Art.108 alin.3 „Neregularitatea procedurala se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de infatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a pune concluzii in fond”.
18 martie 2020Competenta materiala a instantei de control judiciar in raport de dispozitiile tranzitorii ale art.10 alin.2 din Legea nr. 255/2013. Infractiunea de distrugere prev. de art.217 alin 1 Cod Penal anterior.
18 martie 2020
Cerere de recalculare a pensiei formulata in baza Legii nr. 263/2010, pentru luarea in considerare a veniturilor primite in acord global, ce au fost incluse in salariul brut si, pentru acestea, s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii.
Legea nr. 19/2000, art. 2 lit. e, art. 78 si art. 164 alin. 1 si 2
OUG nr. 4/2005, art. 1 si 2
Legea nr. 263/2010, art.2 lit.c, art.165, art.107
Este adevarat ca avand in vedere data la care apelanta s-a adresat intimatei pentru recalcularea pensiei sale cu luarea in considerare a veniturilor in acord global, in cazul de fata sunt aplicabile prevederile Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare si cele ale HG nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, insa dispozitiile legale cuprinse in Legea
nr. 19/2000
si in OUG
nr. 4/2005
privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, avute in vedere de Inalta Curte de Casatie si Justitie la pronuntarea deciziei in interesul legii nr.19 din data de 17.10.2011, au fost reluate, din punct de vedere al continutului, de Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare ( art.2 lit.c, art. 165) si de HG nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 ( Anexa 15, pct. VI ), astfel incat, pentru identitate de ratiune, cele statuate prin decizia in interesul legii nr.19 din data de 17.10.2011 sunt aplicabile si in speta de fata.
Curtea de Apel Ploiesti, Sectia I Civila,
Decizia nr. 336 din data de 1 aprilie 2014.
Prin cererea
inregistrata pe rolul Tribunalului Prahova ...reclamanta ... a formulat, in contradictoriu cu parata ... contestatie impotriva refuzului acesteia de a introduce in baza de calculare a drepturilor cuvenite ca pensie pentru limita de varsta a sumelor primite in acord global solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta, sa dispuna, in principal, obligarea paratei la introducerea in baza de calcul a sumelor primite in acord, recalcularea pensiei reclamantei, anularea deciziei anterioare si emiterea unei noi decizii in cuprinsul careia sa se ia in considerare intreaga documentatie care insoteste contestatia ( si care nu a fost luata in considerare) si, intrucat la calculul pensiei au fost valorificate doar salariile tarifare nu si plata in acord, s-a cerut recalcularea pensiei ce i se cuvine in conformitate cu sumele cotizate.
In subsidiar, s-a solicitat plata sumei reprezentand diferenta de pensie cuvenita ca urmare a emiterii unei noi decizii de pensionare, diferenta stabilita incepand cu decizia pentru plata pensiei nr.211414/01.06.2009.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca solicita introducerea in baza de calcul a sumelor primite ca remuneratie in acord global sustinand ca in conformitate cu art. 76, art. 77 alin.1 din Legea 19/2000, pentru stabilirea cuantumului pensiei trebuie sa se aiba in vedere: perioada de cotizare; punctajul mediu anual realizat in perioada de cotizare; punctajul anual si numarul de puncte realizate lunar, facandu-se referire si la disp.art.78 alin.1 din acelasi act normativ, privitoare la modul in care se calculeaza numarul de puncte realizat in fiecare luna.
A mai precizat reclamanta ca analizand transpunerea prevederilor legii in practica stabilirii cuantumului pensiei acesteia, din decizia privind acordarea pensiei indicata, eliberata de parata, se constata ca nu a fost luat in calcul acordul global, nefiind anexata calculatia la decizia de pensionare pentru stabilirea numarului de puncte si a sumei cu care reclamanta a fost pensionata.
