pupitrul unde se afla managera Scolii “Y”.

„...si nu in ultimul rand, am sa invit pe colega mea, invatatoare la clasa pregatitoare, ZZ...” Inregistrarea continua, s-a transcris doar partea relevanta in cauza. ”

In concluzie, ca situatie de fapt certa, instanta retine prezenta reclamantei la sediul paratei in perioada 15.08.2013 - 31.09.2013, aducerea fetitei acesteia la gradinita paratei, fara taxa, desfasurarea de catre reclamanta de activitate didactica pentru pregatirea deschiderii anului scolar, prezenta reclamantei in fata clasei I si prezentarea reclamantei de catre Directoarea AA ca fiind invatatoare la clasa I.

Natura juridica a raporturilor dintre partile prezentului dosar rezultata din manifestarea exterioara a acestei situatii de fapt este calificata de instanta ca fiind una specifica raporturilor de munca. Reprezentantul legal al paratei - dir. AA - a anuntat public calitatea reclamantei de invatator la clasa I a paratei, reclamanta a desfasurat public atat activitati cu elevii specifice functiei didactice de invatator, cat si activitati pregatitoare, fapt demonstrat de mail-urile purtate cu colegele pentru pregatirea deschiderii anului scolar si a activitatilor didactice. In plus, reclamanta a beneficiat de facilitatea scolarizarii fara taxa a fetitei ei, facilitate acordata doar angajatilor paratei.

Potrivit prevederilor art. 16 alin. 1: „Contractul individual de munca se incheie (...) in forma scrisa (...). Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. Forma scrisa este obligatorie pentru incheierea valabila a contractului”. Dispozitiile actuale si imperative ale art. 16 raportate la eliminarea aliniatului 2 al aceluiasi articol din vechea reglementare instituie forma scrisa
ad validitatem
a contractului individual de munca in dreptul muncii romanesc.

Pentru acele situatii, in care forma scrisa se impune ca o conditie
ad validitatem
, aceasta prezinta urmatoarele caractere: reprezinta un element esential, constitutiv al actului juridic; este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa; este exclusiva.

Prezentarea publica in data de 16.09.2013 a reclamantei de catre reprezentanta legala a paratei, ca fiind ”
tot invatatoare la clasa I”,
reprezinta o manifestare publica explicita a calitatii acesteia de angajata la parata. De la aceasta expunere publica a reclamantei ca angajata instanta trage concluzia ca anterior respective date se desfasurasera toate procedurile legate de concursul pe postul/posturile de invatator si validarea rezultatelor concursului.

Cu toate ca se retine existenta raporturilor de munca dintre parti, instanta retine totusi formarea imperfecta a contractului de munca, al carui inscris lipseste si va da eficienta prevederilor art. 57 alin. 2 din Codul muncii care consacra in mod expres principiul de baza ce carmuieste regimul juridic al nulitatii in dreptul muncii roman, anume „constatarea nulitatii contractului individual de munca produce efecte pentru viitor”. Si Curtea Constitutionala, prin decizia nr. 378/2004, respingand exceptia de neconstitutionalitate a art. 57 alin. 2 din Codul muncii si art. 283 alin. 1 lit. d, a subliniat ca „nu are nicio relevanta daca nulitatea este absoluta sau relativa, deoarece in niciun caz nu pot fi anulate prestatiile efectuate de parti (prestarea muncii, plata salariului, alte drepturi si obligatii...)” pe durata desfasurarii contractului individual de munca (de exemplu, nul absolut pentru nerespectarea formei scrise).

Potrivit prevederilor art. 57 alin. 5 din Codul muncii, persoana care a prestat munca in temeiul unui contract individual de munca nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzator modului de indeplinire a atributiilor de serviciu.

Prof.I.T. Ion Traian Stefanescu, in lucrarea
Tratat teoretic si practic de drept al muncii,
Editura Universul Juridic, p. 294 arata ca „in situatia in care se recunoaste, chiar si numai partial, dreptul la plata salariului, se impune acceptarea si a statutului de salariat al persoanei in cauza, astfel cum este stabilit de legislatia muncii (si a securitatii sociale), cu toate efectele acestuia: spre exemplu, compensarea in bani a concediului neefectuat, plata eventualelor ajutoare in cadrul asigurarilor sociale de stat etc. Din dreptul la plata salariului pentru activitatea prestata decurge si dreptul la consecintele juridice ale acestei plati, respectiv dreptul la vechime in munca si la recunoasterea calitatii de salariat si de asigurat social si medical pentru respectiva perioada.

Pentru aceste motive, se va admite actiunea formulata de reclamanta X, in contradictoriu cu parata Asociatia Y - Gradinita Y, si se va constata ca raporturile de munca derulate intre partile din prezenta cauza in perioada 15.08.2013-30.09.2013 s-au desfasurat in baza unui contract individual de munca, cu norma intreaga de munca (8 ore/zi), cu un salariu lunar brut de 800 lei. Datorita faptului ca, in lipsa inscrisurilor constatatoare, nu s-a putut stabili cu exactitate programul zilnic al prezentei reclamantei la sediul paratei si salariul cuvenit pentru munca sa, instanta a dat eficienta prezumtiilor de program integral remunerat cu salariul minim pe economie derivate din actele, lucrarile dosarului si dispozitiile legale incidente, anterior citate.

Potrivit art.166 din Codul Muncii, salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca; intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

In raport de prevederile art.170 din Codul Muncii, acceptarea fara rezerve a unei parti din drepturile salariale sau semnarea actelor de plata in astfel de situatii, nu poate avea semnificatia unei renuntari din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin in integralitatea lor, potrivit dispozitiilor legale sau contractuale.

Prin urmare angajatorul, in speta parata, avea obligatia de a plati in totalitate drepturile salariale cuvenite salariatei. Cum cauza dedusa judecatii este un litigiu de munca, sarcina probei revine unitatii angajatoare conf.art. 272 din Codul Muncii, iar parata nu a demonstrat ca a achitat aceste drepturi catre reclamanta.

Dreptul la salariu este considerat corolarul dreptului la munca; el este afirmat in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, potrivit careia „cel care munceste are dreptul la un salariu echitabil si suficient care sa-i asigure lui si familiei sale o existenta conforma cu demnitatea umana”.

Fata de situatia mai sus retinuta, raportata la dispozitiile legale enuntate, instanta constata ca cererea de obligare a paratei la plata diferentelor de drepturi salariale restante pentru perioada 15.08.2013-30.09.2013 este intemeiata, motiv pentru care va admite aceasta cerere si va obliga parata sa plateasca reclamantei drepturile salariale cuvenite pentru perioada 15.08.2013-30.09.2013.

Angajatorului ii revine obligatia de a plati toate contributiile si impozitele aflate in sarcina sa, precum si sa retina si sa vireze contributiile si impozitele datorate de salariati, in conditiile legii, astfel cum prevede art.40 alin.2, lit.f din Codul muncii, motiv pentru care va fi obligata parata sa vireze la bugetele specializate ale statului contributiile obligatorii aferente contractului individual de munca al reclamantei pentru perioada 15.08.2013-30.09.2013.

In temeiul art. 406 NCPC instanta ia act de renuntarea reclamantei X la judecarea capatului de cerere privind reintegrarea la parata.

Reclamanta a mai solicitat obligarea paratei la plata daunelor materiale pricinuite de neincheierea in forma legala a contractului individual de munca si de incetarea nelegala a raporturilor de munca, reprezentand contravaloarea indemnizatiei de crestere a copilului pe care nu a fost indreptatita sa o primeasca din cauza neindeplinirii stagiului anterior de cotizare de 12 luni.

Instanta retine ca situatia reclamata a fost una reala si este dovedita in cauza cu adeverintele de salariat eliberate de angajatorul SC “SSM” SRL si Scoala Gimnaziala ”CA” T. precum si cererea din data de 18.07.2014 adresata ANPIS - AJPIS Iasi pentru acordarea indemnizatiei de crestere a copilului ce poarta rezolutia ”respingere, lipsa stagiu 1 luna, 09/2013”.

In considerentele anterior expuse, instanta a aratat motivele pentru care a retinut si constatat prin prezenta hotarare faptul ca raporturile de munca dintre parti s-au derulat in perioada 15.08.2013-30.09.2013 in temeiul unui contract individual de munca, cu toate consecintele juridice ce decurg din aceasta situatie, respectiv retinerea acestei perioade ca vechime in munca si stagiu de cotizare prin obligarea paratei la plata contributiilor corespunzatoare la bugetele specializate ale statului.

Potrivit dispozitiilor art. 253 alin. 1 din Codul muncii, angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.

Astfel, din analiza acestor prevederi legale rezulta ca, pentru a exista raspundere patrimoniala, este necesar sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: calitatea de angajator al salariatului pagubit; fapta ilicita a angajatorului, savarsita in legatura cu munca salariatului; prejudiciul cauzat patrimoniului salariatului; raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu; vinovatia angajatorului.

In examinarea cererii de acordare de despagubiri materiale instanta va avea in vedere faptul ca stabilirea naturii juridice a raporturilor dintre parti a fost facuta, desi cu efect retroactiv, doar la data pronuntarii prezentei hotarari. Pe cale de consecinta, se va avea in vedere situatia de fapt si de drept astfel cum a fost ea perceputa de parti in perioada 15.08.2013-30.09.2013.

Potrivit prevederilor art. 1359 C.civil ”Repararea prejudiciului constand in vatamarea unui interes” - autorul faptei ilicite este obligat sa repare prejudiciul cauzat si cand acesta este urmare a atingerii aduse unui interes al altuia, daca interesul este legitim, serios si, prin felul in care se manifesta, creeaza aparenta unui drept subiectiv.

Instanta retine ca reclamanta a fost victima unei actiuni de captatie din partea paratei, reclamantei creandu-i-se convingerea ca este angajata cu forme legale prin actiunile paratei ce au constat in prezentarea reclamantei in public ca invatatoare la parata, primirea fetitei reclamantei la gradinita fara perceperea de taxa de scolarizare, confectionarea pe masura si incredintarea unei uniforme de invatatoare la parata. Martorii audiati din partea paratei au incercat sa dea o semnificatie minora si chiar ludica faptului prezentarii in public al reclamantei imbracata in uniforma scolii parate, uniforma identica cu cea purtata de directoarea scolii si celelalte angajate. Instanta va retine ca prezentarea in public a reclamantei in uniforma Scolii “Y” reprezenta prin ea insasi o situatie de natura a crea reclamantei si publicului convingerea angajarii reclamantei la parata, situatie care, adaugata la celelalte anterior enumerate, creau cel putin aparenta in septembrie 2013 a unui statut juridic al reclamantei de angajat la parata, aparenta ce ar fi putut fi inlaturata doar prin acte scrise si manifestari publice neechivoce.

Instanta va da aplicatie deplina prevederilor anterior citate ale art. 1359 C.civil, care ocroteste chiar si aparenta dreptului si va constata ca fapta paratei de a induce reclamantei convingerea ca este angajata si mentinerea in aceasta stare o perioada indelungata de timp reprezinta o fapta ilicita deosebit de grava. Contestatoarei i-a fost afectata in mod direct viata privata, prin imposibilitatea de a percepe corect realitatea statutului ei de persoana angajata sau persoana in cautarea unui loc de munca, persoana asigurata social si medical sau persoana fara asigurare, s.a.m.d.. Prezenta zilnica a reclamantei la sediul paratei si activitatea desfasurata de reclamanta au fost tratate de parata sub semnul derizoriului si chiar in situatia grava a urgentei medicale a reclamantei, parata nu a inteles semnificatia necesitatii pentru reclamanta a unui statut juridic cert cu privire la incadrarea sa in munca.

Instanta va obliga parata sa plateasca reclamantei o despagubire egala cu indemnizatia integrala de crestere a copilului in varsta de pana la 2 ani, pentru minora Z, nascuta la 07.05.2014, stabilita cu luarea in considerare si a drepturilor salariale acordate prin prezenta hotarare. Aceasta despagubire la care este obligata parata nu reprezinta un venit de substitutie pentru indemnizatia neacordata de la bugetul de stat, ci instanta s-a raportat la cuantumul respectivei indemnizatii pentru a determina o valoare certa, si acesta este un prag minimal, pentru prejudiciul material suferit de reclamanta.

Legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudicierea materiala a reclamantei, precum si vinovatia paratei rezulta cu evidenta din situatia de fapt retinuta de instanta, astfel cum a fost anterior descrisa, rezolutia ”respingere, lipsa stagiu 1 luna, 09/2013” de pe cererea din data de 18.07.2014 adresata ANPIS - AJPIS Iasi pentru acordarea indemnizatiei de crestere a copilului fiind prin ea insasi o dovada concludenta in acest sens. Vinovatia paratei retinuta de instanta in prezenta cauza este mai extinsa decat fapta de a nu intocmi in scris acte pentru relatia de munca cu reclamanta, constand si in nerespectarea propriei proceduri de recrutare a personalului. In procedura interna a paratei se prevede o perioada de familiarizare” cu copiii de 1-2 zile, ori parata sustine in fata instantei ca ar fi permis reclamantei sa se prezinte zilnic in august/septembrie 2013 pentru familiarizarea cu copiii. Finalizarea procedurii de recrutare intr-un timp limitat, cat mai scurt, ofera certitudine persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca si le permite canalizarea eforturilor in continuarea cautarii. Or, reclamanta a fost obstaculata efectiv de parata in cautarea unui angajator serios prin actiunile de captatie si inducere a perceptiei ca este angajata anterior descrise.

In ceea ce priveste cererea de obligare a paratei la plata de daune morale instanta considera ca este intemeiata urmand sa o admita avand in vedere urmatoarele:

Conform dispozitiilor art. 253 din Legea nr.53/2003 „Angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.”

Dispozitiile art. 1349 C.Civil nu fac distinctie dupa cum prejudiciul este moral sau material, astfel incat ambele sunt susceptibile de a fi reparate pe cale baneasca, in aplicarea principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere. Daunele morale reprezinta reparatia patrimoniala a atingerii aduse valorilor care definesc personalitatea umana, valori care se refera la existenta fizica a omului, la sanatatea si integritatea corporala, la demnitate, intimitatea vietii private, libertatea de constiinta, creatia stiintifica, artistica, literara sau tehnica ( art.252 C.Civ.), enumerarea fiind enuntiativa, si nu limitativa.

Retine instanta faptul ca, poate fi angajata raspunderea angajatorului pentru prejudicii morale in cazul in care prestigiul, demnitatea, onoarea sau imaginea publica a angajatului au fost afectate profund in urma unei conduite ilicite sau abuzive. Avand in vedere scopul reparator, moral, acordarea daunelor morale trebbuie sa se intemeieze pe o legatura de cauzalitate dovedita intre vatamarea pretinsa de catre salariat si fapta angajatorului, de natura a produce pretinsa vatamare, sarcina probei apartinand salariatului lezat, respectiv reclamantei.

In prezenta cauza instanta retine faptul ca existenta vatamarii intereselor nepatrimoniale ale reclamantei rezulta din actele si lucrarile dosarului. Astfel, prin neintocmirea in forma scrisa a contractului individual de munca reclamanta a fost pusa practic in imposibilitatea de a-si asigura subzistenta si in plus de a fi in deplina cunostinta cu privire la scopul prezentei ei profesionale la sediul paratei. Pe de o parte nu era salarizata, pe de alta, nu primea nici o justificare cu privire la aceasta situatie, parata ajungand chiar pana la a nega orice raport juridic cu ea, asa cum a facut si prin pozitia procesuala adoptata in cauza.

Afectarea intereselor economice ale reclamantei a fost atat de grava incat se poate prezuma afectarea demnitatii sale, ca urmare a punerii unei persoane in activitate in situatia de a fi tratat ca o persoana aservita, devreme ce angajatorul a considerat ca poate beneficia de munca sa neplatita. Chiar si pentru o persoana care ar beneficia de un total suport economic din alte surse decat salariul, ar fi cel putin deranjant ca activitatea sa profesionala sa fie considerata voluntariat in lipsa acordului in acest sens. Instanta retine ca este de o gravitate deosebita afectarea dreptului la munca si la demnitate prin munca datorate lipsei unui statut juridic clar. Viata personala a reclamantei a fost afectata in diverse moduri, atat prin afectarea asigurarii traiului zilnic, dar si prin punerea sa in imposibilitatea de a fi un suport economic pentru cei apropiati, precum si prin afectarea organizarii vietii private. Din aceste motive, instanta retine ca reclamanta a dovedit prin actele depuse la dosar ca s-a aflat, din vina paratei, intr-o stare de insecuritate si stres, cu consecinte directe asupra drepturilor protejate de art. 252 N.C.civ, sanatate, viata privata, in toate dimensiunile sale sociale si familiale, in acceptiunea autonoma data art. 8 din Conventia EDO, astfel cum s-a retinut in Hotararea data in Cererea
I.B. v. GREECE,
552/10/03.01.2014-paragraf 67

Reclamanta a aflat cu certitudine ca nu are intocmita forma legala a contractului individual de munca cu parata intr-un moment dramatic, atunci cand a aflat ca este gravida si ca sarcina sa este una cu risc. Fapta reclamantei, de a cauta un loc de munca si de a accepta chiar si unul pentru care a fost necesara efectuarea de naveta demonstreaza preocuparea si necesitatea reclamantei de a-si asigura subzistenta proprie a sa si a familiei sale si din munca sa. Daca reclamanta ar fi stiut anterior inceperii anului scolar ca nu are asigurat un loc de munca la parata, exista posibilitatea de a gasi un loc de munca in municipiul Iasi, si nu unul ramas neocupat in zona rurala a judetului Iasi.

Pentru aceste considerente, instanta a retinut ca fapta paratei, care constituie si o abatere contraventionala, de a primi o persoana la lucru fara intocmirea contractului de munca in scris reprezinta o conduita ilicita si abuziva cauzatoare de prejudicii morale ce trebuie sanctionata si sub acest aspect. Aceasta cu atat mai mult cu cat exista chiar si posibilitatea intocmirii de contract individual de munca pentru o perioada determinata, de proba. Existenta chiar si a unui asemenea contract ar fi permis evitarea problemelor grave cauzate reclamantei de lipsa unui contract de munca pentru luna septembrie 2013.

Cu privire la cuantificarea prejudiciului moral produs prin fapta angajatorului, trebuie aratat ca aceasta nu este supusa unor criterii legale de determinare. Stabilirea cuantumului despagubirilor include o doza de aproximare avandu-se in vedere consecintele negative suferite de reclamanta pe plan psihic, importanta valorilor lezate, masura in care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura in care i-a fost afectata situatia familiala, profesionala si sociala. Instanta are in vedere, pe de o parte, necesitatea ca drepturile partilor din raporturile de munca sa fie exercitate cu respectarea drepturilor corelative ale celorlalti, dar si necesitatea acordarii unei satisfactii echitabile reclamantei care a suportat toate consecintele negative decurgand din lipsa cunoasterii situatiei sale profesionale, precum si obligativitatea de a se respecta principiul judiciar al proportionalitatii.

Cuantumul daunelor morale a fost stabilit in echitate, raportat la interesele social economice ale reclamantei afectate, dreptul la munca, dreptul la demnitate si viata privata si dreptul de proprietate privata, si va fi obligata parata sa plateasca reclamantei daune morale in cuantum de 3.500 euro, ce vor fi platiti la cursul BNR la data platii efective.

Impotriva acestei sentinte a formulat apel Asociatia Gradinita “Y” SRL , pentru motive de nelegalitate si netemeinicie.

In motivare, s-a aratat ca in privinta capatului 1 de cerere, aceasta se bazeaza exclusiv pe prezumtii si probe indirecte, din interpretarea modului in care s-a actionat cu ocazia interactionarii cu reclamanta, in perioada in care aceasta a sustinut ca s-au derulat raporturi de munca si din modul in care s-au formulat aparari in prezenta cauza.Prima instanta a ignorat mijloace directe de proba, din care a rezultat, in mod inechivoc, faptul ca activitatea reclamantei in cadrul subscrisei nu s-a circumscris unor raporturi specifice de munca.

Astfel, reclamanta a aflat de la o angajata a scolii despre faptul ca institutia parata dorea sa angajeze o persoana pe un post de invatatoare, dupa ce si-a dat demisia de la precedentul angajator, Gradinita “V”, SC “SSM” SRL. Aceasta s-a prezentat personal la sediul gradinitei si a aratat ca este interesata de acest post de invatatoare. Reclamanta lucrase anterior ca educatoare, motiv pentru care nu avea experienta necesara pentru a fi angajata pe postul de invatatoare pe care institutia il scotea la concurs (aspect recunoscut de reclamanta in raspunsul sau la intampinare). Cu aceasta ocazie, i s-a comunicat procedura de recrutare a personalului, procedura inregistrata sub nr. 150/24.05.2013. In aceasta procedura se mentioneaza expres faptul ca „daca persoanele candidate sunt compatibile cu cerintele postului si cu mediul organizational din Scoala “Y”, vor fi programate pentru a veni la clasa si a se familiariza cu elevii din c/asa unde este postul vacant timp de 1- 2 zile, sub coordonarea unui cadru didactic din scoala. Fiecare candidat va sustine o proba practica la clasa cu care s-a familiarizat. Invatatorii vor sustine 4 lectii (la 4 obiecte diferite) asistate de comisia metodica si/sau director." Contractul de munca se semneaza dupa parcurgerea acestor proceduri si alegerea candidatului potrivit, potrivit acestei proceduri de selectie.

In acord cu aceasta procedura, reclamanta a venit ocazional, dupa inceperea anului scolar, la sediul nostru, pentru a se familiariza cu copiii si cu tipul de activitati desfasurate la clasa.

Desi s-a aratat in intampinare ca inainte de inceperea anului scolar, institutia nu a desfasurat activitati specifice didactice, intrucat copiii de varsta clasei pregatitoare pentru care intentionam angajarea unui invatator nu frecventau, in perioada de vacanta, cursurile unitatii de invatamant, prima instanta a ignorat intru totul aceasta aparare, fara a motiva, in vreun fel, neluarea ei in consideratie si a considerat ca procedurile de selectie in vederea angajarii s-au desfasurat inclusiv in perioada anterioara deschiderii noului an scolar, incepand cu data de 15.08.2013. in realitate, asa cum a rezultat si din probele administrate, reclamanta a venit la unitatea in vederea parcurgerii procedurii de selectie, exclusiv in luna septembrie 2013. Astfel, mesajele electronice, depuse la dosar de reclamanta, prin care dorea sa arate ca a desfasurat activitati didactice, sunt toate din luna septembrie 2013 (9.09.2013. 20.09.2013, 30.09.2013; declaratiile martorilor audiati atesta faptul ca acestia au vazut-o pe reclamanta la gradinita, doar in luna septembrie 2013: martora ZZ a declarat ca pe reclamanta a cunoscut-o in luna septembrie 2013, cand martora s-a intors din concediul de maternitate; martora DD a aratat si ea ca: „la inceputul lunii septembrie 2013 am vazut-o pe rec/amanta ia gradinita". De altfel, in actiunea initiala, reclamanta nu face nici o precizare in legatura cu momentul in care aceasta ar fi inceput sa lucreze in beneficiul paratei, aratand doar ca la data de 15 august 2013, a fost solicitata de firma SC Gradinita “Y” SRL, sa lucreze ca invatatoare la clasa 1. Mentioneaza apoi ca s-a prezentat pentru prima data la scoala, la deschiderea anului scolar, dupa ce, in prealabil, ar fi semnat un contract de munca, fara a i se inmana si ei un exemplar al acestui contract. In precizarile la actiune, solicitate de instanta, in procedura de regularizare, reclamanta a aratat ca solicita a se constata ca raporturile de munca s-au derulat incepand cu luna august 2013, iar in raspunsul la intampinare, reclamanta arata ca, dupa ce, in prealabil, a avut o discutie in vederea angajarii, cu directoarea institutiei noastre, inca din luna iulie 2013, a sustinut probele de selectie pentru angajare in aceeasi luna iulie 2013 si ca si-a dat demisia de la institutia de invatamant la care lucrase anterior in data de 8.08.2013, dar ca a inceput sa lucreze efectiv la institutia parata incepand cu data de 15.08.2013. In acelasi raspuns la intampinare, pag. 3, reclamanta arata ca mi-am inceput activitatea didactica inca din prima zi de scoala".

