Cercetare judecatoreasca (art. 381 cod pr. penala), Respectarea principiului nemijlocirii

Principiul nemijlocirii administrarii probelor impune ca instanta de judecata, care solutioneaza cauza, sa ia cunostinta direct si nemijlocit de probele administrate, deoarece, percepand direct probele, judecatorii au o mai mare capacitate de a afla adevarul decat daca aceste dovezi ar fi percepute din documentele in care au fost consemnate. Ascultand partile si martorii, judecatorii pot interveni pentru a lamuri ceea ce li se pare nelamurit, pentru a completa si preciza toate imprejurarile de fapt.

Principiul contradictorialitatii sedintei de judecata asigura „egalitatea de arme”, intre invinuire si aparare, participantii la proces avand dreptul de a face cereri, de a-si spune cuvantul cu privire la orice chestiune de care depinde solutionarea justa a cauzei.

Modalitatea de audiere a martorilor si a inculpatului, prin declaratii care contin sintagmele „mentin declaratiile” sau „nu mentin declaratiile”, precum si raspunsurile la doua-trei intrebari puse de catre procuror si avocat, determina Curtea sa retina ca in cauza nu a existat o administrare efectiva a probatoriului, fata de pozitia inculpatului care nu a recunoscut savarsirea infractiunii, astfel ca era necesara reaudierea martorilor pentru ca prima instanta sa isi formeze convingerea in legatura cu faptele deduse judecatii.

Motivarea data de prima instanta si cuprinsa intr-un singur paragraf al hotararii judecatoresti, prin folosirea unei formulari standardizate „din examinarea probelor administrate in prezenta cauza, atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul cercetarii judecatoresti, precum si declaratiile date atat de inculpat, cat si de suspecti in calitate de martori”, si concluzionarea in sensul ca declaratiile au „un mare grad de ambiguitate si contin afirmatii interpretabile”, pentru ca in finalul paragrafului sa se dispuna achitarea inculpatului, nefiind „suficiente elemente care sa conduca, dincolo de orice indoiala rezonabila, la concluzia ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat, nefiind intrunite cerintele art.396 alin.2 C.pr.pen.”, nu indeplineste conditiile prev. de art. 403 Cod procedura penala, privind continutul partii expozitive a hotararii judecatoresti.

Motivarea hotararilor justifica echitatea procesului penal, pe de o parte, prin dreptul justitiabilului de a fi convins ca justitia a fost infaptuita, respectiv ca judecatorul a examinat toate mijloacele procesuale si procedurale si, pe de alta parte, prin dreptul acestuia de a cunoaste oportunitatea promovarii caii de atac.

Observand considerentele hotararii judecatoresti, astfel cum au fost aratate mai sus, instanta de control judiciar a retinut ca prima instanta a incalcat dispozitiile privind cuprinsul hotararii, prevazute de art.401 si urm. Cod pr.penala, in special continutul expunerii, in conditiile in care nu exista o motivare a solutiei cu privire la latura penala prin analiza probelor care au servit ca temei la solutionarea actiunii penale si a celor care au fost inlaturate, cu aratarea temeiurilor de drept care justifica solutiile date in cauza. Curtea constata ca de fapt nu exista o motivare a solutiei in cauza, ci doar aprecieri cu privire la un mare grad de ambiguitate pe care il au probele administrate in cauza, declaratiile martorilor continand afirmatii interpretabile.

Asupra apelului de fata, constata urmatoarele:

Prin sentinta penala nr. 2594 din 20 decembrie 2017, pronuntata de Judecatoria Targu Jiu, in dosarul nr. in baza art.396 alin.5 C.pr.pen., raportat la art.16 alin.1 lit.a C.pr.pen., a fost achitat inculpatul M.R.D., fara antecedente penale, cu domiciliul in ..., fara forme legale in incinta imobilului DEDEMAN, situat pe strada Divizia 9 Cavalerie, Mun. Timisoara, Jud.Timis, profesia ori ocupatia consultant vanzari, locul de munca - DEDEMAN Timisoara, pentru infractiunea prev. de art.273 alin.1 C.pen.

Cheltuielile judiciare au ramas in sarcina statului.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca prin rechizitoriul nr. 4182/P/2016 din data de 27.12.2016, a fost trimis in judecata inculpatul M.R.D., pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, prevazuta de art.273 alin.1 C.pen.

S-a retinut in actul de inculpare, urmatoarea stare de fapt;

1. Prin procesul-verbal din 10.10.2016, Parchetul de pe langa Judecatoria Tg - Jiu s-a sesizat din oficiu cu privire la savarsirea de catre numita S.A.F. , agent de politie in cadrul I.P.J. Gorj - Postul de Politie ., a infractiunii de marturie mincinoasa, prev. de art.273 alin.1 Cod penal, constand in aceea ca, fiind audiata in calitate de martor in sedinta publica din 05.10.2016, in dosarul nr.9311/318/2016 al Judecatoriei Tg - Jiu, aceasta a dat declaratii necorespunzatoare adevarului, de natura sa ii ajute pe inculpatii P.N. si M.I.D. sa evite raspunderea penala.
2. Prin procesul-verbal de sesizare din oficiu din 24.10.2016 al Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, inregistrat sub nr.4383/P/2016
   ,
   s-a dispus efectuarea de cercetari fata de
   
   MG. si M.R.D. pentru savarsirea infractiunilor prev. de art.269 Cod penal si art.273 alin.1 Cod penal.

In fapt
,
s-a retinut ca,

fiind audiati in calitate de persoana vatamata si respectiv martor in sedintele publice din 05.10.2016 si 14.10.2016, in dosarul nr.9311/318/2016 al Judecatoriei Tg - Jiu, acestia au dat declaratii necorespunzatoare adevarului, de natura sa ii ajute pe inculpatii T.B.R. , P.N. si M.I.D. sa evite raspunderea penala.

Astfel, contrar celor declarate in cursul urmaririi penale, in dosarul nr.4307/P/2014, al Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, cei doi au afirmat ca nu au fost amenintati nici verbal si nici prin gesturi de catre numitul T.B.R. si ca nu au fost instigati in niciun fel de catre inculpatul P.N., sa nu declare ca au fost amenintati sau loviti.

3
.

Prin procesul-verbal din 08.11.2016, Parchetul de pe langa Judecatoria Tg - Jiu s-a sesizat din oficiu cu privire la savarsirea de catre numitii P.S.M. si U.C.M. , a infractiunii de marturie mincinoasa, prev. de art. 273 alin.1 Cod penal, constand in aceea ca, fiind audiati in calitate de martori in sedinta publica din 02.11.2016, in dosarul nr.9311/318/2016 al Judecatoriei Tg-Jiu, acestia au dat declaratii necorespunzatoare adevarului, acestia au dat declaratii necorespunzatoare adevarului, de natura sa ii ajute pe inculpati sa evite raspunderea penala.

Ulterior aceste trei cauze au fost reunite.