S-a aratat de catre reclamanta ca a fost salariata in acord global, iar art.2 lit.e din Legea nr. 19/2000 consacra principiul contributivitatii, conform caruia drepturile de asigurari sociale se cuvin pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.
Or, neluarea in considerare a principiului contributivitatii, ar conduce la obtinerea unei prestatii de asigurari sociale care nu ar fi proportionala cu pretul platit pentru riscul asigurat, fapt care ar fi inechitabil.
A mai sustinut reclamanta ca din cuprinsul adeverintei eliberate de angajator rezulta ca reclamanta a beneficiat de sume primite in acord, care, impreuna cu salariul de baza, constituie castigul brut, sume asupra carora au fost retinute impozit si contributia la asigurarile sociale.Temeiul acestor retineri il constituie art.1 din Decretul nr.389/1972.Sumele respective erau retinute si virate obligatoriu de angajatori, din fondul total de salarii, din care faceau parte si sumele platite in acord, aceste sume virandu-se in bugetul unic al statului.
De asemenea, sumele primite cu titlu de plata in acord global nu erau scutite de la plata contributiilor pentru asigurari sociale.
Reclamanta a solicitat ca la solutionarea cauzei sa fie avuta in vedere si decizia nr.19 din data de 17.10.2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin care s-a stabilit, in interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e, art. 78 si art. 164 alin. 1 si 2 din Legea nr. 19/2000
si ale art. 1 si 2 din OUG nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, ca: formele de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. 1 lit. a din Legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse in salariul brut si, pentru acestea, s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii.
In drept, reclamanta si-a intemeiat cererea pe disp.art.76-78 alin.1, art.87 si art.164 din Legea nr. 19/2000.
Parata a formulat intampinare, prin care a invocat, in principal, exceptia inadmisibilitatii actiunii, iar in subsidiar, a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
Referitor la exceptia inadmisibilitatii, s-a sustinut ca prin cererea nr.33273/13.05.2013 adresata paratei, reclamanta a solicitat recalcularea pensiei in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 263/2010.
S-a mai aratat ca potrivit art.116 din Legea nr. 263/2010:„incetarea, suspendarea sau reluarea platii pensiei, precum si orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisa de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale, in conditiile respectarii regimului juridic al deciziei de inscriere la pensie”.
In virtutea acestor dispozitii legale, a invederat parata, cererea de recalculare a drepturilor de pensie se solutioneaza prin decizie de admitere sau respingere.
A mai sustinut parata ca prin art. 149 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, se instituie o procedura speciala in vederea solutionarii conflictelor privind stabilirea si recalcularea drepturilor de pensie.
S-a precizat ca numai dupa solutionarea cererii de recalculare prin emiterea unei decizii de recalculare sau de respingere a cererii si dupa parcurgerea procedurii prevazute de art.149 si urmatoarele din lege, reclamanta avea posibilitatea sa se adreseze instantei cu o contestatie.
In plus, s-a aratat ca dispozitiile Legii nr. 19/2000 au fost abrogate, incepand cu 01.01.2010, odata cu intrarea in vigoare a Legii nr.263/2010.
Pe fond, s-a cerut respingerea actiunii ca neintemeiata.
A sustinut parata ca potrivit HG nr.257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.263/2010, Anexa nr.15, nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, printre altele, formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau cote procentuale.
In ceea ce priveste deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, parata a sustinut ca acestea au avut in vedere spete aflate, de asemenea, sub incidenta Legii nr. 19/2000, act normativ abrogat la 01.01.2011. Or, in cauza de fata, cererea de recalculare se afla sub incidenta Legii nr.263/2010, iar practica instantei supreme nu este nici concludenta si nici unitara.
In acest sens, intimata a aratat ca prin decizia nr.30/16.11.2009, Inalta Curte de Casatie si Justitie stabileste ca formele de retribuire in acord global nu pot fi valorificate la stabilirea / recalcularea pensiei.