Toate aceste contradictii in declaratii nu pot decat sa creeze dubii in legatura cu realitatea situatiei pe care reclamanta a prezentat-o. In plus, este contrazisa de celelalte probe administrate, dar si de imprejurarea ca, daca reclamanta era deja angajata inca din luna iulie 2013, nu mai exista niciun motiv pentru care si cealalta candidata, GG, sa se prezinte la institutia in luna septembrie 2013, pentru a participa la procedura de selectie in vederea angajarii, pe acelasi post de invatator, aspect relatat de toti martorii audiati de prima instanta {toti au confirmat ca existau doua candidate pentru acest post, in luna septembrie 2013; reclamanta si GG).

Inainte de inceperea anului scolar, reclamanta a fost prezenta la gradinita, exclusiv in scopul familiarizarii cu activitatea gradinitei - cu locatia, cu clasele, cu specificul procesului educational al institutiei noastre de invatamant, fara a interactiona cu copiii. Reclamanta a venit o data - de doua ori la sediu pentru a afla detalii despre specificul postului si a se interesa despre procedura de selectie, asa cum a aratat si martora SSS, audiata in cauza, astfel incat sustinerea reclamantei conform careia aceasta a muncit, fara contract de munca, inainte de inceperea anului scolar, nu poate fi primita.

La data deschiderii anului scolar (16 septembrie), reclamanta a participat la festivitatile ocazionate de acest eveniment,
in calitate de invitat si candidat
la postul de invatator. Pentru a se integra in colectiv i s-a pus la dispozitie una dintre uniformele scolii scolii, pe care a purtat-o la eveniment. A stat ca invitat alaturi de clasa de copii la care urma sa se prezinte pentru familiarizarea cu copiii si cu activitatea didactica de invatatoare. Prezentarea, in public, a reclamantei ca si col colega noua, invatatoare la scoala noastra primara nu poate fi interpretata ca si dovada a faptului ca aceasta era deja angajata, asa cum a considerat prima instanta, intrucat, la acel moment, a fost scos la concurs un singur post de invatator, cel pe care, in final, a fost angajata GG. Cadrul public nu permitea detalierea faptului ca cele doua candidate se aflau in procedura de selectie, in vederea angajarii. In plus, dovedirea raporturilor de munca nu se face pe baza asumarii publice a faptului ca o anumita persoana detine o anumita functie, atata timp cat din probele administrate nu rezulta efectiv faptul ca persoana respectiva a prestat munca specifica postului pe care sustine ca a fost angajata.

In zilele urmatoare, reclamanta a venit timp de cateva ore la sediul scolii si a participat la orele de la clasa. Nu a respectat programul initial stabilit cu conducerea institutiei dupa care trebuia sa se realizeze familiarizarea ei cu activitatea scolii noastre, intrucat a motivat ca nu se simte bine, ca are o indigestie severa care o incapaciteaza. Nu i s-a impus respectarea acelui program. In data de 20.09.2013, cand aceasta s-a prezentat la sediu dupa o scurta perioada de timp de cand venise, in acea zi, la scoala, a spus ca i s-a facut rau, situatie care a impus chemarea serviciului de ambulanta pentru asistenta medicala. In raspunsul la intampinare formulat in cauza, reclamanta a aratat si ea ca ultima zi in care s-a prezentat la “Y” a fost data de 20.09.2013, ca dupa aceasta data, a fost nevoita sa isi ia concediu medical.

La cateva zile dupa acest moment, reclamanta a spus ca nu intentioneaza sa finalizeze procedura de selectie pentru recrutare, intrucat era insarcinata, ca sarcina era dificila si ca medicii i-au recomandat repaos total pe perioada sarcinii. Nu a mai revenit la scoala pentru desfasurarea niciunei alte activitati. De altfel, martora SSS, audiata de prima instanta, a aratat ca reclamanta a fost expres intrebata daca doreste sa revina pentru finalizarea procedurilor, insa aceasta a declarat ca nu doreste sa se mai angajeze.

Conducerea scolii noastre a inteles situatia acesteia si i s-a spus ca, in cazul in care situatia sarcinii ei se stabilizeaza si doreste sa reia procedura de selectie, sa anunte, asigurand- o de asistenta si ajutor.

Relativ la celelalte imprejurari pe care prima instanta le-a interpretat ca si dovezi ale faptului ca reclamanta a avut raporturi de munca cu parata, s-a solicitat a fi apreciate ca nerelavante in stabilirea existentei sau nu a unor raporturi de munca, intrucat, pe de o parte, nu au legatura directa, intrinseca cu elementele componente ale unui raport de munca, iar pe de alta parte, ca ele au fost desprinse dintr-o maniera de interpretare speculativa, prezumtiva, in lipsa unor dovezi directe in privinta certitudinii imprejurarilor de fapt, la stabilirea carora s-a ajuns prin acest mod de interpretare.Astfel, faptul ca reclamanta si-a adus, incepand cu luna august, copilul la grupa mica si ca, desi neinmatriculat in unitatea de invatamant, in ciuda faptului ca acest lucru e obligatoriu, conform Legii invatamantului, pentru frecventarea de catre copilul reclamantei a grupei mici din gradinita nu i s-a perceput taxa de scolarizare, prima instanta l-a considerat ca inceput de dovada in sensul ca reclamanta avea raporturi de munca cu parata, reprezinta de asemenea o speculatie fara legatura cu existenta sau nu a raporturilor de munca. In afara de contradictia existenta in rationamentul instantei, care sustine pe de o parte, ca acest copil nu a fost inmatriculat la gradinita, dar ca, pe de alta parte, neperceperea taxei de scolarizare reprezinta o facilitate pentru copiii inmatriculati ai angajatilor, in realitate, primirea minorei la grupa mica s-a facut in considerarea faptului ca reclamanta urma sa participe la un concurs, in urma caruia putea deveni angajata, in conditiile in care aceasta se plangea de dificultatile de acasa, neintelegerile cu sotul si faptul ca nu are unde sa-si duca fetita pe perioada vacantei. A fost o exceptie in ceea ce o priveste pe reclamanta, situatie echivalenta si cu a celeilalte candidate, GG. Nu dovedeste, insa, ca reclamanta a desfasurat efectiv activitati didactice la unitatea noastra, in perioada mentionata.

Faptul retinut de prima instanta ca parata ar fi neglijat propria procedura de concurs in vederea recrutarii personalului, intrucat, in regulament se mentioneaza ca procedura de familiarizare dureaza 1 - 2 zile, in timp ce, in cazul reclamantei ar fi fost extrem de lunga, ca insusi faptul ca, abia la data de 7.10.2013, a fost angajata cealalta candidata, GG, situatie care a permis ca timp de trei saptamani sa nu existe invatator la clasa pregatitoare, ceea ce ar face ca apararile sa nu fie reale, este si acesta o pura speculatie, realizata cu ignorarea vadita a unor probe contrarii celor retinute de Tribunal.

Referitor la aceste aprecieri ale primei instante, trebuie subliniat inca de la inceput ca toate inscrisurile analizate de prima instanta, in acest context, (contractul de munca al GG, regulamentul de desfasurare a procedurii de concurs etc) sunt inscrisuri depuse la dosar in cursul anului 2015, la mai bine de un an si jumatate de la data la care se pretinde ca s-au desfasurat raporturile de munca cu reclamanta, in conditiile in care, insasi reclamanta a promovat actiunea la mai bine de un an dupa situatia de fapt expusa in actiunea introductiva, prin urmare orice insinuare, referitoare la faptul ca ar fi inscrisuri procausa post concepute, nu pot fi primite, intrucat toate au data certa.

In ceea ce priveste aprecierile primei instante referitoare la modul de desfasurare a procedurii de selectie, conform regulamentului scolii, s-a solicitat sa se constate, in rejudecare, ca nu s-au incalcat propriile proceduri si nu s-a prelungit procedura de selectie. Aceasta s-a desfasurat in luna septembrie, dupa inceperea anului scolar, singura persoana care a participat fiind GG. Or, anul scolar a inceput pe 16.09.2013, iar reclamanta a incetat sa mai vina la unitatea scolara pe 20.09.2013, dupa ce a constatat ca are probleme medicale. Asadar, nu a existat timpul necesar pentru ca reclamanta sa sustina probele practice. De altfel, chiar daca familiarizarea candidatilor cu copiii dura, conform procedurii, 1 - 2 zile, la pregatirea lectiilor pe care trebuiau sa le sustina candidatii, era necesar ca si copiii sa parcurga cateva lectii din programa scolara, pentru a putea interactiona, in cunostinta de cauza, cu candidatii la postul de invatator.

In acelasi timp, in regulamentul de concurs se mentioneaza ca „Fiecare candidat va sustine o proba practica la clasa cu care s-a familiarizat. Invatatorii vor sustine 4 lectii (la 4 obiecte diferite) asistate de comisia metodica si/sau director." Or, reclamanta candida pentru un post de invatator (astfel cum a sustinut ea insasi in actiunea introductiva si in raspunsul la intampinare) si trebuia sa sustina, potrivit procedurii, patru lectii. Reclamanta a avut insa, pozitii contradictorii si in legatura cu acest aspect. Astfel, in raspunsul la intampinare, reclamanta a sustinut ca directoarea scolii i-a comunicat ca trebuie sa sustina o proba cu un joc didactic, proba pe care a sustinut-o inca din luna iulie 2013, insa in raspunsul la intrebarea nr. 10 din interogatoriul, reclamanta a sustinut, contrar celor sustinute in raspunsul la interogatoriu ca „nu a fost proba practica joc didactic. Practic, mi-am pregatit o lectie pentru copiii de clasa 0". Este surprinzator ca prima instanta a adus critici referitoare la nerespectarea procedurii de selectie in vederea angajarii personalului, insa nu a verificat in niciun fel sustinerile reclamantei referitoare la modul de desfasurare a probei practice, despre care exista prevederi in regulamentul institutiei noastre. In plus, in luna iulie 2013. cand reclamanta afirma ca a sustinut proba practica, institutia nu avea copiii de grupa pregatitoare la scoala, copiii aflandu-se in vacanta pana pe data de 16.09.2013. De asemenea, in acelasi regulament, se mentioneaza care sunt examinatorii candidatilor la probele practice: comisia metodica si/sau directorul. Or, martorii audiati au aratat ca directorul scolii a participat la concursul de angajare a fiecaruia dintre ei, insa, in raspunsul la intrebarea nr. 6 din interogatoriu, reclamanta nu o nominalizat-o pe directoarea scolii ca participant examinator la proba sa practica, desi aceasta a fost cea care a felicitat-o si i-a garantat angajarea.

In privinta faptului ca ar exista neconcordante in actele de angajare ale d-nei GG, nici acestea nu reprezinta incercari de denaturare a faptelor, asa cum a interpretat instanta. Aceasta a fost angajata in baza contractului de munca nr. 56/7.10.2013, pe postul de invatator, asa cum se mentioneaza in varianta contractului despre care prima instanta a aratat ca nu poarta viza ITM (avizarea contractelor de catre ITM nu se mai realizeaza din momentul implementarii programului REVISAL, in care fiecare angajator face inregistrarile legate de incheierea, incetarea sau modificarea contractelor individuale de munca ale angajatilor). Este adevarat insa, ca, in extrasul din REVISAL din care rezulta inregistrarea contractului de munca al acestei angajate, apare mentiunea ca a fost angajata ca educator. Este o greseala realizata de angajatul de la resurse umane care cu ocazia completarii rubricilor din programul electronic, fara nicio relevanta pentru situatia dedusa judecatii in prezenta cauza.