Prin rechizitoriul nr.4307/P/2014 din 10.06.2016 al Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu s-au dispus printre altele:

1. Trimiterea in judecata, sub control judiciar a inculpatului T.B.R. , pentru savarsirea infractiunilor prev. de art.107 alin.1 lit.a si alin.2 lit.a si b din Legea nr.46/2008, art.257 alin.1 Cod penal rap. la art.206 Cod penal si art.233 Cod penal, art.234 alin.1 lit.a si d Cod penal, cu aplic. art.38 alin.1 si 2 Cod penal;

si in stare de libertate a inculpatilor:

- T.P. , pentru savarsirea infractiunilor prev. de art.107 alin.1 lit.a si alin.2 lit.a si b din Legea nr.46/2008, art.257 alin.1 Cod penal rap. la art.206 Cod penal si art.233 Cod penal, art.234 alin.1 lit.a si d Cod penal, cu aplic. art.38 alin.1 si 2 Cod penal;

• P.N. , pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 47 Cod penal rap. la art.273 alin.1 si alin.2 Cod penal (trei fapte) cu aplic.art.52 alin.3 Cod penal, art.269 alin.1 Cod penal, art.321 Cod penal (doua fapte din 25.08.2014) si art.323 Cod penal (doua fapte);
• M.I.D. , pentru savarsirea infractiunilor prev. de art.269 alin.1 Cod penal, art.321 Cod penal (fapta din 25.08.2014);

2. S-a dispus renuntarea la urmarirea penala cu privire la suspecta S.A.F. (fosta Popescu), pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 48 alin.1 Cod penal rap. la art.273 alin.1 si alin.2 lit.d Cod penal (trei fapte), cu aplic.art.52 alin.3 Cod penal si art.269 alin.1 Cod penal;

In fapt, s-a retinut ca, la data de 25.08.2014 in jurul orelor 16:00 - 18:00, in doua randuri, impreuna cu inculpatul T.P. (fratele sau) inculpatul T.B.R. a taiat de pe picior si sustras un numar de 15 arbori esenta gorun cu un volum de 6,889 mc. din padurea situata pe raza comunei Urdari, UP 1 UA 5 C, ce apartine Ocolului Silvic Pesteana si fiind surprins in flagrant delict de catre persoana vatamata, padurarul M.G. , care se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, fiind investit cu exercitiul autoritatii de stat, si de catre martorii M.R.D., V. C. si V.I., a exercitat acte de violenta fizica si psihica, apte sa creeze o temere justificata persoanei vatamate, amenintand persoana vatamata si martorii cu o secure, lovind martorul V.I. cu securea, acesta din urma parand lovitura cu o scandura, exercitand ulterior pe drumul de intoarcere catre comuna Urdari acte de violenta fizica asupra martorului M.R.D. prin lovirea cu un par in zona spatelui cu scopul de a-si asigura scaparea.

De asemenea, s-a retinut ca, inculpatul P.N. aflandu-se in exercitarea atributiilor de serviciu, in calitate de agent sef de politie la Postul de Politie Urdari:

• la data de 25.08.2014, in jurul orelor 20:00 a intocmit in fals un proces-verbal de constatare a infractiunii flagrante si ulterior un proces-verbal de cercetare la fata locului in care se atesta in mod necorespunzator adevarului, ca inculpatii T.B.R. si T.P. ar fi refuzat sa se supuna somatiei persoanei vatamate M.G., constand in executarea a doua focuri de arma in plan vertical si ca si-au continuat drumul cu o caruta fara a mai fi retinuti si fara a exercita vreun act de violenta, consemnand in fals ca aceste aspecte ar reiesi din declaratia persoanei vatamate si a depus ulterior la dosarul cauzei aceste procese verbale;
• in seara zilei de 25.08.2014 si apoi in dimineata zilei de 26.08.2014 a instigat persoana vatamata M.G. precum si martorii M.R.D. si V.C. sa nu declare cu ocazia audierii ca au fost loviti si amenintati in scopul de a zadarnici aflarea adevarului si de a-i ajuta pe inculpatii T.B.R. si T.P. sa evite raspunderea penala, pentru savarsirea infractiunilor de ultraj si talharie.

Totodata, in seara zilei de 25.08.2014, aflandu-se in exercitarea atributiilor de serviciu, in calitate de comisar sef de politie, sef al Sectiei nr.5 Politie Rurala Rovinari, inculpatul M.I.D., a efectuat o cercetare la fata locului in padurea situata pe raza comunei

Urdari, UP 1 UA 5 C, ce apartine Ocolului Silvic Pesteana, dupa care a intocmit un proces- verbal de cercetare atestand in mod necorespunzator adevarului, ca inculpatii T.B.R. si T.P. ar fi refuzat sa se supuna somatiei persoanei vatamate M.G. , constand in executarea a doua focuri de arma in plan vertical si ca si-ar fi continuat drumul cu o caruta fara a mai fi retinuti si fara a exercita vreun act de violenta, consemnand in fals ca aceste aspecte ar reiesi din declaratia persoanei vatamate, desi i se relatase ceea ce se intamplase in realitate, in scopul de a zadarnici aflarea adevarului si de a-i ajuta pe inculpatii T.B.R. si T.P. sa evite raspunderea penala, pentru savarsirea infractiunilor de ultraj si talharie.

Din actele de urmarire penala efectuate in prezenta cauza, constand in audierea suspectilor M.G. , S.A.F. (fosta P.), P.S.M., a inculpatilor M.R.D., U.C.M. , precum si din inscrisurile atasate dosarului cauzei, a rezultat ca, in faza de judecata fiind audiati in dosarul nr.9311/318/2016 al Judecatoriei Tg - Jiu, in calitate de persoana vatamata si respectiv martori, acestia au inteles sa dea declaratii necorespunzatoare adevarului ce au intrat partial ori total in contradictie atat cu declaratiile date in cursul urmaririi penale cat si cu materialul probator administrat.

1. In fapt, s-a retinut ca, fiind audiata in calitate de suspecta la data de 18.02.2016 la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, in dosarul nr.4307/P/2014, suspecta S.A.F. a declarat ca in seara zilei de 25.08.2014, in timp ce se afla la sediul Postului de Politie Urdari i-a auzit pe numitii M.I.D. si P.N. discutand intre ei despre ceea ce s-a intamplat in padure, respectiv faptul ca M.R.D. a fost lovit de T.B.R. cu un par in zona spatelui si ca in padure au fost trase focuri de arma.

De asemenea, a aratat ca l-ar fi auzit pe numitul M.I.D. afirmand in sediul Postului de Politie Urdari ca ar fi discutat telefonic cu procurorul de serviciu, aducandu-i la cunostinta cele petrecute si ca i s-ar fi transmis de catre procuror, ca daca cei doi frati T. nu au fost prinsi atunci nu se mai poate retine savarsirea infractiunii de ultraj.