Ulterior, prin decizia nr.19/10.12.2012 se statueaza ca sumele in acord pot fi luate in calcul, cu conditia ca aceste sume sa fie incluse in salariul de baza, iar pentru aceste sume atat angajatorul, cat si angajatul sa fi platit contributiile la bugetul asigurarilor sociale de stat.
Or, anterior datei de 01.04.2001, contributia la asigurarile sociale de stat ce se retinea din drepturile angajatului era contributia la pensia suplimentara (contributie care astazi se numeste contributie individuala).
Parata a subliniat ca din adeverintele depusa de reclamanta in dovedirea cererii de chemare in judecata, rezulta fara echivoc faptul ca pentru sumele obtinute in acord global angajatului nu i s-a retinut si achitat contributia de asigurari sociale la pensia suplimentara.
Referitor la contributia la asigurarile sociale de stat si contributia la pensia suplimentara, parata a sustinut ca plata contributiei de asigurari sociale de stat, de catre angajator, nu insemna diminuarea drepturilor salariale ale angajatilor, asa cum erau acestea inscrise in contractele individuale de munca.
S-a invederat ca niciodata sumele obtinute in acord nu au fost valorificate la stabilirea pensiei, nici potrivit legislatiei anterioare si nici potrivit Legii nr.263/2010, mai ales ca niciun act normativ nu a reglementat stabilirea pensiei in functie de veniturile realizate, ci in functie de salariile tarifare de incadrare si sporurile cu caracter permanent.
De asemenea, s-a sustinut ca invocarea de catre reclamanta a unui act normativ fara nicio legatura cu cauza si abrogat este fara sens si nu poate fi primita de instanta de judecata.Nici pensionarea reclamantei nu s-a realizat conform Legii nr. 19/2000, ci potrivit Legii nr. 3/1977, iar perioada de activitate in care a desfasurat activitate reclamanta, remunerata sub forma acordului global, nu se afla sub incidenta Legii nr. 19/2000.
Pe baza probelor cu inscrisuri administrate in cauza, prin sentinta civila nr. 2567/25.10.2013, Tribunalul Prahova a respins exceptia inadmisibilitatii actiunii invocata de catre parata si a respins actiunea formulata de reclamanta ca neintemeiata.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut ca potrivit adeverintelor indicate, emise de SC ..., reclamanta a fost salariata acestei societati in perioada 17.12.1962-16.02.1987, indeplinind functia de tehnician proiectant, calitate in temeiul careia a incasat diferite sume in acord global incluse in salariul brut, ocazie cu care pentru sumele acordate cu titlu de acord global unitatea a platit contributii de asigurari sociale la sistemul public de pensii, insa salariatului nu i s-a retinut pentru aceste sume contributia individuala pentru pensia suplimentara.
S-a mai retinut ca prin decizia nr. 211414/01.06.2009, s-a stabilit in favoarea reclamantei o pensie pentru limita de varsta de 1145 lei, incepand cu data de 01.08.1998, tinandu-se seama de un stagiu de cotizare realizat de 25 ani.
A aratat tribunalul ca potrivit HG nr.257/20.03.2011 pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr.263/2010, anexa nr.15, nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual potrivit legislatiei anterioare date de 01.04.2001, formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie, ori dupa timp pe baza de tarife sau cote procentuale, premiile anuale si premiile acordate in cursul anului pentru realizari deosebite, recompensele cu caracter limitat, diurnele de deplasare, de delegare, etc.
In conformitate cu art. 1 din Decretul nr.389/11.10.1972, unitatile socialiste de stat, organizatiile cooperatiste, alte organizatii obstesti, orice alte persoane juridice, precum si persoanele fizice care folosesc personal salariat, sunt datoare sa verse la bugetul asigurarilor sociale de stat o contributie de 15% asupra castigului brut realizat de personalul lor salariat, caz in care obligatia achitarii acestor contributii la asigurarile sociale de stat apartine in exclusivitate angajatorului, care calcula aceasta contributie la fondul total de salarii si o vira la bugetul asigurarilor sociale de stat.