Cat despre aprecierea Tribunalului ca nu poate fi reala o situatie in care elevii inscrisi in grupa 0 sa nu fi avut invatator timp de trei saptamani, de la inceperea anului scolar, avand in vedere ca GG a fost angajata abia la 7.10.2013, aceasta situatie nu are nicio relevanta in privinta stabilirii sau nu a raporturilor de munca cu reclamanta. De altfel, s-a mai aratat ca, dupa data de 20.09.2013, reclamanta nici nu s-a mai prezentat la unitatea din cauza problemelor sale medicale, situatie asumata de insasi reclamanta in raspunsul sau la intampinare. Pe de alta parte, angajarea GG la data de 7.10 .2013 a avut loc pentru ca sustinerea celor patru lectii, conform procedurii noastre interne de recrutare a personalului s-a derulat in aceasta perioada. Pe de alta parte, lipsa unui membru de personal la una dintre clasele primare, dintr-o unitate de invatamant, la un moment dat, in timpul anului scolar, este reglementata de legea invatamantului, dispozitiile legale stipuland posibilitatea suplinirii orelor aferente unui post de catre alti membri de personal, pana la ocuparea postului, ceea ce s-a si intamplat, in acest caz, astfel cum a detaliat in depozitia sa, martora SSS, care fusese, de altfel, cadru didactic al acelei clase, in anul precedent. De altfel, reclamanta a aratat si ea, in raspunsul sau la intampinare ca nu ea desfasura orele de curs cu copiii, dupa inceperea anului scolar, ci ca o asista pe GG.

In stabilirea imprejurarii daca intre parti s-au derulat raporturi de munca, era esentiala verificarea unor aspecte precum: momentul inceperii raporturilor de munca, data incetarii acestora, motivul incetarii lor, tipul de activitate desfasurata de angajator, daca activitatile desfasurate sunt specifice activitatii in scopul in care s-a facut angajarea, programul de lucru, salariul negociat de parti. imprejurarile de fapt stabilite de instanta, pe baza carora au fost relevate elementele raporturilor de munca dintre subscrisa si reclamanta, sunt in totala contradictie cu probele directe administrate, ele reprezinta validari ale sustinerilor reclamantei, fara ca acestea sa fi fost in vreun fel dovedite, pe baza unor interpretari speculative realizate de prima instanta.

De remarcat ca, in privinta timpului de lucru in care reclamanta sustine ar fi lucrat, de 8 ore/zi, asa cum a stabilit si prima instanta, martora SSS a aratat ca reclamanta a venit ocazional la “Y” si ca, in acele zile, nu statea un timp de 8 ore/zi la scoala, ci cel mult 2-3 ore. In privinta salariului, reclamanta a sustinut, abia in raspunsul la intampinare, ca ar fi negociat un salariu de 1200 lei/lunar -brut, fara a dovedi in vreun fel acest fapt, pentru ca, prima instanta sa stabileasca un salariu de 800 lei/luna - brut (salariul minim garantat pe tara, incepand cu 1 iulie 2013, conform HG nr. 23/2013). Or, este contradictorie solutia instantei de a-si insusi ca atare toate sustinerile reclamantei. Referitor la munca efectiv prestata, niciun martor nu a sustinut varianta expusa de reclamanta, conform careia aceasta a muncit efectiv ca invatatoare incepand cu luna august 2015. in plus, sustinerile acesteia ca ar fi participat la activitati didactice, ca ar fi fost implicata in proiecte si si-a insusit tematica programei scolare a clasei la care ar fi trebuit sa predea, mailurile depuse de aceasta la dosar (toate fiind din luna septembrie 2013: 9 septembrie, 20 septembrie, 30 septembrie). Din cuprinsul mesajelor rezulta ca acestea i-au fost retrimise acesteia de GG si erau sarcini trasate de conducerea scolii pentru angajati. Trimiterea mesajelor de GG catre reclamanta s-a facut la solicitarea acesteia, reclamanta neaflandu-se pe lista destinatarilor acelor mesaje electronice. De asemenea, nu reprezinta o dovada a faptului ca reclamanta s-a si implicat in cerintele si proiectele scolare despre care se vorbea in continutul mesajelor.

Relevant pentru modul in care reclamanta a prezentat situatia de fapt, denaturand-o si interpretand gresit natura juridica a raporturilor ce au existat intre ea si parata este si faptul ca aceasta a asteptat un an pentru introducerea actiunii. In consecinta, reevaluand materialul probator s-a solicitat sa se constate ca nu au fost dovedite elementele raportului juridic de munca dintre reclamanta si subscrisa: perioada de timp in care s-ar fi desfasurat activitatea didactica, faptul ca reclamanta ar fi prestat efectiv activitate didactica, cuantumul salariului negociat si, ca urmare, sa respingeti cererea reclamantei ca neintemeiata.

Nici solutia pe capatul de cerere privind daunele materiale nu este legala si temeinica.

Probele administrate releva, fara dubiu, faptul ca reclamanta nu a prestat activitate didactica, specifica postului de invatatoare, asa cum a sustinut aceasta in actiunea sa. In plus, nu putea fi vorba despre o captatie, asa cum a stabilit Tribunalul, din urmatoarele motive: raporturile de munca ale reclamantei cu Gradinita “V” au incetat, la initiativa sa, prin
demisie.
Reclamanta nu a facut in niciun fel dovada faptul ca demisia ei a fost influentata de o promisiune de angajare la parata. Ba mai mult, reclamanta a cunoscut faptul ca trebuie sa treaca printr-un proces de selectie in vederea angajarii, care nu-i putea in niciun fel garanta a priori angajarea ei la scoala noastra primara. De altfel, noi am aratat ca plecarea reclamantei de la Gradinita “V” s-a facut ca urmare a unor disensiuni aparute la acel loc de munca, in ceea ce o priveste si, desi am incercat sa dovedim acest fapt, prin intrebarile formulate, in cadrul interogatoriului, Tribunalul a respins respectivele intrebari. Faptul ca reclamanta a cunoscut exact tipul de relatii derulate, in cursul lunii septembrie 2013 si ca acestea nu erau raporturi de munca rezulta si din atitudinea acesteia, dupa data de 20.09.2013, cand a fost luata cu ambulanta din unitatea noastra. Daca aceasta avea credinta ca este deja angajata noastra, desi nu preda efectiv, la clasa, la grupa pregatitoare, ci doar asista, potrivit propriilor sale sustineri, la procesul de predare desfasurat de celelalte cadre didactice, in scopul justificarii lipsei sale de la locul de munca, dupa data de 20.09.2013, aceasta trebuia sa se prezinte un certificat medical. Chiar daca reclamanta ar sustine ca a prezentat un asemenea act, dar ca nu i l-am fi primit, aceasta avea posibilitatea oricand sa-l comunice, in orice maniera care sa faca posibila dovada comunicarii respectivului certificat medical. Mai mult, desi reclamanta a sustinut, in cadrul raspunsului la interogatoriu, ca mai multe aspecte din conduita reprezentantilor subscrisei i-au creat anumite intrebari legate de statutul sau juridic (la intrebarea nr. 7 din interogatoriu, constand in „Daca ati fost angajata, de ce nu ati semnat niciodata in condica de prezenta?", reclamanta raspuns: „Si eu m-am intrebat asta. Eram confuza"), reclamanta nu a

intreprins niciun demers pentru clarificarea acestui statut. Conduita ei dovedeste, in realitate, ca aceasta cunostea exact ca nu era, in realitate, angaj ata.

Rezulta, asadar, ca, prin denuntarea, in luna august 2013, de buna voie, a unui contract de munca, incheiat pe perioada nedeterminata, aceasta si-a asumat orice consecinte ce deriva dintr-o asemenea manifestare de vointa unilaterala, inclusiv pe aceea de a nu avea continuitate in munca si in plata unor contributii de asigurari de sanatate. Mai mult, chiar daca sustinerile sale legate de refuzul de a-i incheia contract de munca pentru perioada in care aceasta sustine ca a prestat activitate didactica ar fi adevarate, aceasta a dat dovada de lipsa de prevedere in a-si asigura completarea stagiului de cotizare, dupa ce a aflat ca a ramas insarcinata, intrucat disp. Legii sanatatii nr. 95/2006, dar si Legea nr. 230/2010 a asigurarilor sociale de stat ii permiteau sa achite, chiar retroactiv, contributiile lunare de sanatate, precum si contributiile sociale necesare pentru completarea stagiului de contributie de 12 luni.

Este evident, in atari conditii, ca, in principal, nu exista o culpa din partea paratei, in faptul ca reclamanta nu a putut beneficia de indemnizatie de crestere a copilului pana la doi ani, atata timp cat reclamanta trebuia sa cunoasca si sa-si asume consecintele propriei demisii, in lipsa oricaror dovezi de la dosar ca aceasta demisie a fost determinata de subscrisa, iar in lipsa culpei, nu poate fi antrenata raspunderea noastra patrimoniala, pentru prejudiciul pretins suferit de reclamanta.

Cu privire la capatul de cerere avand ca obiect obligarea subscrisei la plata catre reclamanta a contravalorii in lei a sumei de 3500 de Euro, cu titlu de daune morale, pentru prejudiciul moral cauzat, prima instanta l-a admis ca atare, considerand pe deplin dovedite niste afectari de ordin moral, pe care nici insasi reclamanta nu Ie-a detaliat si invocat.Si aceasta solutie este lipsita de legalitate si temeinicie.

Toate argumentele anterior expuse sunt valabile si in analizarea temeiniciei acestor pretentii, aferente acestui capat de cerere din actiunea reclamantei.

In plus, reclamanta nu a dovedit, in niciun fel existenta prejudiciilor de ordin moral. Nu a solicitat si nu a administrat probe, in acest scop, instanta fiind cea care a apreciat ca exista si un asemenea prejudiciu, desi martora SSS a aratat direct ca, intreband-o pe reclamanta daca doreste sa mai continue procedurile de selectie si sa incerce sa se angajeze, aceasta a raspuns ca nu doreste sa se mai angajeze la unitatea noastra. Declaratia acestei martore nu a fost analizata de prima instanta, nu a fost inlaturata ca fiind nesincera sau contradictorie, astfel incat, in lumina unor asemenea dovezi, prima instanta a gresit retinand ca parata a fost cea care am pus-o pe reclamanta in imposibilitatea de a-si asigura subzistenta, situatie care i-a afectat si demnitatea proprie.

Pe de alta parte, cuantumul daunelor acordate de prima instanta este excesiv, raportat la perioada de timp, de o luna si jumatate, cat s-a sustinut ca reclamanta a fost angajata noastra, desi, din sustinerile reclamantei insesi rezulta ca aceasta a inceput sa vina intens la scoala, abia din ziua inceperii anului scolar si pana la data de 20.09.2013, cand, din cauza problemelor medicale, a renuntat sa se mai prezinte la sediul scolii noastre. Mentinerea acesteia intr-o stare de incertitudine cu privire la situatia sa juridica si afectarea demnitatii sale, timp de o luna si jumatate - ca si criterii in functie de care trebuie sa se aprecieze cuantumul daunelor morale, nu pot justifica un cuantum al acestor daune de 3500 de Euro. Faptul ca nu a existat o vatamare efectiva si imediata a intereselor nepatrimoniale ale acesteia rezulta si din maniera in care aceasta a actionat, imediat dupa incetarea oricarei interactiuni cu subscrisa, in luna septembrie 2013. Or, aceasta a asteptat mai bine de un an pentru a considera ca a fost nedreptatita si prejudiciata si a pretins acordarea acestor daune cu caracter moral.