A mai precizat suspecta ca, a doua zi, in data de 26.08.2014 in timp ce se afla la sediul postului de politie Urdari, inainte de a i se solicita sa audiez martorii, a auzit discutii intre numitii M.G. , M.R.D. si Vaduva Constantin, pe de o parte si agentul de politie P.N. pe de alta parte, ultimul spunandu-le martorilor ca in cadrul declaratiilor ce se vor lua sa nu mai declare ca au fost loviti, intrucat nu o sa tina in instanta, P.N. spunandu-le: „sa nu mai spuneti despre lovituri, intrucat nu o sa tina”.

Fiind audiata in calitate de martor, in sedinta publica din 05.10.2016, in dosarul nr.9311/318/2016 al Judecatoriei Tg-Jiu, numita S.A.F. a dat declaratii necorespunzatoare adevarului, de natura sa ii ajute pe inculpatii P.N. si M.I.D. sa evite raspunderea penala.

Astfel, desi a precizat la inceputul declaratiei ca isi mentine declaratiile date anterior, in cursul urmaririi penale, suspecta a aratat ca nu l-a auzit pe inculpatul P.N. sa spuna celorlalti martori ca „lovirea nu tine in instanta”.

Mai mult decat atat, suspecta a declarat ca: ”domnul Pasare nici nu are in vocabular astfel de cuvinte, ca nu tine in instanta”.

Martora a mai declarat ca nu are cunostinta daca inculpatii P.N. si M.I.D. au discutat telefonic cu procurorul de serviciu din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, desi in declaratia de suspect, aceasta afirmase contrariul.

De asemenea, suspecta a facut aprecieri de natura a ajuta inculpatii, precizand: „Eu consider ca acestia (inculpatii) au ajuns fara intentie in aceasta situatie si nu au incercat sa incalce legea”.

Desi in cursul urmaririi penale a afirmat ca a luat respectivele declaratii in prezenta inculpatului P.N. si ca nu-si aduce aminte daca pe parcursul audierilor a intervenit si acesta, aratand insa ca este posibil sa se fi intamplat acest lucru, in sedinta de judecata martora a declarat: „Acesta (P.N.) lucra in paralel cu mine intr-o alta incapere, respectiv in biroul acestuia, unde intocmea procese verbale. In incaperea unde eu luam declaratii, nu cred ca era

cu mine, dar usa era deschisa. Acesta nu mi-a spus ce sa scriu sau ce sa nu scriu”.

Declaratiile din cursul urmaririi penale, s-au coroborat cu declaratiile celorlalti martori, precum si cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate la data de 18.02.2016 de suspecta S.(fosta P.)A.F. cu diversi interlocutori, aceasta relatand pe larg atat modul in care a fost audiata, cat si cele petrecute in datele de 25 si 26.08.2014, afirmand in mod repetat ca a declarat corespunzator adevarului, si ca are cunostinta ca inculpatul P.N. a instigat martorii din dosar sa dea declaratii mincinoase.

Fiind audiata, la data de 14.10.2016 in prezenta cauza, in calitate de suspect, S.A.F. (fosta Popescu) a revenit asupra celor declarate in fata instantei, aratand ca este posibil sa nu fi inteles anumite intrebari care i s-au pus in sedinta de judecata atunci cand a fost audiata in calitate de martor.

Cu privire la motivatia folosita de suspecta, pentru a explica aceste contradictii existente intre declaratiile date in cursul urmaririi penale si cele date in fata instantei, respectiv faptul ca nu ar fi inteles intrebarea sau ca era preocupata de starea in care se afla copilul sau in acel moment, s-a apreciat de catre procuror, ca aceasta nu este reala, suspecta aratand cu ocazia audierii sale, ca ar fi intimidata de prezenta in sala de judecata a inculpatului P.N. , acesta din urma fiind pentru o perioada indelungata seful sau ierarhic.

Cu toate acestea, in conditiile in care suspecta a revenit asupra declaratiilor date in cursul judecatii si a oferit si o explicatie, afirmand disponibilitatea de a fi reaudiata in faza de judecata, pentru a-si retracta declaratiile necorespunzatoare adevarului, se apreciaza ca, in privinta vinovatiei sale, dubiul persista, fiind posibil ca motivatia oferita sa fie una reala, urmand a se dispune clasarea, lipsind latura subiectiva.

Fiind audiati in calitate de martori la data de 11.02.2016, la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu in dosarul nr.4307/P/2014, suspectii P.S.M. si U.C.M. , au declarat ca in luna august a anului 2014, la solicitarea numitei P.S., concubina inculpatului T.B.R. , s-au deplasat in comuna Urdari, la locuinta numitei S. C., si in curtea acesteia au taiat cu o drujba material lemnos si l-au transportat intr-o anexa gospodareasca, fiind ulterior depistati de catre organele de cercetare penala.

Suspectul P.S.M. in varsta de 18 ani si 6 luni la data audierii, a afirmat ca, in seara respectiva de 25.08.2014, aflandu-se impreuna cu U.C.M. in curtea locuintei numitei S.C. si observand o autospeciala de politie s-au ascuns intr-un imobil aflat in constructie.

A mai declarat ca a auzit-o pe numita S.C. relatand agentului de politie P.N. faptul ca, materialul lemnos identificat a fost transportat in curtea locuintei sale de catre numitul T.B.R. si ca nu a platit vreo suma de bani pentru lemne, urmand sa-i dea acestuia o garnita de untura potrivit unei intelegeri.

De asemenea, suspectul a declarat ca l-a auzit pe P.N. transmitand telefonic unei persoane, faptul ca numitul T.B.R. a lovit o persoana si ulterior a reusit sa scape.

Cu privire la modul in care a fost audiat in seara respectiva, suspectul a precizat ca sau deplasat cu totii la sediul Postului de Politie Urdari, unde el si U.C.M. au dat declaratii, fiind de fata amandoi, declaratiile fiind consemnate de agentul de politie P.A. F. (actualmente S.).

A mai aratat suspectul ca, in timp ce numita P.A.F. consemna declaratiile noastre, la sediul Postului de Politie Urdari au sosit toate celelalte persoane, cu exceptia numitei S. C. si ca el si cu U.C.M. se aflau intr-o camera invecinata, insa usa despartitoare era deschisa, astfel incat puteau auzi ce se intampla in camera invecinata. In acest context, l-a auzit pe agentul de politie P.N. purtand discutii cu numitul V.C. pe care il cunostea sub pseudonimul de ”Coco”, acesta din urma relatandu-i agentului de politie ca a fost lovit cu un bici in ochi de catre unul din fratii T.

De asemenea, l-a mai auzit si pe numitul M.R.D. spunandu-i agentului de politie P.N. , ca a fost lovit cu un par in zona spatelui, avand cunostinta de faptul ca a aratat celor din jur o leziune fara sa o observe.

Suspectul P.S. M. a mai facut urmatoarele precizari:

„La un moment dat, P.N. ne-a trimis pe mine si pe P.A. sa luam drujba de la locuinta numitei S.C. spunand ca intentioneaza sa o confiste si am plecat impreuna aceasta si cu numitul ”Radu” in locul respectiv calatorind in autoturismul de serviciu.