De asemenea, s-a retinut ca disp. art.107 din Lege anr.263/2010, in vigoare la data formularii actiunii, stipuleaza ca pensia poate fi recalculata prin adaugarea veniturilor si /sau a stagiilor de cotizare prevazute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia, pensionarii pentru limita de varsta avand dreptul sa solicite recalcularea pensiei, in conditiile legii, dupa data inscrierii la pensie in cazul realizarii unui stagiu de cotizare, iar sumele rezultate in urma recalcularii, se acorda incepand cu luna urmatoare celei in care a fost inregistrata solicitarea.
Din analiza probelor administrate in cauza, s-a concluzionat ca in perioada in care reclamanta a incasat venituri si in acord global, societatea a achitat contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii in calitate de angajator, neretinandu-se reclamantei pentru sumele respective contributia individuala la pensia suplimentara, iar in baza deciziei nr.211414/01.06.2009, s-a stabilit in favoarea reclamantei o pensie pentru limita de varsta de 1145 lei incepand cu 01.08.1998, fara sa se ia in calcul sumele incasate de catre reclamanta in acord global .
Atata timp cat i s-a stabilit reclamantei o pensie pentru limita de varsta de 1145 lei in raport de stagiul de cotizare realizat de 25 ani, in baza deciziei nr. 211414/01.06.2009, iar in calitate de salariata, reclamanta a incasat diferite sume de bani cu titlu de acord global in perioada 17.12.1962-16.02.1987, sume pentru care angajatorul a achitat contributii la sistemul de asigurari sociale, s-a apreciat de catre prima instanta ca in realitate, reclamanta nu poate pretinde luarea in calcul la recalcularea pensiei de care beneficiaza si a sumelor de bani incasate in acord global, deoarece HG nr.257/2011 privind aplicarea Legii nr.263/2010 anexa nr.15, stabileste in mod cert ca nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual sumele sus-mentionate, in conditiile in care acestea nu au reprezentat sporuri cu caracter permanent si nici nu s-au achitat de catre salariat contributii la asigurarile sociale de stat, inclusiv la pensia suplimentara.
De altfel, a retinut tribunalul, la stabilirea drepturilor la pensie in favoarea reclamantei s-a tinut seama de legislatia in vigoare in perioada in care aceasta a fost salariata, respectiv 17.12.1962-16.02.1987, legislatie care prevedea in mod expres, potrivit Decretului nr.389/1972, Legii nr.49/1992, ca plata contributiei de asigurari sociale de stat apartinea in exclusivitate angajatorului si nicidecum angajatului, care avea doar obligatia de a achita contributia la pensia suplimentara, contributie neretinuta reclamantei de catre societatea angajatoare in perioada mai sus mentionata, pentru sumele incasate in acord global, ceea ce, a retinut instanta, reprezinta inca o dovada ca reclamanta nu poate pretinde luarea in calculul pensiei si recalcularea acesteia tinandu-se seama de sumele de acord global incasate.
A aratat instanta de fond ca apararile reclamantei conform carora era necesar sa se tina seama de sumele incasate in acord global, cu respectarea principiului contributivitatii, nu au fost primite pe motiv ca in realitate, la recalcularea pensiei in favoarea reclamantei se tine seama in exclusivitate de veniturile realizate de catre aceasta, de contributiile efective la sistemul public de pensii, iar practica judiciara, inclusiv a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a stabilit in mod cert luarea in calculul pensiei a acestor sume de bani numai in cazul in care se face dovada certa de catre persoana interesata a virarii efective la bugetul de asigurari sociale a contributiilor raportate la cuantumul sumelor incasate.