In plus, consideram ca, raportat la motivatia ce a stat la baza justificarii acordarii integrale a daunelor morale solicitate de reclamanta si anume ca a fost pusa in imposibilitatea de a-si asigura subszistenta, acest argument este un criteriu in functie de care se apreciaza mai degraba cuantumul unor daune materiale, dar nu morale. De altfel, nu a existat o asemenea situatie, intrucat reclamanta nu a pretins, prin actiunea introductiva si acordarea drepturilor salariale pentru aceasta perioada, iar apoi, s-a angajat la o alta unitate scolara, din com. T. Faptul ca a fost nevoita sa faca naveta si ca acest fapt a reprezentat un inconvenient sunt aspecte ramase nedovedite de reclamanta, atata timp cat distanta dintre Iasi si T este de doar 25 km.

In concluzie, s-a solicitat admiterea apelului si, in rejudecare, respingerea actiunii reclamantei ca neintemeiata, obligand-o la plata cheltuielilor de judecata de la fond si din apel.

In drept: art. 470, 479 NCPC.

Intimata X a formulat intampinare, solicitand respingerea apelului formulat. In

motivare s-a aratat ca in ceea ce priveste sustinerea apelantei ca instanta de fond s-a bazat exclusiv "pe prezumtii si probe indirecte", si ca ar fi ignorat mijloace directe de proba din care s-ar fi putut deduce contrariul, s-a indicat ca instanta de fond a stabilit in mod corect natura raporturilor juridice analizand toate probele ce au fost administrate in cauza, prin coroborare, si motivand in mod temeinic concluziile pe care le-a dedus din interpretarea acestor probe.

Astfel, in mod corect instanta de fond a stabilit ca in perioada 15 august 2013 - 30 septembrie 2013 intre reclamanta si apelanta s-au desfasurat raporturi juridice specifice de munca, bazandu-se pe;

1. inregistrarea video pe suport CD, obtinuta de la parintii elevilor din clasa I, care, cunoscand realitatea, au dorit sa o sustina in prezentul demers judiciar, furnizandu-i aceasta proba a calitatii de invatatoare pe care a avut-o la Asociatia “Y” in anul 2013.

Parata apelanta nu a contestat niciun moment aceasta inregistrare video de la deschiderea anului scolar 2013-2014, recunoscand astfel implicit autenticitatea acesteia.

Fata de apararile formulate, trebuie observat ca nu este lipsit de semnificatie faptul ca parata nu are nicio rezerva in a sustine ca le-ar fi ascuns parintilor elevilor de la scoala “Y” imprejurarea ca, la data inceperii anului scolar, nu depusese diligentele necesare pentru finalizarea procedurilor de recrutare si pentru angajarea ferma a unui cadru didactic pentru elevii de clasa I, inducandu-i astfel in eroare in mod constient si voit pe acesti parinti, platitori de taxe la scoala privata din cadrul Asociatiei “Y”.

Cu alte cuvinte, parata apelanta invoca in acest caz propria turpitudine, respectiv faptul ca nu a respectat dispozitiile legale in ceea ce priveste desfasurarea activitatii didactice in cadrul Asociatiei “Y”, de vreme ce la data de 16 septembrie 2013 - data inceperii noului an scolar, recrutarile de personal si angajarea in mod ferm de cadre didactice ar fi trebuit sa fie incheiate.

Desi s-a solicitat expres in cursul judecatii in prima instanta, parata nu a depus niciodata niciunul dintre urmatoarele documente;

1. Dovada comunicarii catre reclamanta a procedurii de selectie si angajare a personalului didactic de la Gradinita - Scoala “Y”.
2. Precizari daca au fost inscrisi si alti candidati la concursul pentru ocuparea acelui post, daca concursul s-a mai desfasurat, precum si dovezi in acest sens.
3. Componenta Comisiei metodice privind desfasurarea concursului
4. Rezultatele concursului
5. Procesul verbal de sustinere a Concursului, in cazul in care acesta s-a desfasurat.

Parata nu a facut niciodata proba desfasurarii concursului pentru postul de invatator in conformitate cu procedura sa interna, nici in cazul d-nei GG.

Inscrisurile depuse in cauza atesta neconformitatea sustinerilor paratei apelante cu situatia de fapt ce rezulta din aceste inscrisuri, precum si contrarietatea dintre chiar sustinerile paratei apelante.

Un exemplu graitor in acest sens il constituie contractele de munca ale d-nei GG, pe care instanta de fond le-a analizat si a constatat in mod justificat ca sunt contradictorii.In mod corect instanta a remarcat ca parata a avut o pozitie procesuala oscilanta cu privire la calitatea in care era prezenta la serviciu d-na GG.

De asemenea, declaratiile celor trei martore, angajate ale Asociatiei “Y”, declaratii care atesta, toate, atat prezenta reclamantei in cadrul Asociatiei si desfasurarea de activitati didactice specifice activitatii de invatamant, cat si prezenta fiicei sale in cadrul gradinitei, cu scutire de taxa, fapt extrem de relevant in cauza, intrucat acesta este un beneficiu acordat doar angajatilor.

In legatura cu acest aspect, in mod just instanta de fond a constatat existenta a numeroase altor nereguli in activitatea Asociatiei “Y”, una dintre acestea fiind neincheierea contractului educational prevazut de art. 86 din Legea nr. 1/2011, si neinscrierea fiicei mele minore in Registrul Matricol.

In mod corect instanta de fond a retinut, ca situatie de fapt certa, prezenta reclamantei intimate la sediul paratei in perioada 15.08.2013 - 31.09.3013, aducerea fetitei sale la gradinita paratei, fara taxa, desfasurarea de catre reclamanta de activitate didactica pentru pregatirea deschiderii anului scolar, prezenta reclamantei in fata clasei I si prezentarea reclamantei de catre directoarea AA ca fiind invatatoare la clasa I.

In consecinta, in mod corect natura juridica a raporturilor dintre partile prezentului dosar a fost calificata de prima instanta ca fiind una specifica raporturilor de munca, rezultata din manifestarea exterioara a acestei situatii de fapt. Reprezentantul legal al paratei - dir. AA- a anuntat public atat activitati cu elevii specific functiei didactice de invatator, cat si activitati pregatitoare, fapt demonstrat de mailurile purtate cu colegele pentru pregatirea deschiderii anului scolar si a activitatilor didactice. In fapt, reclamanta a beneficiat de facilitatea scolarizarii fara taxa a fetitei ei, facilitate acordata angajatilor paratei.

Asadar, s-a solicitat respingerea oricarei critici a paratei cu privire la acest aspect ca fiind total neintemeiata.

S-a solicitat de asemnea respingerea cererii apelantei parate de audiere a martorei Grivinca AA, avand in vedere considerentele expuse cu privire la aceasta angajata.

Parata solicita aceasta proba cu intentia, declarata in motivarea apelului, de a dovedi fapte contrare celor consemnate in inscrisurile depuse cu privire la aceasta angajata, asadar de a dovedi contra si peste continutul acestor inscrisuri cu caracter oficial precum inregistrarile contractelor de munca in evidenta ITM, motiv pentru care va solicitam respingerea acestei probe.

In ceea ce priveste obligarea paratei la plata daunelor materiale cauzate reclamantei Reclamanta X prin neincheierea in mod legal a contractului individual de munca, constand in contravaloarea indemnizatiei de crestere a copilului pe care nu a fost indreptatita sa o primeasca din cauza neindeplinirii stagiului de cotizare de 12 luni anterior,in mod just instanta de fond a admis-o, in temeiul dispozitiilor art. 253 din Codul muncii, considerand ca in cauza sunt indeplinite toate conditiile angajarii raspunderii patrimoniale, asa cum sunt ele prevazute de dispozitiile art. 1359 din Noul Cod Civil.

In acest sens, in mod just instanta de fond a apreciat ca reclamanta a fost victima unei actiuni de captatie din partea paratei, creandu-i-se convingerea ca este angajata cu forme legale prin actiunile paratei ce au constat in prezentarea reclamantei in public ca invatatoare la parata, primirea fetitei reclamantei la gradinita fara perceperea taxei de scolarizare, confectionarea pe masura si incredintarea unei uniforme specifice celor de cadru didactic la

parata.In ceea ce priveste daunele morale acordate de instanta de fond, va rugam sa apreciati ca acordarea acestora este legal si temeinic motivata, fiind redate considerentele primei instante.

In consecinta, s-a solicitat respingerea tuturor criticilor formulate.

Apelanta a formulat raspuns la intampinare.

Prin incheierea din 21.06.2016 s-a constatat admisibila sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept: „In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 16 al. 1 si art. 57 al. 5 si 6 din Codul Muncii combinate cu art.211 alin.1 lit. b din Legea 62/2011, art.35 NCPC si art. 6 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului, in ipoteza neindeplinirii de catre parti a obligatiei de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa, persoana fizica care a prestat munca pentru si sub autoritatea celeilalte parti, are deschisa calea actiunii in constatarea raportului de munca si a efectelor acestuia pentru recunoasterea jurisdictionala a tuturor drepturilor legale derivand din desfasurarea raporturilor de munca (raporturi incetate anterior sesizarii instantei)?”

Prin Decizia nr.37/07.11.2016, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a statuat cu caracter obligatoriu:

„In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 16 al. 1 si art. 57 al. 5 si 6 din Codul Muncii combinate cu art.211 alin.1 lit. b din Legea 62/2011, art.35 Cod procedura civila si art. 6 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului, in ipoteza neindeplinirii de catre parti a obligatiei de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa, persoana fizica care a prestat munca pentru si sub autoritatea celeilalte parti, are deschisa calea actiunii in constatarea raportului de munca si a efectelor acestuia si in situatia in care respectivul raport de munca a incetat anterior sesizarii instantei.”

Cauza a fost repusa pe rol, in dovedire fiind incuviintata audierea martorei GG, martora audiata in cauza, declaratia acesteia fiind consemnata in proces verbal separat si atasata la dosarul cauzei.

Partile au depus la dosar note de concluzii scrise.

Avand in vedere actele si lucrarile dosarului, raportat la motivele de apel invocate si apararile formulate, instanta de apel retine urmatoarele :

Obiectul investirii instantei l-a constituit cererea reclamantei X formulata in contradictoriu cu parata Asociatiei “Y” avand ca obiect:

-constatarea raporturilor contractuale de munca ce au existat intre parti, incepand cu luna august 2013;

-constatarea incetarii nelegale a raporturilor de munca, ca urmare a constatarii de catre parata, in luna septembrie 2013, a faptului ca reclamanta ramasese insarcinata;

-obligarea paratei la plata drepturilor salariale cuvenite, in cuantumul legal, incepand cu luna august 2013 si pana la reintegrarea sa;

-obligarea paratei la plata tuturor obligatiilor fiscale si a contributiilor sociale aferente salariului cuvenit pentru aceeasi perioada;

-obligarea paratei la plata daunelor materiale pricinuite de neincheierea in forma legala a contractului individual de munca si de incetarea nelegala a raporturilor de munca, reprezentand contravaloarea indemnizatiei de crestere a copilului pe care nu a primit-o din cauza neindeplinirii stagiului anterior de cotizare de 12 luni;

-obligarea paratei la plata de daune morale, in cuantum de 3500 de euro;

-reintegrarea sa in functia de invatator in cadrul Scolii “Y”.

Desi nu a facut obiectul deliberarii in prima instanta, se retine ca art. 16 din Codul muncii prevede necesitatea incheierii contractului de munca in forma scrisa, iar aceasta obligatie revine angajatorului. Forma scrisa este obligatorie pentru incheierea valabila a contractului.

In raport de prevederile legale imperative, prin incheierea din 21.06.2016, instanta de apel a constatat admisibila sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la aplicarea si interpretarea acestor dispozitii legale.

Prin Decizia nr.37/07.11.2016, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a statuat cu caracter obligatoriu:

„In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 16 al. 1 si art. 57 al. 5 si 6 din Codul Muncii combinate cu art.211 alin.1 lit. b din Legea 62/2011, art.35 Cod procedura civila si art. 6 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului, in ipoteza neindeplinirii de catre parti a obligatiei de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa, persoana fizica care a prestat munca pentru si sub autoritatea celeilalte parti, are deschisa calea actiunii in constatarea raportului de munca si a efectelor acestuia si in situatia in care respectivul raport de munca a incetat anterior sesizarii instantei.”