Imi aduc aminte ca si pe drumul spre postul de politie, in timp ce calatoream, numitul M.R.D. a afirmat ca are spatele negru si ca il doare, deoarece fusese lovit anterior de catre unul din fratii T”.

Inculpatul minor U.C.M. in varsta de 16 ani si 9 luni la data audierii, a declarat in principiu aceleasi aspecte pe care le-a relatat si suspectul P.S.M.

Fiind audiati in calitate de martori in sedinta publica din 02.11.2016, in dosarul nr.9311/318/2016 al Judecatoriei Tg - Jiu, suspectul P.S.M. si inculpatul U.C.M. au dat declaratii necorespunzatoare adevarului, de natura sa ii ajute pe inculpatii T.B.R. , T.P. , P.N. si M.D. sa evite raspunderea penala.

Astfel, suspectul P.S.M. a declarat ca nu a avut cunostinta de provenienta ilicita a materialului lemnos, deoarece numita P. S. le-a spus „sa puna lemnele la scuteala din fata casei, nu sa le ascunda”. A mai afirmat martorul ca nu l-a auzit pe P.N. discutand la telefon, ca nu a auzit discutii intre P.N. pe de o parte si martorii M.R.D. si V. C. pe de alta parte, din care sa rezulte ca ultimii doi ar fi suferit leziuni in urma unor lovituri, si ca nu i-a auzit pe acestia acuzand dureri.

De asemenea, inculpatul minor U.C.M. a afirmat ca nu a cunoscut provenienta ilicita a materialului lemnos pe care l-a sectionat, ca nu a ascuns lemnele ci „le-a bagat la scuteala”, ca nu a auzit vreo discutie intre inculpatul P.N. , pe de o parte si martorii M.R. si V.C. pe de alta parte, despre vreun incident in padure sau ca ultimii ar fi fost loviti. A mai afirmat inculpatul ca nici nu i-a intalnit pe martorii M.R. si V.C. in seara respectiva, ci doar ca a trecut pe langa V.C. fara sa observe vreo leziune si ca nu a fost surprins de catre martorul M.R.D. in timp ce se ascundea.

Cu privire la contradictiile existente intre declaratiile din cursul urmaririi penale si cele din cursul judecatii, inculpatul U.C.M. a precizat ca declaratia din cursul judecatii ar corespunde adevarului, fara sa poata arata o motivatie pentru ceea ce s-a consemnat in timpul urmaririi penale, declarand ca nu a citit declaratia data in fata procurorului, desi i s-a solicitat sa o citeasca.

De asemenea, suspectul P.S.M. a declarat cu privire la aceste contradictii: „...atunci m-am pierdut cu totul pentru ca nu mai fusesem, eram speriat pentru ce mi se putea intampla. Aveam 14 - 15 ani si nu trecusem prin asa ceva. Aceasta este declaratia care corespunde adevarului.”

S-a constatat faptul ca suspectul P.S.M. , nascut la data de 07.08.1997 a fost audiat de procuror la data de 11.02.2016, avand in acel moment varsta de 18 ani si 6 luni.

De asemenea, suspectul U.C.M., nascut la data de 21.05.1999 a fost audiat de procuror la data de 11.02.2016, avand in acel moment varsta de 16 ani si 9 luni.

Potrivit art.124 alin.1 Cod procedura penala „audierea martorului minor in varsta de pana la 14 ani are loc in prezenta unuia dintre parinti, a tutorelui sau a persoanei ori a reprezentantului institutiei, careia ii este incredintat minorul spre crestere si educare”.

Raportat la dispozitiile aratate mai sus, aprecierile inculpatului U.C.M., care a insinuat in continutul declaratiei date in fata instantei ca in cursul urmaririi penale ar fi fost audiat in conditii nelegale, sunt neintemeiate.

S-a apreciat ca declaratiile date de cei doi suspecti in calitate de martori, in faza de judecata, in dosarul nr.9311/318/2016 al Judecatoriei Tg-Jiu, nu corespund adevarului, acestia descriind in cursul urmaririi penale in detaliu, toate imprejurarile aratate mai sus, folosind cuvinte si expresii care au fost consemnate in cuprinsul declaratiilor intre ghilimele, acestea neputand fi inventate de organul judiciar.

Fiind audiat in calitate de suspect, in prezenta aparatorului din oficiu, la data de 16.11.2016, P.S.M. a reiterat in linii generale cele declarate in faza de urmarire penala, desi la inceputul audierii a precizat ca doreste sa mentina cele declarate in faza de judecata.

Astfel, suspectul a aratat ca s-a intalnit cu martorii M.R.D. si V.C. in seara respectiva, constatand si leziunile pe care acestia le suferisera, ca a avut cunostinta de imprejurarea ca inculpatul T.B.R. a transportat materialul lemnos la locuinta numitei S.C. si ca atunci cand a fost audiat la data de 26.08.2014 s-a aflat in aceeasi incapere cu V.C. zis „Coco” si U.C.M. , in incaperea alaturata aflandu-se P.N. si cei doi M. tata si fiu, usa despartitoare fiind intre-deschisa, putandu-se auzi ceea ce se discuta.

Chiar daca suspectul P.S.M. nu a reiterat in totalitate cele declarate in cursul urmaririi penale, respectiv imprejurarea ca i-ar fi auzit in seara respectiva pe V.C. zis „Coco” si M.R.D. relatandu-i agentului de politie P.N. faptul ca au fost loviti de catre fratii T., totusi se constata faptul ca acesta a mentinut in linii mari declaratiile initiale, retragandu- le implicit pe cele din faza de judecata.

Astfel, in faza de judecata declarase ca nu a avut discutii in seara respectiva cu M.R.D. si V.C. zis „Coco”, ca nu are cunostinta despre vreo leziune pe care acestia ar fi suferit-o si ca din incaperea in care se afla nu putea sa auda modul in care era audiat V.C. .

Pe de alta parte, fiind audiat in calitate de suspect la data de 16.11.2016, U.C.M. a precizat inca de la inceputul audierii, ca intelege sa mentina exclusiv cele aratate in faza de judecata, avand o atitudine sfidatoare prin raportarea la materialul probator administrat.

Astfel, inculpatul nu a recunoscut nici macar faptul ca, in seara respectiva a fost descoperit ascunzandu-se in spatele locuintei numitei S.C. de catre martorul M.R.D..

A mai afirmat inculpatul ca nu a auzit discutiile dintre martora S.C. si agentul de politie P.N. , ca nu a observat ca numitii M.R.D. si V.C. zis „Coco”, sa prezinte leziuni, sa acuze vreo durere ori sa relateze agentului de politie P.N. aceste aspecte si ca usa dintre incaperi ar fi fost inchisa, neputand sa auda ceea ce s-a discutat. Despre V.C. zis „Coco”, suspectul a afirmat ca a trecut pe langa acesta atunci cand s-a aflat in fata Postului de Politie Urdari, fara sa il salute si fara sa discute cu acesta.

Totodata, inculpatul a aratat ca nu isi insuseste cele consemnate in declaratia data in cursul urmaririi penale, afirmand ca nu isi aduce aminte sa fi declarat aspectele consemnate.

