Conflict de munca, Sarcina dovedirii

calitatii procesuale pasive

• Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicata: art. 16 alin. (1), art. 267 lit. a) si

b)

• Legea nr. 304/2004: art. 55 alin. (1)
• Legea nr. 134 privind Codul de procedura civila: art. 36

Potrivit art. 55 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, litigiile de munca se solutioneaza in complet format dintr-un judecator si doi asistenti judiciari.

Forma scrisa a contractului individual de munca reprezinta o conditie de validitate a acestui act juridic, astfel incat dovada raportului de munca poate fi facuta doar prin depunerea inscrisului constatator al acestuia.

Sarcina de a proba existenta raporturilor de munca revine reclamantului, care are obligatia de a alatura cererii de chemare in judecata o copie certificata pentru conformitate cu originalul a contractului individual de munca incheiat cu paratul.

Daca reclamantul nu probeaza incheierea unui contract individual de munca cu paratul, nu se poate retine calitatea procesuala pasiva a acestuia intr-un conflict de munca, dat fiind ca parti intr-un astfel de litigiu sunt doar salariatul si angajatorul.

(Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 755/A din 26 mai

2016, dr. C.P.)

Prin actiunea inregistrata la Tribunalul Arad sub nr. 3698/108/2015, reclamantul K.I. a chemat in judecata pe parata SC A.S. SRL solicitand instantei ca, prin hotararea judecatoreasca pe care o va pronunta, sa dispuna anularea concedierii lui, efectuata telefonic, sa oblige parata la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat ca salariat; sa dispuna repunerea lui in situatia anterioara concedierii si sa oblige parata la plata orelor suplimentare: 600 de ore si a sporului de 15% din salariul de baza pentru munca prestata in timpul noptii.

Prin sentinta civila nr. 98/11 februarie 2016, tribunalul a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei SC A.S. SRL si a respins actiunea reclamantului.

Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut, in esenta, ca, potrivit art. 36 din Codul de procedura civila, calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum este dedus judecatii, respectiv calitatea procesuala pasiva presupune existenta identitatii intre persoana paratului si cel care este subiect pasiv in raportul juridic dedus judecatii.

Prin actiune, reclamantul a solicitat anularea deciziei de concediere, plata drepturilor salariale si a sporurilor si repunerea in situatia anterioara concedierii, in calitate de salariat cu contract individual de munca in cadrul societatii parate.

Parata a sustinut ca reclamantul nu a fost salariatul ei si ca a prestat diverse munci ocazionale pentru directorul societatii parate.

Reclamantul a recunoscut ca nu i s-a dat sa semneze nici un contract de munca, cu toate ca a solicitat acest lucru.

Potrivit art. 16 alin. (1) teza finala din Codul Muncii, republicat, forma scrisa este obligatorie pentru incheierea valabila a contractului individual de munca.

Conform art. 267 lit. a) si b) din Codul Muncii, republicat, partile in conflictele de munca sunt salariatii sau orice alta persoana titulara a unui drept in temeiul Codului Muncii sau a altor legi ori al contractelor colective de munca si angajatorii.

Cum parata nu a avut incheiat contract individual de munca cu reclamantul, nu poate sta in judecata in raportul juridic dedus judecatii.

In termen legal, impotriva sentintei civile mentionate mai sus, a declarat apel reclamantul, aratand ca prima instanta nu a manifestat rol activ in punerea in discutie a exceptiilor invocate si a capetelor de cerere formulate, incalcand principiul contradictorialitatii, componenta a dreptului la un proces echitabil.

Reclamantului i-a fost ingradit dreptul de a pune concluzii scrise si combate afirmatiile angajatorului, fiindu-i nesocotit dreptul la aparare, incalcari de natura a atrage nulitatea hotararii.

Totodata, a aratat ca nu a putut fi prezent la termenul de judecata din motive de boala, fiind internat in spital, iar starea in care s-a aflat l-a impiedicat sa formuleze o cerere de amanare.

Desi sarcina probei in litigiile de munca revine angajatorului si a solicitat primei instante sa oblige angajatorul sa depuna la dosar adeverinta din care rezulta perioada lucrata, fisa de pontaj, fisa de plata, contract de munca, instanta nu a amanat cauza si nu a pus in vedere angajatorului sa depuna aceste inscrisuri.

Apelantul a invocat si nelegala compunere a completului de judecata, sustinand ca, potrivit art. 55 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, acesta trebuia compus din doi judecatori si asistenti judiciari.