S-a retinut alaturi de alte de argumente ca „este judicioasa acea opinie a jurisprudentei conform careia incheierea unui contract scris, pentru valabilitate, este o exigenta ce se impune imperativ angajatorului, insa, avand in vedere ca nulitatea opereaza numai pentru viitor, nerespectarea formei scrise
nu impiedica probarea de catre salariat, prin orice mijloc,
a muncii prestate in folosul angajatorului pana la incetarea raportului juridic de munca, astfel ca, atunci cand prin formularea unei actiuni se incearca a se dovedi derularea intre parti a unor raporturi de munca neatestate si formal prin act scris,
instanta trebuie sa procedeze la cercetarea lor, pe baza probelor ce dau si cauza de fapt a pretentiilor.”

In consecinta, din punct de vedere procesual, actiunea este admisibila, fiind subsumata dispozitiilor art.35 Cod procedura civila, fiind guvernata, din punct de vedere probator, de regulile actiunii in constatare si nefiind supusa exigentelor formale stabilite de art.16 Codul Muncii.

Apelanta a criticat hotararea primei instante, apreciind din punct de vedere procesual ca sentinta are la baza mai mult prezumtii si probe indirecte, ignorand mijloacele directe de proba administrate. Sub aspect substantial factual, apelanta a reluat teza defensiva potrivit careia intre parti au avut contacte exclusiv in vederea derularii unei proceduri de selectie in vederea angajarii unui candidat pe postul de invatator.

Criticile apelantei sunt lipsite de fundament si nu pot justifica schimbarea solutiei pronuntate de prima instanta. Pe de o parte, avand in vedere si considerentele retinute de Inalta Curte de Casatie si Justitie anterior expuse, proba directa a raportului de munca este data exclusiv de inscrisul constatator al raportului de munca, in speta contractul de munca. Or, prin ipoteza, insusi petitul principal al actiunii de fata excludea existenta unei astfel de probe directe, fiind realizate procesual, de catre ambele parti, exclusiv probe indirecte. Pe de alta parte, prezumtiile judiciare erau permise primei instante in raport de obiectul actiunii, dar si de exigentele art.327 C.pr.civ.

Sub aspect factual, tezele defensive sustinute de catre parata apelanta au fost corect si argumentat inlaturate de prima instanta.

Alaturi de considerentele primei instante, instanta de apel retine ca pozitia procesuala a paratei apelante de negare a oricarui raport de munca si afirmare a unei proceduri publice de concurs este lipsita si de suport probator, dar a fost si oscilanta si contradictorie.

Astfel, parata a sustinut si a recunoscut la interogatoriu ca printr-o angajata a sa a solicitat reclamantei X sa se prezinte la o intalnire, in vederea discutarii unei eventuale angajari la “Y” (intrebarea 1 din interogatoriu -fond). Sustinerile apelantei referitoare la caracterul public al concursului si publicarea anuntului in ziar nu au vreun suport probator, astfel ca nu pot fi retinute. De altfel si martora GG a atestat ca propunerea postului de invatator clasa I i-a fost adresata tot oral de catre directoare, AA.

In ceea ce priveste aducerea la cunostinta reclamantei a procedurii de selectie nr.150/24.05.2013, (pretinzandu-se in cadrul apararilor ca pentru acelasi post era candidata si martora GG) si aceste sustineri, raman din punct de vedere procesual simple alegatii, in lipsa dovedirii acestora.

Faptul ca reclamanta a sustinut prin actele procedurale si prin raspunsul la interogatoriu ca a desfasurat o activitate practica cu copii, in urma careia fost declarata angajata, nu poate valora juridic recunoasterea continutului procedurii nr.150/24.05.2013, asa cum invoca apelanta. Reclamanta a sustinut constant ca angajarea sa a fost urmarea unui interviu si a unei activitati practice desfasurate, neachiesand la teza paratei conform careia era in sarcina sa de a sustine 4 lectii, la 4 obiecte diferite, care erau esentiale pentru incheierea raportului de munca.

Totusi acest aspect ramane si subsidiar si neconcludent, in conditiile in care esential era, potrivit art.272 Codul Muncii, in sarcina paratei apelante, de a face dovada respectarii propriei proceduri privind recrutarea personalului inregistrata sub nr. 150/24.05.2013, astfel cum a invocat.

Or, prioritar, se retine ca in fata primei instante nu a fost administrat vreun mijloc probatoriu direct sub acest aspect,
desi aceste probe au fost solicitate expres de catre reclamanta.
In fata instantei de apel au fost exhibate decizia nr. 7/11.09.2013 privind componenta comisiei pentru evaluarea candidatilor la postul de invatator clasa I, respectiv procesul verbal din 24.09.2013 al acestei comisii. Pe de o parte, aceste inscrisuri au fost prezentate de angajator, cu incalcarea termenului imperativ prevazut de art. 272 Codul Muncii. Pe de alta parte, acestea sunt insuficiente pentru a sustine din punct de vedere procesual argumentarea concluziei potrivit careia procedura de recrutare ar fi fost respectata. Este indubitabil ca la data de 24.09.2013, fata de starea medicala a reclamantei, procedura nu o putea viza, insa este la fel de cert ca era in sarcina apelantei parate de a prezenta actele
anterioare
acestei date, prin care sa demonstreze ca aceasta se afla si, mai mult, cunostea procedura de selectie. In acest sens, potrivit procedurii insasi nr. 150/24.05.2013, apelanta era tinuta probator sa prezinte dosarul personal al candidatului - curriculum vitae, copii de pe actele de studii, diplome, verificarile efectuate la locurile de munca anterioare, rezultatul primului interviu. Nici un act personal al reclamantei sau intern al paratei privind-o pe reclamanta nu a fost depus la dosar.

Nu in ultimul rand, ramane neabordata si, in consecinta, neprobata aducerea la cunostinta reclamantei intimate a datei de sustinere a probelor practice, mult invocate in aparare. In acest sens, este lipsit de orice interes procesual abordarea desfasurarii examinarii din 24.09.2013, in conditiile in care nici o dovada nu a fost administrata in sensul ca s-ar fi adus la cunostinta reclamantei intrunirea acestei comisii si data la care ar fi avut loc.

Pozitia procesuala prin care s-a tins la crearea aparentei unei proceduri legale de selectie nu se sustine nici in raport de rigorile procedurii proprii, nici in raport de dispozitiile legale imperative, nici in raport de probele administrate. Astfel, potrivit pct.4 din procedura 150/24.05.2013 prevede „daca sunt compatibili cu cerintele postului si cu mediul organizational din Scoala “Y”, vor fi programati pentru a veni la clasa si a se familiariza cu elevii din clasa unde este locul vacant
timp de 1-2 zile,
sub coordonarea unui cadru didactic din scoala”. Or, recunoscand ca incepand cu data de 15 august 2013 reclamanta s-a prezentat la sediul sau (ocazional) si si-a adus si copilul la gradinita Y (intrebarea 9 din interogatoriu), apelanta nu justifica motivul pentru care proba practica ar fi fost stabilita, potrivit propriilor sustineri, pe data de 24.09.2013. Nici in raport de data inceperii anului scolar, 16.09, presupusa examinare din data de 24.09.2013 nu respecta procedura interna. Nicio dispozitie interna sau legala nu poate autoriza stabilirea aleatorie si netransparenta a unei probe de concurs, la mai bine de o luna de la debutul procedurii de selectie. Anexa la Ordinul Ministrului Educatiei si Cercetarii, Tineretului si Sportului nr.5624/31.08.2012 privind Metodologia de organizare si desfasurare a concursurilorde ocupare a posturilor didactice/catedrelor care se vacanteaza pe parcursul anului scolar 2012-2013 in unitatile de invatamant preuniversitare de stat nu este aplicabila unitatilor private de invatamant. Contrar celor sustinute de aparatorul apelantei, art.1 din acest act normativ se refera la
coordonarea metodologica
a concursurilor atat in invatamantul preuniversitar de stat, cat si particular de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, dar nu impune reguli specifice pentru invatamantul particular. De altfel nici una din prevederile art.7-21 din acest act normativ secundar nu a fost respectata de parata, nefiind, in consecinta, necesare detalieri suplimentare.

Instanta de apel nu contesta nu numai dreptul, dar si obligatia paratei de a realiza o procedura de selectie a personalului, avand in vedere domeniul sau de activitate si sarcinile specifice decurgand din oferta educationala. Insa aceasta procedura de selectie trebuie sa respecte rigori de transparenta, echitate si mai ales legalitate. Aprecierea ca necesara a unei perioade mai indelungate de verificare a aptitudinilor personale si profesionale trebuie realizata si subsumata prevederilor legale imperative, in acest sens fiind permisa, potrivit art.31 alin.1 C.muncii, incheierea contractului individual de munca pe o perioada de proba de 90 de zile, contract ce poate fi incetat printr-o simpla notificare scrisa.

Nu in ultimul rand, o procedura de selectie nu poate justifica sau autoriza prestarea de activitati lucrative, specifice dreptului muncii, in beneficiul prezumtivului angajator, anterior incheierii raportului de munca. Desi a beneficiat de aparare calificata, apelanta parata a evitat sa califice, din punct de vedere juridic, natura raporturilor in baza carora reclamanta a lucrat la amenajarea salii de clasa -ornarea, decorarea (neputand fi subsumata tezei familiarizarii cu copii), la sedinte ale cadrelor didactice (intrebarea 10 din interogatoriu), la pregatirea deschiderii anului scolar, la festivitatile specifice acestuia, dar si la activitati cu copii si supravegherea acestora.

Pentru a finaliza analiza acestei aparari, trebuie subliniat ca desi partial subiectiva, declaratie martorei GG subliniaza si ea o data in plus ca argumentatia recrutarii de personal ramane o simpla teza defensiva procesuala, fara suport faptic. Este real ca martora a sustinut, la randul sau, despre procedura de selectie, ca „impreuna cu reclamanta se afla in perioada premergatoare contractelor de munca”, ca a fost prezentata doar „ca viitor cadru didactic” sau ca „nu isi mai aminteste acest aspect”. Totusi aceeasi martora a aratat ca „eu intelesesem ca eu voi fi angajata pe postul de invatator clasa I orele de zi, iar reclamanta X va fi angajata pentru orele
after school
clasa I; in acest sens nu eram o concurenta directa”. Martora a sustinut de asemenea ca „ reclamanta X a participat de asemenea la activitati de decorare a scolii, a salii pentru deschiderea anului scolar. Nu stiu nivelul de interactiune sau ce activitati presta reclamanta intimata intrucat nu se suprapuneau frecvent programele noastre. Arat ca am colaborat cu reclamanta intimata in ceea ce priveste decorarea salii si materialele pe care sa le utilizam. Imi amintesc ca am discutat telefonic si pe email pe aceste aspecte. Nu-mi amintesc sa fi vorbit de programa scoalara, dar este posibil”. Caracterul uneori contradictoriu intrisec al declaratiei ( cu titlu exemplificativ: „in perioada 1-15 septembrie 2013 mergeam la Scoala,
dar nu zilnic,
intrucat anul scolar nu debutase” pentru ca ulterior sa declare „mi se prezinta inscrisurile de la filele 143, 144 dosar fond in care sunt inscrise activitatile desfasurate in perioada
2-12 septembrie 2013
si recunosc semnatura”) dar si contradictoriu cu alte probe administrate (interogatoriu paratei, inscrisurile depuse), dar mai ales caracterul evaziv in punctele esentiale prin apelul la sintagmele gen „nu-mi amintesc, nu stiu” impun rezerve procesuale substantiale in valorificarea integ integrala si nedistinctiva a atestarilor martorei. Aceleasi rezerve determinate de caracterul contradictoriu si evaziv raman aplicabile si in analiza declaratiilor martorelor ZZ si SSS. In conditiile in care aceste martore se afla in raporturi de subordonare cu parata apelanta, atestarile acestora au un pronuntat caracter
pro causa
, astfel incat nu pot fi apreciate ca fiind univoc concludente .