Prin urmare, tribunalul, avand in vedere aceste considerente si tinand seama de HG nr.257/20.03.2011, privind aplicarea Legii nr.263/2010, art.107 din Legea nr.263/2010, a respins actiunea ca neintemeiata.
Totodata, instanta a respins exceptia inadmisibilitatii actiunii retinand ca reclamanta are dreptul, in principiu, sa formuleze o actiune avand ca obiect obligarea paratei la recalcularea pensiei pe cale judecatoreasca, mai ales ca nu exista nicio decizie emisa de catre intimata in ceea ce priveste modalitatea de solutionare a cererii reclamantei privind recalcularea pensiei formulata paratei.
Impotriva sentintei primei instante reclamanta a declarat apel, criticand-o ca nelegala si netemeinica.
S-a sustinut ca tribunalul nu a avut in vedere, in solutionarea dosarului, principiul contributivitatii, principiu de baza al calcularii drepturilor de asigurari sociale si nici decizia nr. 19 /2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Apelanta a aratat ca a solicit introducerea in baza de calcul a sumelor primite ca remuneratie in acord global invederand ca in conformitate cu prevederile art. 76, art. 77 alin.1 din Legea nr.19/2000, pentru stabilirea cuantumului pensiei trebuie sa se stabileasca :perioada de cotizare;punctajul mediu anual, realizat in perioada de cotizare;punctajul anual ( necesar pentru stabilirea punctajului mediu anual);numarul de puncte realizat lunar (necesar pentru stabilirea punctajului anual).
Analizand transpunerea prevederilor legii in practica stabilirii cuantumului pensiei apelantei, s-a aratat ca din decizia privind acordarea pensiei eliberata de parata, se constata ca nu a fost luat in calcul acordul global.
A mentionat apelanta ca a lucrat la SC... si a fost salariata in acord global. Disp. art. 2 lit.e din Legea nr.263/2010 consacra principiul contributivitatii, conform caruia drepturile de asigurari sociale se cuvin pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite. Acest principiu este preluat integral din art. 2 lit. c din Legea 19/2000. Or, neluarea in considerare a acestui principiu, ar conduce la obtinerea unei prestatii de asigurari sociale ce nu ar fi proportionala cu pretul platit pentru riscul asigurat, ceea ce ar fi inechitabil.
Din lecturarea adeverintei eliberata de angajator, s-a sustinut ca se poate observa ca apelanta a beneficiat de sume primite in „acord”, care impreuna cu salariul de baza constituie castigul brut , sume asupra carora au fost retinute impozit si contributia la asigurarile sociale.Temeiul acestor retineri este art. 1 din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contributia privind asigurarile sociale de stat, act normativ care dispunea ca angajatorii sa verse la bugetul asigurarilor sociale de stat o contributie de 15% asupra castigului brut realizat de salariat, facandu-se in continuare trimitere la dispozitiile art.1 si art.2 din respectivul act normativ.
Aceste sume erau retinute si virate obligatoriu de angajatori, din fondul total de salarii ( din acesta faceau parte si sumele platite in acord), asupra acestora nu se face distinctia, ca in legislatia actuala, intre contributia angajatorului si angajatului, aceste sume virandu-se in bugetul unic al statului.
Totodata, s-a invederat ca sumele primite cu titlu de plata in acord global nu erau scutite de la plata contributiilor pentru asigurari sociale.
Conform art. 3 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala, ce constituia dreptul comun in materie, dreptul la pensie este recunoscut tuturor cetatenilor care desfasoara activitate permanenta pe baza unui contract de munca si pentru care angajatorii platisera contributia de asigurari sociale prevazuta de lege. Fondurile necesare pentru plata pensiilor de asigurari sociale de stat se constituie din contributiile pe care le platesc unitatile socialiste, precum si din sumele alocate in acest scop de la bugetul de stat.