In cuprinsul declaratiei date in calitate de martor, in cursul urmaririi penale, inculpatul U.C.M. a descris in amanunt leziunile constatate, precizand cu privire la M.R.D. ca acesta din urma si-a ridicat tricoul si ca ar fi avut „sub bratul drept intre umar si sold o dunga de culoare vanata” mentionand ca toate persoanele care se aflau in sediul politiei au putut observa leziunea respectiva. In cuprinsul aceleiasi declaratii, cu privire la V.C. zis „Coco” inculpatul a precizat ca acesta „prezenta o leziune la un ochi” in sensul ca era zgariat, iar zona avea culoarea rosie.

Totodata, inculpatul a aratat ca a avut cunostinta despre intelegerea dintre martora S.C. si inculpatul T.B.R. , si ca i-ar fi auzit pe M.R.D. si V.C. zis „Coco”, relatand agentului de politie P.N. ca au fost loviti si aratandu-i acestuia leziunile.

Aceste declaratii ale inculpatului U.C.M. date in cursul urmaririi penale s-au coroborat cu materialul probator administrat in cauza, respectiv cu declaratiile numitilor M.R.D., V.C. zis „Coco”, S.A.F. , precum si cu declaratiile suspectului P.S.M. .

Ulterior, fiind audiat la data de 08.12.2016 in calitate de inculpat, in prezenta cauza, in prezenta aparatorului din oficiu, U.C.M. , a recunoscut si regretat savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, aratand ca a fost determinat de catre numitii P.N. si T.B.R. , inculpati in dosarul nr.9311/318/2016 al Judecatoriei Tg - Jiu, sa isi modifice declaratiile date in cursul urmaririi penale, in sensul de a nu recunoaste faptul ca, in seara zilei de 25.08.2014, in timp ce se aflau in sediul Postului de Politie Urdari, ar fi observat leziunile numitilor M.R.D. si V.C. si ca i-ar fi auzit relatand politistilor faptul ca fusesera agresati.

Astfel, inculpatul U.C.M. a aratat ca, la data de 02.11.2016, inainte de a fi audiat in calitate de martor la instanta, a fost abordat de T.B.R. care i-a propus sa serveasca o cafea, deplasandu-se impreuna cu acesta la barul invecinat Tribunalul Gorj, vis-a-vis de Muzeul Judetean Gorj.

La un moment dat, a venit in bar si numitul P.N. , asezandu-se la masa langa U.C.M. si initiind o discutie legata de declaratiile date de acesta in cursul urmaririi penale. In acest context P.N. a scos dintr-o mapa o xerocopie a declaratiei pe care U.C.M. a dat-o in calitate de martor in dosarul nr.4307/P/2014 al Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, si i-a indicat cateva pasaje subliniate ce se refereau la leziunile prezentate de M.R.D. si V.C. .

In continuare, P.N. a solicitat inculpatului U.C.M. ca in situatia in care, in timpul sedintei de judecata va fi intrebat in legatura cu leziunile respective, sa declare „ca asa a consemnat procurorul si ca de fapt el nu ar fi declarat verbal aceste aspecte”.

Totodata, fiind de fata, T.B.R. a adaugat „ca e mai bine asa”, referindu-se la cele solicitate de P.N. .

Din verificarile efectuate a rezultat ca in barul respectiv nu exista camere de supraveghere, iar prin adresa nr.2619 din 13.12.2016 Muzeul Judetean Gorj „Alexandru Stefulescu” a precizat ca, nu poate inainta pe suport optic inregistrarile video surprinse de camera de supraveghere, amplasata in incinta unitatii, intrucat inregistrarile nu mai exista, acestea stergandu-se automat dupa o perioada de 30 de zile.

Potrivit art. 318 Cod procedura penala, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunta la urmarirea penala cand, in raport cu continutul faptei si imprejurarile concrete de savarsire, cu modul si mijloacele de savarsire, cu scopul urmarit, cu urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii, eforturile organelor de urmarire penala necesare pentru desfasurarea procesului penal prin raportare la gravitatea faptei si la timpul scurs de la savarsirea acesteia, atitudinea procesuala, existenta unei disproportii vadite intre cheltuielile pe care le-ar implica desfasurarea procesului penal si gravitatea urmarilor produse sau care sar fi putut produce prin savarsirea infractiunii, constata ca nu exista un interes public in urmarirea acesteia.

Raportat la cele expuse mai sus, precum si la circumstantele personale, s-a apreciat ca nu exista un interes public in continuarea urmaririi penale fata de suspectul P.S.M. si inculpatul U.C.M. , acestia revenind asupra declaratiilor mincinoase, reiterand cele declarate in cursul urmaririi penale, in dosarul nr.4307/P/2014 al Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu. De asemenea, s-a avut in vedere si varsta celor doi, inculpatul U.C.M. fiind minor, iar suspectul P.S.M. avand varsta de 19 ani, existand posibilitatea ca acestia sa fie usor influentabili si sa nu constientizeze pe deplin consecintele savarsirii faptei de marturie mincinoasa mai ales in conditiile in care acestia au dat declaratii incriminatoare fata de un agent de politie care i-a anchetat anterior in alte dosare si fata de o persoana cunoscuta in comunitate ca fiind periculoasa.

Din fisele de cazier judiciar depuse la dosarul cauzei, a rezultat ca, prin sentinta penala nr. 2389 din 12.10.2016 pronuntata de Judecatoria Tg - Jiu in dosarul nr..., definitiva prin neapelare la data de 25.10.2016, suspectului P.S.M. si inculpatului U.C.M. , le-a fost aplicata masura educativa a stagiului de formare civica pe o durata de patru luni, pentru savarsirea infractiunii de furt.

4. Fiind audiat in calitate de martor, la data de 14.11.2015 de catre organele de cercetare penala din cadrul Postului de Politie Urdari (agent de politie O. I.), in dosarul nr., suspectul M.G. a precizat printre altele, faptul ca, numitul T.B.R. a coborat din caruta cu securea si s-a indreptat catre acesta si fiul sau (martorul M.R.D.), amenintandu-i ca ii omoara daca nu-l lasa sa plece. Suspectul M.G. a mai precizat ca in urma actelor de amenintare savarsite de T.B.R. i-a fost teama, folosind intotdeauna pluralul atunci cand le descria, consemnandu-se in incheierea declaratiei ca i-a fost teama sa relateze aceste aspecte atunci cand a fost audiat de numitul P.N. .

Aceasta declaratie a fost anulata de procurorul de caz, impreuna cu alte acte procesuale si procedurale, prin ordonanta din 10.12.2015, insa este elocventa cu privire la atitudinea procesuala a suspectului M.G. si a fiului sau in contextul in care, acestia au fost audiati de un alt organ de urmarire penala si au declarat in principiu aceleasi aspecte pe care le-au reiterat in fata procurorului.