Se retine totusi ca martora GG a atestat ca atat ea, cat si reclamanta au desfasurat activitati lucrative in favoarea paratei, in lipsa incheierii unui contract de munca. Ramane lipsit de relevanta aprecierea martorei asupra situatiei juridice proprii sau a reclamantei, fiind insa din punct de vedere procesual , in sarcina paratei a justifica temeiul acestora. Mai mult studierea inscrisurilor depuse - condica de prezenta, conform sustinerilor martorei GG, releva atestarile nereale efectuate de martora in ceea ce priveste activitatile prestate si continutul acestora. Astfel martora si-a recunoscut semnatura ce figureaza pentru datele de 6-16 septembrie in dreptul numelui sau. Or,
aceeasi semnatura
figureaza in continuare - real fara dublarea de numele si prenumele scris integral - aferent programului clasei I. Cu titlu exemplificativ, pentru data de 19 septembrie, clasa I figureaza aceeasi semnatura in dreptul rubricilor :CLR - „Drumul cartii; Linie intrerupta, linie serpuita; Multimi de elemente; organizarea colectivului”; pentru data de luni 23 septembrie clasa I , figureaza aceeasi semnatura in dreptul activitatilor- „Spune-mi ceva frumos despre mine; Trei iezi cucuieti, multimi, denumire, ordonare, linii; intoarceri; complex de exercitii, etc”. In consecinta, sustinerile martorei despre caracterul ocazional si aleatoriu al prezentei sale in scoala sunt infirmate de inscrisurile depuse, ce cuprind succesiv si constant semnatura martorei aferent programului de scolarizare pentru clasa I.

Pentru toate considerentele anterior expuse, procedura de recrutare personal nu poate constitui si nu poate oferi cadrul legal de prestare a muncii sau de prestare de activitati in raport cu copii incadrati in scoala. De altfel, minimul de probe detinut si exhibat de reclamanta evidentiaza situatia factuala si juridica sustinuta prin actiune, in sensul ca inca de la inceput atat ea, cat si martora GG au fost angajate pe postul de invatator clasa I.

In acest sens, ramane deosebit de relevanta proba video depusa de reclamanta continand inregistrarea partiala a festivitatii de deschidere a anului scolar 2013 -2014. In inregistrarea video apare reclamanta, alaturi de intreg colectivul scolii si copii inscrisi in cadrul unitatii de invatamant, imbracata in uniforma scolii, martora ZZ atestand ca aceasta a fost lucrata, pe comanda, special pentru reclamanta. In cadrul festivitatilor , din inregistrare se retin prezentarile audio „(...)
in aplauzele dumneavoastra am sa o invit pe noua mea colega, GG, invatator clasa I. De asemenea, tot invatator clasa I, noua mea colega, invatator clasa I reclamanta X”.
Fata de evidenta ce transpare din inregistrarea audio-video raman total nesustenabile toate apararile formulate privitoare la „calitatea de „invitat” sau „invitat special” al reclamantei la aceste festivitati. Sustinerile mai noi, din apel, conform carora aspectele redate pe suportul CD sunt reale, insa parintii cunosteau ca, in fapt, cele doua nu erau angajate, facandu-li-se cunostinta doar cu candidatele raman simple alegatii, fara suport probator.

Referitor la faptul ca prima instanta a retinut ca „parata a incercat sa acrediteze ideea ca acei copii de la o scoala particulara au petrecut primele 3 saptamani de an scolar fara sa faca activitate didactica”, apelanta a sustinut ca aceasta nu are relevanta pentru stabilirea raporturilor de munca, fiind aplicate regulile speciale din materia suplinirii cadrelor didactice.

Contrar acestor aparari situatia, din punct de vedere didactic, este extrem de importanta, vizand postul pe care reclamanta sustine ca l-a ocupat.

Prioritar, trebuie subliniat caracterul extrem de contradictoriu al propriilor sustineri ale apelantei parate in ceea ce priveste situatia postului de invatator, anul scolar 2013 -2014. Astfel, prin intampinarea initiala formulata, apelanta parata a sustinut (...) reclamanta „ a stat ca invitat alaturi de clasa de copii la care urma sa se prezinte pentru familiarizarea cu copii si activitatea didactica de invatatoare. Fotografiile depuse de reclamanta la dosar o infatiseaza atat alaturi de o clasa de copii, dar si
de invatatoarea clasei respective,
dna GG. In zilele urmatoare, reclamanta a venit timp de cateva ore la sediul nostru si
a participat la orele de la clasa ale d-nei invatatoare GG”
.

Abia prin raspunsurile la interogatoriu parata apelanta isi modifica pozitia procesuala sustinand ca pentru acelasi post de invatator candida si GG (intrebarea 10 din interogatoriu). Si declaratiile martorilor audiati pe acest aspect releva inconsistenta apararilor paratei apelante referitoare la utilizarea sistemului de suplinire, specific invatamantului. Astfel martora ZZ a declarat ca „ la clasa I, pe post de invatator, in probe, erau doamna Reclamanta X si doamna GG. De acea clasa, in acelasi timp se ocupa doamna SSS. Doamna SSS ocupa postul de profesor de limba engleza”. Martora SSS a sustinut „cursurile erau tinute dimineata de d-na AA, iar dupa-amiaza erau preluati de mine (...) reclamanta si doamna GG au efectuat activitati de familiarizare cu copii
doar sub supravegherea
mea(...).
Eu nu am tinut ore cu copii, doar i-am supravegheat.
Nu am dubla specializare de invatator si profesor de limba engleza, ci doar profesor de limba engleza.” Aceleasi neconcordante evidente rezulta si din declaratia martorei GG „ dupa inceperea anului scolar in principal activitatile desfasurate au vizat familiarizarea cu intreg colectivul clasei I in vederea sustinerii lectiei deschise. Precizez ca de clasa I se ocupa SS si directoarea AA.
Eu am stat mai mult cu SS. Aceasta nu preda orele aferente curriculei scolare pentru clasa I,
aspecte de care se ocupa AA, dar in functie de agenda acesteia, fiind directoare, aceasta avea programate si alte activitati
. Daca nu putea veni doamna directoare, venea doamna SS
care se afla in scoala de dimineata pana seara.”. Totusi potrivit propriilor atestari, martora GG
se afla in scoala doar dimineata,
intrucat dupa- amiaza avea ore la liceul MM.

Relatarile inconsecvente ale martorilor sunt combatute de evidentele scriptice. Astfel condica de prezenta releva ca martora GG a sustinut activitatea didactica la clasa in aceasta perioada, reclamanta colaborand cu martora, avand in vedere experienta mult mai bogata a martorei. Desi s-a reprosat reclamantei ca nu a adus dovezi privind semnarea unei condici de prezenta, obligatia evidentierii prezentei acesteia revenea tot paratei, in conditiile in care aceasta a recunoscut, chiar daca doar partial, prezenta reclamantei in cadrul unitatii scolare. Sa mai sustinut ca reclamanta cunostea situatia sa, sens in care s-a invocat raspunsul la interogatoriu legat de semnarea condicii de prezenta. Chiar o astfel de ipoteza este lipsita de relevanta, intrucat acceptarea de catre salariat a prestarii muncii in lipsa indeplinirii cerintelor legale nu exonereaza angajatorul de raspunderea ce-i revine pentru neindeplinirea obligatiilor legale imperative. Nu in ultimul rand, sub acest aspect, parata nu a administrat vreun mijloc de proba in ceea ce priveste situatia copiilor inscrisi la programul
after school.
Sub acest aspect se retine de catre instanta de apel ca solicitarea serviciului de ambulanta pentru reclamanta in data de 20.09.2013, a fost efectuata la ora 14.52 - ora corespunzatoare programului de dupa-amiaza. In acest sens, martora ZZ a atestat „clasele 1-4 au prgram prelungit, respectiv incep la orele 8,30, cursurile se termina la 12,00 sau 12, 40, functie de programul fiecarei clase, urmeaza programul de masa si somn, iar de la ora 14-16,30 este programul after school. In conditiile in care martora SSS nu avea abilitarea didactica pentru clasa I, era in sarcina paratei sa faca dovada incadrarii si situatiei titularilor pentru programul
after school,
in conditiile in care martora GG a atestat ca era titulara la scoala MM, unde lucra dupa-amiaza.

Probele indirecte administrate de reclamanta - corespondenta e-mail privitoare la aspecte tinand de organizarea clasei, fotografiile, inregistrarea CD, situatia juridica a copilului sau in gradinita “Y” (la care face ample trimiteri hotararea fondului si nu se mai impun a fi reluate), declaratiile martorilor si inscrisurile depuse referitoare partial la activitati lucrative in beneficiul paratei, solicitarea serviciului de ambulanta pentru reclamanta in timpul programului de dupa-amiaza al scolarilor, pe fondul unei aparari inconsecvente si contradictorii a paratei sunt suficiente in context probator pentru a mentine solutia pronuntata de prima instanta.

S-a sustinut de catre apelanta ca introducerea actiunii dupa un an de la incetarea prezumtivelor raporturi de munca poate sustine prezumtia simpla a caracterului sicanator si nefondat al a actiunii. Fara a insista asupra prevederilor legale cu privire la termenul de sesizare al instantei care nu au fost macar antamate in realizarea acestei aparari, se retine ca intreaga situatie personala a reclamantei - care a avut o sarcina cu probleme si s-a angajat ulterior in afara localitatii de domiciliu - apare ca un argument pertinent in justificarea acestui interval temporal. Mai mult, lipsa de instructie si dezechilibru evident de pozitie in raport de fostul angajator sunt recunoscute doctrinar, in mod unanim, drept cauze ale inactiunii salariatilor in protectia drepturilor lor. Nu in ultimul rand, exercitiul dreptului la actiune a fost determinat de consecintele resimtite pe termen lung, in principal de pierderea dreptului la indemnizatie pentru cresterea copilului, drept ce a afectat in mod esential situatia familiala si profesionala a reclamantei. De altfel, in acest context, instanta de apel remarca ca in ceea ce priveste efectele pe termen scurt - plata drepturilor salariale - acestea au facut obiectul unei corespondente private intre sotul reclamantei si Gradinita “Y”, in data de 16.10.2013 - raspunsul fiind „ d-na AA a sunat-o de doua ori si nu a raspuns. Spuneti-i sa o sune si sa stabileasca
impreuna modalitatea de plata. Multumim.”
- f.96 dosar fond. In prezentul litigiu, parata apelanta nu a prezentat macar vreo teza defensiva cu privire la aceasta „plata” pentru a o justifica contextual sau juridic.