In mod gresit a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive de catre instanta de fond, deoarece obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului, iar daca, contractul individual de munca nu e incheiat in forma scrisa se prezuma ca e incheiat pe perioada nedeterminata.

In consecinta, solicita admiterea apelului, discutarea exceptiilor in prezenta tuturor partilor, schimbarea sentintei apelate si pronuntarea unei hotarari care sa evoce fondul.

La cererea de apel a anexat biletul de iesire din spital.

Parata-intimata a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca neintemeiat, aratand ca reclamantul nu a avut calitatea de angajat al acesteia si ca nu i s-a limitat dreptul la aparare, acesta avand posibilitatea sa aduca la cunostinta instantei situatia lui inainte de primul termen. Neavand calitatea de angajat, reclamantului nu i s-a completat fisa de pontaj si nu i s-a putut elibera adeverinta de vechime.

Mai arata ca alcatuirea completului de judecata a fost legala.

Sub aspectul fondului, invedereaza ca reclamantul nu a fost angajatul societatii, neindeplinind conditiile pentru a fi paznic sau fochist.

Reclamantul-apelant a depus raspuns la intampinare, prin care solicita respingerea exceptiilor si apararilor paratei, reluand sustinerile privind temeinicia pretentiilor sale.

Parata-intimata a depus concluzii scrise, in care reitereaza sustinerile din intampinare.

Analizand apelul declarat prin prisma motivelor de apel invocate, a dispozitiilor art. 466 si urmatoarele din Codul de procedura civila, Curtea a apreciat apelul neintemeiat, cu urmatoarea motivare:

In fata primei instante, completul de judecata a fost legal constituit dintr-un judecator si doi asistenti judiciari.

Art. 55 din Legea nr. 304/2004, in forma invocata de reclamant, a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, astfel ca sustinerea acestuia privind nelegala compunere a completului de judecata este neintemeiata.

Potrivit reglementarii in vigoare la data promovarii si solutionarii actiunii reclamantului, art. 55 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 prevede ca litigiile de munca se solutioneaza in complet format dintr-un judecator si doi asistenti judiciari.

Prima instanta nu a incalcat principiul contradictorialitatii, deoarece, in procedura prealabila, partile si-au exprimat punctul de vedere fata de apararile formulate de partea adversa, iar la termenul de judecata din 11 februarie 2016, instanta a pus in discutie exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei, in conditiile in care partile au fost legal citate.

Solutionarea cauzei pe exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei face de prisos analizarea capetelor de cerere formulate de reclamant.

Tribunalul nu a incalcat dreptul reclamantului la aparare, deoarece acesta a primit citatia pentru termenul de judecata din 11 februarie 2016, la 26 ianuarie 2016, si nu a adus la cunostinta instantei ca nu se poate prezenta la termenul de judecata fixat, motivat de starea sanatatii si nici nu a formulat vreo cerere de amanare.

Sarcina de a dovedi existenta raporturilor de munca revine reclamantului, care avea obligatia de a depune o copie a contractului de munca. Odata dovedit raportul de munca, sarcina de a proba indeplinirea obligatiilor contractuale revine angajatorului potrivit art. 272 din Codul Muncii.

Chiar prin actiune, reclamantul recunoaste ca nu i s-a incheiat contract de munca.

Conform art. 16 alin. (1) din Codul Muncii, forma scrisa a contractului este o conditie obligatorie pentru incheierea valabila a acestuia.

Dispozitiile art. 16 alin. (2) din Codul Muncii la care face referire reclamantul au fost abrogate prin Legea nr. 40/2011, alin. (2) actual prevazand ca, anterior inceperii activitatii, contractul individual de munca se inregistreaza in registrul de evidenta a salariatilor.

La alin. (3) se prevede obligatia angajatorului de a inmana, inainte de inceperea activitatii, un exemplar din contract salariatului.

Forma scrisa a contractului de munca fiind o conditie
ad validitatem
a contractului, dovada raportului de munca poate fi facuta doar cu contractul in forma scrisa.

Conform prevederilor art. 267 literele a) si b) din Codul Muncii, republicat, partile in conflictele de munca sunt salariatul si angajatorul.

Cum, in cauza, nu a fost incheiat contract individual de munca, in mod corect a retinut prima instanta lipsa calitatii procesuale pasive a paratei si a solutionat cauza pe aceasta exceptie.

Fata de cele de mai sus, in baza art. 480 alin. (1) din Codul de procedura civila, Curtea a respins apelul declarat de reclamant, ca neintemeiat.