Fiind audiat la data de 17.12.2015 la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, in calitate de persoana vatamata, in dosarul nr.4307/P/2014 numitul M.G. a mentinut intrutotul declaratia anterioara, precizand printre altele:

„. Numitii T.B.R. si T.P. ne-au strigat ca nu vor opri si ne-au cerut sa ne dam la o parte din drum. Fiindu-mi teama si observand ca s-au apropiat la aproximativ 4 - 5 metri de mine, eu am executat al doilea foc de avertisment in plan vertical cu arma din dotare.

L-am auzit pe T.B. spunandu-mi ”poti sa ma si impusti, ca nu opresc si imi vei creste

copiii!”

Pana la urma numitii T.B.R. si T.P. au trecut cu caruta pe langa mine, eu dandu-ma la o parte. I-am auzit pe cei doi spunandu-mi din caruta ca nu pot sa opreasca deoarece este panta, dar au spus si ca nu vor.

Mentionez ca in locul respectiv era o panta lina si se putea opri.

Eu ma aflam pe partea stanga a carutei iar V.C. si M.R.D. se aflau pe partea dreapta. Dupa ce calul ce tracta caruta a trecut prin fata noastra, numitul V.C. s-a repezit la caruta, a apucat cu mana haturile si a incercat sa opreasca atelajul, reusind sa-i incetineasca deplasarea. In acel moment T. P. l-a lovit cu biciul peste cap, iar T.B.R. a coborat pe partea dreapta, a luat o secure din caruta si ne-a injurat si ne-a amenintat pe toti ca o sa ne taie daca nu il lasam sa plece, ridicand securea si indreptand-o spre noi. Fiind lovit cu biciul peste cap, V.C. a dat drumul haturilor, si l-am auzit pe T.B.R. adresandu-se fratelui sau, spunandu-i: ”da-i inainte nu te opri!”.

Caruta si-a continuat deplasarea cativa metri, iar numitul V.C. a luat din caruta fratilor T. o scandura pentru a se apara. Numitul T.B.R. a incercat sa-l loveasca cu securea pe V.C. , insa acesta a parat lovitura cu scandura pe care o luase din caruta, iar scandura a fost despicata in doua.

L-am vazut de asemenea pe numitul T.B.R. repezindu-se la noi amenintator si ridicand securea deasupra capului, pentru a ne indeparta de caruta si a asigura scaparea fratelui sau.

I-am solicitat cu totii lui T.B.R. sa nu ne mai ameninte.

In acel moment l-am vazut langa atelaj si pe numitul V.I. care auzise zgomotul altercatiei.

Numitul T.B.R. a continuat sa se manifeste amenintator cu securea atacandu-l si pe V.I. care a parat si el lovitura cu o bucata din scandura sparta anterior. ”

De asemenea, fiind audiat la data de 14.01.2016, in calitate de martor la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, in dosarul nr.103/P/2016 (reunit ulterior cu dosarul nr.4307/P/2014), suspectul M.G. a mentinut declaratiile anterioare si a precizat in legatura cu activitatea inculpatilor P.N. si M.I.D.: „.I-am povestit (inculpatului P.N.) impreuna cu martorii numitii M.R.D. fiul meu si V.C. ce s-a intamplat inclusiv faptul ca am fost amenintati cu o secure de catre T.B.R. .

Afland acestea, agentul P.N. i-a spus lui T.P. : ,,o sa va bag si la ultraj ca m-am saturat cate prostii faceti... , ati tot amenintat, s-a ajuns sa se traga si focuri de arma dupa voi

I”

Cu totii, le-am povestit ofiterului si lui P.A. ce se intamplase, aratand ca fiind surprinsi in padure, numitii T.B.R. si T.P. s-au opus retinerii exercitand acte de violenta psihica, amenintandu-ne cu o secure si un bici pentru a-si asigura scaparea. De asemenea, le-am spus ca am facut uz de arma.

Fiul meu, M.R.D. ne-a spus tuturor ca a fost lovit in spate cu un par de catre T.B.R. si ca il doare de fata fiind si ofiterul si P. A. (actualmete S.).

P.N. ne-a spus mie si fiului meu sa mergem la un medic legist si sa se elibereze un certificat medico-legal.

De asemenea, in seara respectiva i-am auzit pe P.N. si pe M. D. discutand intre ei si la telefon spunand ca trebuie sa se intocmeasca un dosar penal si sa se ia o masura preventiva eu intelegand ca acestia discutasera cu un procuror despre aceste aspecte.

Cand am ajuns la postul de politie agentul de politie P.N. s-a adresat ofiterului M. D. a efectuat cateva apeluri telefonice, dupa care au purtat discutii intre ei, eu intelegand din aceste discutii ca cei doi frati T.B.R. si T.P. nu mai pot fi retinuti deoarece nu sunt probe concludente intrucat au scapat cu materialul lemnos si nu li s-a putut lua declaratii. Cei doi au spus ca au discutat cu un procuror. Nu i-am auzit pronuntand cuvantul ultraj.

A doua zi dimineata, impreuna cu toate persoanele mentionate mai sus, am mers in padure in acel loc pentru a cauta tuburile de cartus.

Pe drum le-am povestit in detaliu ofiterului si agentilor de politie susmentionati modul in care s-au desfasurat evenimentele, respectiv faptul ca am folosit arma din dotare, ca am fost amenintati, ca am reusit sa-i retinem pe cei doi frati T., ca T.B.R. a fugit la vederea autospecialei de politie si ca, ulterior si celalalt faptuitor T.P. a fost ajutat sa scape.

Eu am spus si ca agentul P.N. a inceput sa-l audieze pe T.P. si ca a fost intrerupt de fata fiind si ofiterul.

Cu privire la imprejurarile in care , la data de 26.08.2014 am dat o declaratie de martor, la sediul Postului de Politie Urdari , arat ca, din cate imi amintesc, dupa ce ofiterul M.D. a plecat mi s-a luat o declaratie de catre agentul P.N., aceasta fiind scrisa dupa dictare de catre agenta P. A.

Mentionez ca, agentul P.N. ii dicta lui P.A. iar aceasta din urma consemna ceea ce i se dicta.

Eu le-am relatat verbal in detaliu ceea ce se intamplase iar agentul P.N. dicta ceea ce spuneam eu, insa atunci cand am descris imprejurarile in care i-am oprit pe fratii T. si i-am condus spre marginea padurii agentul P.N. nu a mai dictat iar agenta P.A. nu a mai consemnat. De asemenea, nu a mai dictat atunci cand am descris imprejurarile in care T.P. a fost audiat de catre P.N. si nici faptul ca a fugit ulterior in prezenta agentului de politie.

In momentul in care agenta P.A. trebuia sa consemneze faptul ca T.P. a fost audiat partial si a fugit de sub escorta politiei, aceasta s-a oprit si s-a adresat lui P.N. intrebandu-l ce sa consemneze iar acesta i-a spus sa consemneze ca cei doi frati T. au fugit inainte de a li se lua declaratii.

Este adevarat ca P.N. a facut o afirmatie legata de faptul ca, daca s-ar consemna ca nu a reusit sa-l audieze pe T.P. , si sa-i ia o semnatura si ca a fugit de sub escorta ar fi afectata imaginea politiei.