In consecinta, nici unul dintre motivele de apel nu subzista in raport de capatul principal de cerere - constatarea raporturilor de munca existente intre reclamanta X si parata Asociatia “Y”. In ceea ce priveste criticile referitoare la durata acestor raporturi, trebuie subliniat ca din punct de vedere procesual, pe taramul raporturilor de munca sarcina probei revine de plin drept paratei, in temeiul art.272 Codul Muncii, salariatul putand avea o pozitie procesuala pur pasiva. In acest context, parata era cea tinuta a dovedi aceasta perioada, simpla negare a raporturilor de munca fiind insuficienta procesual. Sustinerile apelante ca acest raport ar fi putut fi initiat doar la inceputul anului scolar sunt contrazise de probele administrate, astfel cum au fost analizate. Reclamanta nu a sustinut vreun moment ca aceste raporturi au inceput in septembrie,
ci ca efectiv activitatea didactica a inceput la acea data.
Este adevarat ca anul scolar are o ciclicitate proprie, insa activitatea personalului nu este limitata la durata anului scolar, mai ales in conditiile unei unitati de invatamant private ce are continuitate si in perioadele de vacanta. De altfel, inscrisurile depuse releva activitatile administrative in care era implicat intreg personalul scolii. Mai mult reprezentantul paratei insusi a recunoscut la interogatoriu la intrebarea reclamantei „Este adevarat ca incepand cu data de 15 august, m-am prezentat zilnic la “Y”ul copiior” unde am participat la activitatile desfasurate in cadrul Asociatiei ?” -
„V-atiprezentat ocazional, aducandu-vapropriul copil la gradinita
’. In consecinta, avand in vedere ca la data de 15 august 2013 copilul reclamantei a fost acceptat in cadrul Gradinitei “Y” fara perceperea vreunei taxe scolare, ca reprezentantul paratei a recunoscut ca de la aceasta data reclamanta a inceput sa se prezinte la scoala, (caracterul ocazional pretins nefiind nici sustinut probator, nici relevant in lipsa unor masuri unilaterale ale angajatorului) in mod corect prima instanta a constatat existenta acestor raporturi de munca incepand cu data de 15.08.2013. In ceea ce priveste data de 30.09.2013, este real ca reclamanta a aratat ca in saptamana ce a urmat datei de 20.09.2013, cand a fost solicitat ambulanta „a fost internata in spital, astfel incat a lipsit 2 zile de la serviciu. Intrucat in timpul spitalizarii am aflat ca sunt insarcinata, am comunicat acest lucru d-nei director AA de indata ce am revenit la serviciu (..) d-na director AA mi-a spus ca in aceste imprejurari nu mai putem continua raporturile de munca”. Totusi aceste atestari raman lipsite de relevanta din punctul de vedere al raporturilor de munca. Simpla manifestare de vointa a unei din parti in sensul dezicerii de raportul de munca stabilit este insuficienta pentru a conduce la incetarea raporturilor de munca. Pe de o parte, angajatorul nu poate pune capat raportului de munca decat in formele si conditiile prevazute de lege, iar pe de alta parte neprezentarea salariatului la locul de munca sau neprestarea activitatii nu valoreaza incetare de drept a raportului de munca. Pe de alta parte, demisia, la care face referire apelanta, ca act unilateral de vointa nu produce efecte decat in conditiile in care indeplineste cerintele prevazute de art.81 C.Muncii, respectiv imbraca forma scrisa, cerinta neprobata in prezenta cauza. In acest sens, data de 30.09.2013 stabilita de prima instanta da eficienta principiului disponibilitatii procesuale care guverneaza si aceasta materie, in limitele cererii formulate de reclamanta, fara a valora din punct de vedere juridic o statuare jurisdictionala asupra modalitatii de incetare a acestor raporturi.

In consecinta in perioada de timp cuprinsa intre 15.08.2013-30.09.2013 intre reclamanta X si parata Asociatia “Y” au existat raporturi de munca, asa cum judicios a stabilit si prima instanta.

In ceea ce priveste continutul concret al clauzelor contractuale, se retine ca, din punct de vedere legal, contractul de munca are continut prescris obligatoriu. Contractul individual de munca cu timp partial este un contract atipic, fiind reglementat de capitolul VIII C.Muncii. Potrivit art.105 alin.2 in situatia in care intr-un contract individual de munca cu timp partial nu sunt precizate elementele de la alin.1, contractul se considera incheiat pentru norma intreaga. Intrucat in cauza angajtorul a eludat insasi obligatia impusa de art.16 C.muncii, implicit pe cea de la art.105 alin.1 Codul Muncii, in mod legal prima instanta a dat prevalenta normei generale, apreciind contractul incheiat pentru o norma intreaga. In lipsa unor probe concludente, prima instanta s-a raportat corect la salariul minim pe economie in determinarea acestei clauze contractuale.

Capetele aceesorii, derivand din acest capat de cerere au fost corect solutionate de prima instanta si nu au facut obiectul unor critici separate in apel, astfel ca solutia va fi pastrata.

In ceea ce priveste capetele distincte de cerere vizand raspunderea patrimoniala a paratei, sub aspectul daunelor materiale si morale, instanta de apel retine ca fata de considerentele pe larg dezvoltate anterior faptul ilicit al paratei constand in neincheierea contractului individual de munca in forma scrisa si neexecutarea obligatiilor adiacente acestuia au fost retinute cu caracter definitiv, astfel incat acest element al raspunderii nu mai poate face obiect al analizei.

In ceea ce priveste prejudiciul material pretins, respectiv contravaloarea indemnizatiei de crestere a copilului, reclamanta a facut dovada ca prin decizia 1422275895258/26.01.2015 emisa Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala Iasi i s-a respins cererea de acordare a indemnizatiei crestere copil potrivit OUG nr.111/2010, intrucat ii lipsea stagiu de cotizare luna septembrie 2013.

Prin apararile formulate in apel, parata a tins la argumentarea solutiei de respingere a acestui capat de cerere pe temeiul lipsei legaturii de cauzalitate intre prejudiciul reclamantei si fapta sa, intrucat legislatia in materie permitea reclamantei sa achite chiar retroactiv contributiile lunare de sanatate pentru luna septembrie 2013. Aceasta teza defensiva este eronata, obligatia angajatorului de plata a tuturor obligatiilor legale este imperativa- art.40 lit. c Codul Muncii. Mai mult, potrivit art.2 alin.1 din OUG 111/2010 cu modificari ulterioare au dreptul la indemnizatia pentru cresterea copilului, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal”. In consecinta, in sensul acestui act normativ stagiu de cotizare este determinat de plata impozitului pe venit din salarii si nu de plata contributiilor sociale de sanatate, cum sustine apelanta. In ipoteza indeplinirii de catre angajator a tuturor sarcinilor legale aferente contractului de munca, prejudiciul nu s-ar fi nascut, neincheierea contractului de munca si neplata subsecventa a impozitului datorat creand in mod nemijlocit in patrimoniul reclamantei un prejudiciu material direct si cert. In acelasi context, instanta de apel retine ca demisia realizata de reclamanta de la fostul angajator este lipsita de orice relevanta cu privire la stagiul pentru luna septembrie 2013.

In consecinta, prejudiciu material al reclamantei intimate a fost corect cuantificat de catre prima instanta la nivelul indemnizatiei de crestere copil de care ar fi beneficiat in mod cert reclamanta in cazul in care parata si-ar fi indeplinit obligatiile legale.

In ceea ce priveste daunele morale, alaturi de argumentele primei instante, se retine ca este indubitabil ca situatia reclamantei si situatia martorei GG au fost identice in raporturile cu parata, tratamentul diferit al reclamantei fiind determinat exclusiv de faptul ca a aflat si a incunostintat reprezentantii paratei despre sarcina sa. Prin intampinarea formulata in fata primei instante parata a aratat expres,,
la cateva zile dupa acest moment, reclamanta ne-a spus ca nu intentioneaza sa finalizeze procedura de selectie pentru recrutare, intrucat este insarcinata, ca sarcina este dificila si ca medicii i-au recomandat repaos total pe perioada sarcinii
”. Desi apelanta parata recunoaste cunoasterea sarcinii reclamantei, aceasta construieste o teza total improbabila conform careia reclamanta ar fi refuzat continuarea raporturilor cu parata. Este contrar oricarei ratiuni ca o persoana care abia incepuse raporturile cu scoala, nu avea o alta optiune lucrativa - anul scolar fiind in curs — si aflase ca este insarcinata, sarcina dificila si care impunea protectia aferenta sistemului de asigurare medicala - sa renunte la toate beneficiile legale decurgand dintr-un raport de munca. Contrar celor invocate in motivele de apel, martora SSS nu a atestat ca reclamanta i-ar fi spus personal ca nu mai doreste „sa mai vina deloc” ci a atestat ca
reclamanta X a anuntat-o pe directoarea AA ca nu doreste sa se angajaze pentru ca este insarcinata si nu vrea sa-si pericliteze sarcina, motiv pentru care refuza angajare
’’. In consecinta acest martor nu a atestat vreun fapt perceput personal si nemijlocit, pentru a valora mijloc probatoriu, ci doar a relatat pozitia reprezentantului paratei.

Asa cum s-a statuat in jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene „concedierea unui lucrator de sex feminin in cursul sarcinii sau a concediului sau de maternitate pe motive legate de sarcina si/sau de nasterea unui copil
reprezinta o discriminare directa pe criterii de sex, contrara art. 2 alin. (1) si art. 5 alin. (1) din Directiva 76/20 7
” (actualmente art.14 din Directiva 2006/54/CE) Curtea a apreciat ca „orice alta interpretare a art. 2 alin. (1) si a art. 5 alin. (1) din Directiva 76/207 ar restrange sfera de aplicare a protectiei acordate de dreptul comunitar femeii gravide, care a nascut de curand sau care alapteaza, contrar structurii si evolutiei normelor dreptului comunitar care reglementeaza egalitatea dintre barbati si femei in acest domeniu.”- Cauza C-460/06, Hotararea Curtii (Camera a treia) 11 octombrie 2007
Nadine Paquay impotriva Societe d’architectes Hoet Minne SPRL,
ECLI:EU:C:2007:601, partial parag. 29, 40-41).

Or, potrivit jurisprudentei Curtii, Directiva nu stabileste „ o anumita masura in caz de incalcare a interdictiei discriminarii, ci lasa statelor membre libertatea de a alege intre diferitele solutii care asigura realizarea obiectivului Directivei 76/207, in functie de diferitele situatii care pot aparea. Totusi,
masurile apte sa asigure restabilirea egalitatii efective a sanselor trebuie sa asigure o protectie jurisdictionala efectiva si eficienta si sa aiba un efect disuasiv real asupra angajatorului

(a se vedea Hotararea von Colson si Kamann, 14/83, EU:C:1984:153, pct. 23 si 24, Hotararea
Draehmpaehl
, C-180/95, EU:C:1997:208, pct. 25, precum si Hotararea
Paquay,
C-460/06, EU:C:2007:601, pct. 45).

In consecinta, daunele morale acordate de prima instanta trebuie subsumate prioritar interdictiei absolute instituite in sarcina oricarui angajator de a aplica un tratament diferit unui salariat de sex feminin, exclusiv pe temeiul sarcinii. Este inutil a se dezvolta intregul ansamblu normativ international si national ce acorda o protectie imperativa in beneficiul oricarei salariate insarcinate, aspect in raport de care apare nu numai anacronica, dar si contrara obiectului principal de activitate desfasurat - educatia copiilor - atitudinea paratei.

Acest argument se alatura celorlalte retinute de prima instanta in motivarea sentintei. Motivele de apel prin care s-a incercat a se minimaliza sau a se exclude orice prejudiciu moral resimtit de reclamanta, ca urmare a faptei ilicite a paratei sunt lipsite de orice fundament. Afectarea intereselor economice ale reclamantei nu se reflecta doar material, asa cum sustine apelanta prin motivele de apel, ci si in plan moral si psihic, reclamanta fiind pusa in situatia unei alegeri dificile intre necesitatile imediate ale minorului nou nascut si reintoarcerea in activitate, pentru a asigura mijloacele de subzistenta ale familiei. De asemenea, naveta zilnica anterior nasterii copilului presupunea realizarea unui efort suplimentar de catre reclamanta, care era totusi insarcinata, sarcina fiind afectata de probleme medicale.

Trebuie subliniat de asemenea ca naveta afecta nu numai timpul individual al reclamantei ci se reflecta si in timpul petrecut impreuna cu familia, fiind astfel afectat dreptul individual la viata privata.

Cu privire la cuantificarea prejudiciului moral produs prin fapta angajatorului, reparatia patrimoniala acordata nu poate fi apreciata ca disproportionata in raport cu intinderea in timp a efectelor faptei ilicite a angajatorului, situatia personala a reclamantei si prejudiciul creat drepturile personale nepatrimoniale proprii, dar si ale copilului nou nascut. In acest sens, reparatia baneasca are ca finalitate tocmai recunoasterea importantei valorilor sociale lezate prin fapta angajatorului, in special, alaturi de cele expuse prin sentinta fondului, cele referitoare la protectia maternitatii.

In consecinta, pentru considerentele expuse, curtea de apel respinge apelul declarat de parata Asociatia “Y” SRL impotriva sentintei civile nr. 1707/10 iulie 2015 pronuntata de Tribunalul Iasi, sentinta care este pastrata.