S-a conchis ca este nefondata sustinerea potrivit careia contributia angajatorului nu ar impieta asupra modului de calcul al pensiei stabilit potrivit legislatiei anterioare intrarii in vigoare a Legii nr.19/2000 si, pe cale de consecinta, sustinerea ca principiul contributivitatii nu s-ar aplica decat odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000 si Legii nr. 263/2010 , iar nu si pensiilor stabilite in temeiul Legii nr. 3/1977 si recalculate dupa principiile noilor legi.
Este adevarat ca prin Legea nr.27/1966 pentru pensia suplimentara se platea o contributie de 2% de catre angajat,esential este insa faptul ca acea contributie platita de angajati, ce s-a numit „ contributia pentru pensia suplimentara” nu conditiona si nu conditioneaza includerea in baza de calcul pentru pensia de asigurari sociale ( pensia pentru limita de varsta) a veniturilor obtinute din munca de salariat care, plin plata respectivei contributii ( la pensia suplimentara) primea, separat, o majorare a punctajelor anuale.
Totodata, s-a solicitat ca la solutionarea prezentului dosar sa se aiba in vedere si decizia data in solutionarea recursului in interesul legii, nr.19 din data de 17.10.2011, in dosarul nr. 18/2011 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si depusa la dosarul prezentei cauze.
S-a cerut admiterea apelului, anularea hotararii atacate si pe fondul cauzei, obligarea paratei la introducerea in baza de calcul a pensiei pentru limita de varsta a sumelor primite in acord si emiterea unei noi decizii in cuprinsul careia sa se ia in considerare intreaga documentatie care insoteste prezenta contestatie ( si care nu a fost luata in considerare).
Intimata-parata a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Prin decizia nr.336
din data de 1 aprilie 2014, Curtea de Apel Ploiesti a admis apelul si a schimbat in parte sentinta, in sensul ca a admis in parte actiunea obligand parata sa emita o noua decizie de pensionare, prin care sa recalculeze drepturile de pensie ce i se cuvin reclamantei, cu incepere de la data de 1.06.2013, cu luarea in considerare a veniturilor primite in acord global, conform adeverintelor nr. 1049/18.03.2013 si 2428/17.06.2013 emise de S.C. Petrostar S.A. si sa plateasca reclamantei diferenta de pensie cuvenita in urma recalcularii.
Prin aceeasi decizie s-au mentinut restul dispozitiilor sentintei si s-a luat act
ca apelanta nu a solicitat cheltuieli de judecata.
Pentru a decide astfel, instanta de apel a retinut ca prin cererea inregistrata sub nr. 33273 din data de 13.05.2013 la intimata, apelanta-reclamanta a solicitat recalcularea pensiei sale cu luarea in considerare a veniturilor cuprinse in adeverinta nr.1049/18.03.2013 emisa de SC Petrostar SA - fiind vorba de veniturile obtinute in acord global de catre apelanta, pe perioadele cuprinse in adeverinta respectiva.S-a depus de catre reclamanta, in completare, si adeverinta nr.2428/17.06.2013 emisa de aceeasi societate, adeverinta ce completeaza adeverinta initiala nr.1049/18.03.2013, prin care se certifica faptul ca sumele primite de catre apelanta-reclamanta, inscrise in adeverinta nr.1049/18.03.2013, reprezentand valoare acord, au fost incluse in salariul brut, iar pentru veniturile reprezentand valoare acord, s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii, mai putin contributia individuala pentru pensia suplimentara.
Intimata nu a solutionat cererea apelantei-reclamante in termenul legal de 45 de zile, conform art.106 alin.1 din Legea nr.263/2010, situatie in care, in raport de disp.art.153 lit.f din acelasi act normativ, reclamanta s-a adresat instantei de judecata, fiind lipsit de relevanta faptul ca pe parcursul judecarii pricinii la prima instanta, cu doua zile inainte de solutionarea pe fond a cauzei de catre tribunal, intimata a emis decizia nr. 211414 din 23.10.2013 - pe care intimata a depus-o la dosar in calea de atac a apelului - de respingere a cererii de recalculare formulata de catre reclamanta.
