Complicele

 

Potrivit art.48 Cod Penal, complice este persoana care, cu intenție, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzută de legea penală.

Este de asemenea complice persoana care promite, înainte sau în timpul săvârșirii faptei, că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvârșirea faptei promisiunea nu este îndeplinită.

Complicitatea este posibilă, în principiu, la toate infracțiunile.

Activitate complicelui trebuie să îi servească efectiv autorului.

Nu există tentativă la complicitate.

Nu este necesar ca acțiunile sau inacțiunile complicelui să fie prevăzute de legea penală (pot fi şi acte licite) şi nici ca autorul să săvârșească infracțiunea în formă consumată.

Actele de complicitate pot fi materiale sau morale.

Este necesar ca actele de complicitate să nu realizeze conținutul infracțiunii.

Complicitatea poate fi realizată prin înlesnirea sau darea de ajutor, în orice mod, la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală ori prin promisiunea de tăinuire a bunurilor provenite din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală sau promisiunea de favorizare a făptuitorului, chiar dacă această promisiune nu este îndeplinită.

Complicele trebuie să acționeze cu intenție directă sau indirectă (complice anterior sau concomitent) sau cu praeterintenție (complice concomitent).

Dacă autorul trebuie să aibă o anumită calitate, nu este necesar ca şi complicele să aibă această calitate.

Dacă un complice înlesneşte activitatea mai multor autori, ne aflăm în prezența unui concurs de fapte de complicitate.

Numai complicele concomitent va fi luat în calcul pentru reținerea agravantei generale – trei sau mai multe persoane împreună.

Dacă autorul săvârșește o faptă mai gravă decât cea la care a fost ajutat de complice, complicele va răspunde doar pntru fapta pentru care a oferit ajutorul, excepția situației în care a prevăzut şi  acceptat posibilitatea săvârșirii de către autor a unei fapte mai grave.

Dacă autorul săvârșește o faptă mai puțin gravă, complicele răspunde pentru complicitatea la fapta efectiv comisă.

Complicitatea va fi absorbită în autorat, respectiv coautorat sau instigare în cazul în care complicele săvârșește şi acte de executare ori de instigare.

Complicitatea nu are formă continuată, dar se poate reține complicitatea la infracțiunea continuată.

Nu există concurs ideal între complicitate şi tăinuire, dar poate exista concurs real.

Dacă există un prim act de tăinuire, urmat de o altă acțiune a aceluiaşi tăinuitor, care promite că va asigura valorificarea în continuare şi a altor bunuri sustrase, se va reține complicitate la furt simplu ori continuat în concurs real cu tăinuirea, chiar dacă promisiunea anticipată de tăinuire nu a fost îndeplinită.

Nu există concurs ideal între complicitate şi favorizare. Înțelegerea anterioară ori concomitentă de nedenunțare reprezintă o complicitate morală.

Actele de instigare sunt întotdeauna anterioare. Actele de complicitate pot fi şi concomitente şi nu sunt pedepsite dacă autorul nu trece la executare.