Imi aduc aminte ca, alaturi de mine, intr-o camera alaturata se afla si fiul meu caruia i s-a luat de asemenea o declaratie dupa mine. Usa dintre cele doua camere era deschisa.

De asemenea, arat ca, declaratia fiului meu a fost luata de catre agenta P.A. fara a fi dictata de catre P.N. insa, in momentul in care fiul meu a ajuns cu descrierea evenimentelor la momentul in care T.B.R. a fugit iar noi ne-am intalnit cu P.N., P.A. s-a oprit din consemnat si s-a adresat din nou lui P.N. intrebandu-l daca trebuie sa consemneze in acelasi fel, ca cei doi frati au fugit inainte ca politia sa ajunga la fata locului. P.N. i-a raspuns sa consemneze la fel ca in declaratia mea ...”.

La data de 04.05.2016, in cadrul confruntarii efectuate intre inculpatul M.I.D. pe de o parte si persoana vatamata M.G. si martorul V.A. pe de alta parte, fiind intrebat de catre inculpatul M.I.D. daca a fost atacata in mod direct, sau amenintata , persoana vatamata M.G. a raspuns urmatoarele: „Eu ma aflam in apropierea carutei, la aproximativ un metru si jumatate, iar inculpatul T.B.R. agita securea si se invartea in jurul carutei incercand sa asigure scaparea carutei indepartandu-i pe martori. Arat ca eu am incercat sa-l calmez, spunandu-i sa se linisteasca iar in momentul cand a venit si V. I, acesta a incetat sa mai opuna rezistenta insa a pastrat securea asupra sa. Nu am fost amenintat direct dar numitul T.B.R. a trecut pe langa mine tinand securea in mana. Noi toti incercam sa oprim caruta.”

Fiind audiat la data de 05.10.2016, in calitate de persoana vatamata, in dosarul nr.9311/318/2016 al Judecatoriei Tg - Jiu, numitul M.G. nu a mentinut intrutotul declaratiile anterioare, intelegand sa faca precizari de natura a-i favoriza pe inculpatii P.N. , T.B.R. si M.I.D.

Astfel, cu privire la actiunile violente exercitate de inculpatul T.B.R. , persoana vatamata a declarat: „ Mie personal nu mi-a creat temere pentru ca aveam arma in mana si eram pe partea cealalta a carutei, insa ceilalti nu au fugit de langa inculpat, chiar au incercat sa opreasca caruta, ti sa-l tina pe inculpat pe loc. Cand ne-au vazut pe toti patru, inculpatii T. au recunoscut si au zis ca vor sa plateasca”.

Referitor la activitatea inculpatilor P.N. si M.I.D., persoana vatamata a afirmat urmatoarele: „.Mie personal P.N. nu mi-a spus ca infractiunea de lovire nu tine in instanta pentru ca acesta mi-a zis sa iau certificat medical daca suntem loviti. Stiu ca inculpatul P. a vrut sa-i retina de atunci seara, dar nu i-a gasit pe fratii T. . Noi am dat declaratii a doua zi, le- am povestit pentru ca ne-au intrebat cum s-a intamplat, insa daca noi le-am spus ca nu vrem sa mergem prin Tribunal, si ca nu am pretentii, probabil acesta a fost motivul pentru care nu sa consemnat. Nu inculpatul P.N. mi-a zis sa nu se consemneze. Declaratiile au fost luate prin intrebari puse de Pasare si consemnate in scris de catre S..

Nu stiu daca (P.N. ) a folosit cuvantul ultraj.”.

Fiind intrebat de catre procurorul de sedinta daca l-a auzit pe inculpatul P.N. afirmand ca va fi afectata imaginea politiei, persoana vatamata a declarat:”A fost o discutie referitor la faptul ca nu au fost prinsi, insa nu s-a exprimat sub aceasta forma, ca ar fi afectata imaginea politiei .. Cand am fost sa dau declaratii nu am fost in aceeasi incapere cu fiul meu, eram la doi metri. Din cate imi amintesc, atunci cand a ajuns la consemnarea ca au fugit, a fost o discutie, sa nu mai spuna ca a fost de fata si seful de post si sa scrie doar ca au fugit. Nu a fost discutia sa scrie sau sa nu scrie despre lovire... .Nu s-au dictat de catre acesta (P.N. ) declaratiile, dar mai erau discutii si cu seful de post, cel putin in ceea ce ma priveste, referitoare la fuga inculpatilor pentru ca in ziar se scrisese ca inculpatii au fugit printr-un lan de porumb si nu au fost prinsi”.

Fiind audiat la data de 27.10.2016 in calitate de suspect, M.G. a fost de acord sa dea o declaratie verbala in conditiile in care s-a procedat la inregistrarea audio-video, neacceptand insa consemnarea celor declarate verbal, motivand ca nu are incredere in ceea ce se consemneaza, insinuand ca ar putea fi schimbat sensul celor relatate verbal.

Din procesul-verbal de vizionare a inregistrarilor audio-video vizand cele declarate verbal de suspect, a rezultat ca, acesta isi mentine declaratia din cursul urmaririi penale, inclusiv cu privire la instigarea acestuia de catre agentii de politie, in sensul de a nu mai declara imprejurarile in care au reusit sa isi asigure scaparea T.B.R. si T.P. .

Mai rezulta ca suspectul a fost contrariat de aparitia a doua zi dimineata intr-un articol de presa, a unui comunicat al I.P.J. Gorj, in care se arata ca, fiind surprinsi in timp ce taiau nelegal lemne si fiind somati prin focuri de arma sa se opreasca, „doi tineri” din comuna Urdari, au reusit sa fuga, fara sa se mentioneze imprejurarile in care acestia au fugit.

De asemenea, suspectul a afirmat ca ar fi fost descurajat de discutiile dintre politisti, acestia afirmand in seara respectiva, ca ar fi discutat chiar si cu un procuror si ca cei doi frati T. nu mai pot fi retinuti.

Totodata, suspectul a aratat ca politistii aveau cunostinta de toate imprejurarile cauzei, inclusiv cu privire la leziunile provocate ca urmare a actelor de violenta savarsite de cei doi frati T.

S-a constatat faptul ca, desi are calitatea de padurar, suspectul M.G. nu cunoaste faptul ca infractiunile de ultraj si talharie se urmaresc penal din oficiu, acesta avand in momentul respectiv, reprezentarea faptului ca in situatia nedepuneii unei plangeri penale, agentii de politie nu pot desfasura cercetari.

Raportat la cele expuse mai sus, s-a apreciat ca suspectul M.G. a facut precizari de natura a lamuri contradictiile existente, astfel incat urmeaza sa se dispuna clasarea, nefiind intrunite elementele constitutive ale infractiunii de favorizarea faptuitorului, sub aspectul laturii subiective.

Astfel, cu privire la afirmatiile potrivit carora, suspectului nu i-ar fi fost teama de amenintarile proferate de T.B.R. , s-a constatat ca acestea au fost facute dupa introducerea in cauza a numitilor P.N. si M.I.D. , agent si respectiv ofiter de politie, si au fost menite a-i favoriza pe acestia.