Este evident in contextul dat, mai sus aratat, ca imprejurarea ca intimata a emis la data de 23.10.2013, decizia nr. 211414, de respingere a cererii de recalculare, nu poate schimba datele problemei si nu se poate imputa apelantei-reclamante faptul ca nu a contestat, in prealabil introducerii actiunii la instanta, potrivit art. 149 din Legea nr. 263/2010, respectiva decizie, care nici nu era emisa la momentul respectiv.
De altfel, solutia tribunalului, care a respins exceptia inadmisibilitatii invocata de intimata, a ramas irevocabila, prin netacarea acesteia cu apel de catre partea interesata, in speta, de catre intimata.
Referitor la criticile apelantei, prin care s-a sustinut ca in mod gresit a fost solutionata cauza pe fond, s-a aratat ca initial, prin decizia nr. 30 din 16.11.2009 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - nepublicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a fost respins recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si sesizarea Colegiului de conducere al Curtii de Apel Craiova cu privire la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, referitor la posibilitatea luarii in considerare a formelor de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art.12 alin.1 lit. „a” din Legea nr.57/1974 privind retribuirea dupa cantitatea si calitatea muncii.
S-a retinut in considerentele sus-mentionatei decizii, ca ansamblul dispozitiilor cuprinse in art. 164 alin.1,2, 3 din Legea nr. 19/2000 si in OUG nr. 4/2005 stabileste care sunt veniturile ce constituie baza de calcul a drepturilor de pensie.
Astfel, in privinta perioadelor anterioare datei de 1 aprilie 2001 (cand a intrat in vigoare Legea nr. 19/2000) s-a aratat ca sunt incidente dispozitiile tranzitorii cuprinse in art.164 din acest act normativ, care permit valorificarea in procesul de stabilire a punctajelor anuale doar a veniturilor obtinute ce au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare.
Pe de alta parte, in privinta recalcularii drepturilor la pensie, s-a retinut ca OUG nr.4/2005 prevede la pct.VI al anexei ca formele de retribuire in acord nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001.
S-a conchis astfel ca este evident ca textele de lege enuntate, fiind clare si lipsite de echivoc, nu suntem in prezenta unei ambiguitati de reglementare, astfel incat nu se poate considera ca problema de drept supusa examinarii este susceptibila de a fi solutionata diferit de instantele judecatoresti.
Uklterior insa, tot Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia nr.19 din data de 17.10.2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.824 din data de 22.11.2011, a admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a stabilit, in interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e, art. 78 si art. 164 alin. 1 si 2 din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, ca: formele de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. 1 lit. a din Legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse in salariul brut si, pentru acestea, s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii.
Pentru argumentele pe larg expuse in cuprinsul deciziei sus-mentionate, date in interesul legii, s-a concluzionat de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca neluarea in considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contributiei de asigurari sociale echivaleaza cu o incalcare a principiului contributivitatii, avand drept finalitate nerealizarea scopului avut in vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contributiei de asigurari sociale) si crearea unei discriminari intre persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior si ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000.
Astfel, s-a stabilit ca in conditiile in care se constata de catre instantele investite cu cereri de recalculare a pensiilor ca pentru sumele salariale, reprezentand venituri suplimentare pentru munca in acord, angajatorul a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii, ca aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse in salariul de baza brut, ca bugetul asigurarilor sociale a fost alimentat cu contributia de asigurari sociale platita de catre angajator, aferenta veniturilor salariale suplimentare obtinute de catre salariati, este firesc ca o parte din aceasta contributie sa revina fostilor salariati, in prezent pensionati, si sa fie avuta in vedere la recalcularea drepturilor de pensie, conform Legii nr. 19/2000 si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 4/2005.
Decizia nr.19 din data de 17.10.2011 este obligatorie pentru instante cu privire la problema de drept rezolvata, potrivit art. 330
7
alin. 4 din Codul de procedura civila, in forma in vigoare la momentul pronuntarii respectivei decizii, adica de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Este adevarat ca avand in vedere data la care apelanta-reclamanta s-a adresat intimatei pentru recalcularea pensiei sale cu luarea in considerare a veniturilor in acord global, respectiv data de 13.05.2013, in cazul de fata sunt aplicabile prevederile Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare si cele ale HG nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, insa dispozitiile legale cuprinse in Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si in OUG nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, avute in vedere de Inalta Curte de Casatie si Justitie la pronuntarea deciziei in interesul legii nr.19 din data de 17.10.2011, au fost reluate, din punct de vedere al continutului, de Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare ( art.2 lit.c, art. 165) si de HG nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 ( Anexa 15 pct. VI ), astfel incat, pentru identitate de ratiune, cele statuate prin decizia in interesul legii nr.19 din data de 17.10.2011 sunt aplicabile si in speta de fata.
Prin decizia nr.19/10.12.2012 pronuntata de Inalta Curte de Casatie tot in recurs in interesul legii, invocata de intimata in aparare, s-a statuat, in interpretarea si aplicarea prevederilor art. 2 lit. e si art. 164 alin. 2 si 3 din Legea nr.19/2000 si pct. V din anexa la OUG nr. 4/2005, ca sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public daca au fost incluse in baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale.
A aratat instanta de control judiciar ca trebuie insa subliniat ca in speta, veniturile ce rezulta din adeverintele nr. 1049/18.03.2013 si 2428/17.06.2013 emise de SC Petrostar SA, obtinute de apelanta-reclamanta pe perioada indicata, in raport de care s-a cerut recalcularea pensiei, sunt exclusiv venituri obtinute in acord global. Cu privire la aceste venituri, decizia in interesul legii ce se refera exclusiv la acestea, respectiv la interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e, art. 78 si art. 164 alin. 1 si 2 din Legea
nr. 19/2000
si ale art. 1 si 2 din OUG
nr. 4/2005
privitoare la luarea in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, a formelor de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. 1 lit. a din Legea
nr. 57/1974
, daca au fost incluse in salariul brut si, pentru acestea, s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii, este decizia nr.19 din data de 17.10.2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.824 din data de 22.11.2011, obligatorie pentru instante.
Decizia nr.19/10.12.2012 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in recurs in interesul legii se refera la sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, altele decat veniturile obtinute in acord global, pentru care fusese deja data anterior, tot in interesul legii, decizia nr.19 din data de 17.10.2011.Din considerentele deciziei nr.19/10.12.2012 nu se poate deduce, astfel cum pretinde intimata, ca de fapt, pentru ca sumele obtinute in acord global sa fie avute in vedere la recalcularea pensiei era necesar ca pentru aceste sume sa fi fost achitate contributiile la asigurarile sociale atat de catre angajator, cat si de catre angajat, in cazul acestuia din urma sub forma contributiei la pensia suplimentara.
In consecinta, pentru considerentele mai sus aratate, s-a conchis ca in mod gresit prima instanta a respins actiunea reclamantei.
Fata de cele ce preced, Curtea a privit eapelul ca fondat, astfel incat in baza art.480 alin.1 din Codul de procedura civila aplicabil spetei, l-a admis si a schimba in parte sentinta in sensul ca a admis in parte actiunea in sensul celor sus-aratate, mentinand restul dispozitiilor sentintei.
S-a precizat, ca avand in vedere data formularii cererii de recalculare a pensiei de catre reclamanta si disp. art.107 alin.5 din Legea nr.263/2010, drepturile de pensie recalculate trebuie acordate incepand cu luna urmatoare celei in care a fost inregistrata solicitarea, adica de la 1.06.2013.
( Judecator Andreea Vera Popescu)