Cu toate acestea, s-a constatat faptul ca pentru existenta infractiunii de ultraj prin amenintare, este necesar ca infractiunea sau fapta pagubitoare cu care se ameninta, sa fie de natura sa produca o temere, nefiind necesar sa o produca efectiv, astfel incat se apreciaza ca cele afirmate de catre suspectul M.G. , nu prezinta relevanta penala.

Cu privire la afirmatiile contradictorii ale suspectului, referitoare la existenta sau nu in seara respectiva a unor discutii intre politisti, potrivit carora in situatia in care s-ar consemna ca cei doi frati T. au fugit de sub escorta, ar fi afectata imaginea politiei, s-a constatat faptul ca suspectul nu-si mai aduce aminte cu exactitate aceste aspecte, afirmand ca ar fi existat discutii, iar el ar fi dedus ca aceasta este motivatia pentru care nu s-au consemnat imprejurarile in care cei doi frati T. au fugit.

De asemenea, s-a constatat faptul ca, suspectul M.G. si-a mentinut intrutotul celelalte declaratii, inclusiv cu privire la modul in care a fost audiat de catre numita S.A.F. , aratand ca, P.N. ar fi intervenit si ar fi indicat modalitatea de consemnare cu privire la momentul fugii celor doi frati T.

5. Fiind audiat in calitate de martor la data de 22.11.2015, de catre organele de cercetare din cadrul Postului de Politie Urdari, in dosarul nr.4307/P/2014, inculpatul M.R.D. a declarat urmatoarele: In acel moment T.B.R. a devenit recalcitrant, a luat securea din

caruta si atat el cat si fratele sau au inceput sa ne ameninte. Intrucat T.B.R. se apropia cu securea de noi, tatal meu (neinteligibil) l-a somat sa se opreasca si acesta a refuzat. A mai tras un foc de arma. Mentionez ca tatal meu i-a spus ca a anuntat si organele de politie, sa inceteze, insa cei doi au refuzat, devenind violenti la aparitia lui V. I. Astfel, T.B.R. s-a indreptat cu securea catre V.I. sa il loveasca, insa acesta s-a aparat cu o blana de la caruta lui T.B.R. . V.I. , impreuna cu mine si tatal meu, am reusit sa-I luam securea lui T.B.R. , iar V.C. a reusit sa opreasca caruta, desi a fost lovit in cap cu biciul de T.P. .

Nu am formulat plangere impotriva lui T.B.R. si T.P. pentru amenintarile aduse si pentru ca am fost lovit de T.B.R. pentru a-si asigura scaparea, intrucat ii cunosc de mai mult timp pe cei doi ca fiind doua persoane recalcitrante si mai fusesem amenintat de cei doi si imi era frica.”

Fiind audiat in calitate de martor la data de 17.12.2015, la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, in dosarul nr.4307/P/2014, suspectul M.R.D. a mentinut cele declarate in fata organelor de cercetare penala declarand cu privire la exercitarea actelor de violenta: „I- am asteptat pe cei doi impreuna cu tatal meu M.G. si cu V.C. in apropiere cunoscand locul pe unde urmau sa treaca. Cand s-a apropiat caruta in care se aflau cei doi, am iesit cu totii in cale, si le-am strigat sa opreasca, insa acestia nu au oprit. Atunci tatal meu a executat un foc de arma in plan vertical repetand somatia de oprire.

Numitii T.B.R. si T.P. ne-au injurat iar T.B.R. a lovit cu haturile calul indemnandu-l sa mearga mai repede.

Cand s-au apropiat la aproximativ 4 - 5 metri de tatal meu, acesta a executat al doilea foc de avertisment in plan vertical cu arma din dotare, spunand: ”stai ca te impusc!”.

L-am auzit pe T.B.R. spunand ”impusca-ma ca-mi cresti copiii!”

Pana la urma numitii T.B.R. si T.P. au trecut cu caruta pe langa noi, dandu-ne la o parte din calea lor. I-am auzit pe cei doi spunand din caruta ca nu pot sa opreasca deoarece este panta, insa in locul respectiv era o panta lina si se putea opri.

Eu ma aflam pe partea stanga a carutei impreuna cu V.C. si M.G. se aflau pe partea dreapta. Dupa ce calul ce tracta caruta a trecut prin fata noastra, numitul V.C. s-a repezit la caruta, a apucat cu mana capastrul de la gura calului reusind sa opreasca atelajul.

In acel moment numitii T.B.R. si T.P. au coborat din caruta iar T.B.R. a coborat pe partea stanga, a luat o secure din caruta si a venit catre mine ridicand securea deasupra capului, spunand: ”lasati-ma in pace ca va omor!” Eu m-am retras cativa metri fiindu-mi teama. In acelasi timp, T.P. l-a lovit cu biciul peste cap pe numitul V.C. care incerca sa desfaca haturile de la cal pentru a se asigura ca nu mai este posibila deplasarea carutei.

Imediat a venit si numitul V. I. care a luat o scandura din interiorul carutei, de pe lemne, iar numitul T.B.R. a incercat sa-l loveasca cu securea .

V.I. s-a aparat, parand lovitura cu scandura care s-a spart in doua ca urmare a impactului.

Eu tatal meu si V.I. l-am inconjurat pe T.B.R. , iar acesta observand ca suntem mai multi s-a calmat si a acceptat sa fie dezarmat de catre V.I. .

Cu privire la activitatea de cercetare penala desfasurata de inculpatii P.N. si M.I.D., suspectul M.R.D. a declarat in calitate de martor urmatoarele: „Mentionez ca, a doua zi am dat o declaratie de martor la sediul Postului de Politie Urdari, in care eu am relatat verbal toate imprejurarile cauzei, aceasta fiind luata de catre agentul de politie P.A. care in prezent se numeste Sanda.

Mi se aduce la cunostinta de catre procuror ca in cuprinsul acestei declaratii data la 26.08.2014, nu se mentioneaza faptul ca cei doi frati T. ne-au amenintat si ca unul dintre acestia, respectiv T.P. a fost prins si audiat de catre agentul de politie.

Inainte de a mi se lua declaratia la Postul de Politie Urdari, imi aduc aminte ca in sediu se mai aflau tatal meu, V.C. , agentul P.N. si agentul P.A. .

Prima data i s-a luat declaratie tatalui meu de catre agentul P.A. . Atunci cand tatal meu a ajuns cu descrierea la momentul in care T.B.R. a fugit iar noi ne-am intalnit cu agentul P.N. , numita P.A. a incetat sa mai consemneze. Tatal meu i-a raspuns ca mai intai trebuie sa se consulte cu agentul P.N. , deoarece acesta din urma ii solicitase sa nu declare ca l-a audiat pe numitul T.P. si ca acesta a scapat de sub escorta sa iar numita P.A. a inceput sa rada si s-a adresat tatalui meu spunandu-i sa declare ce a vazut. Fiind de fata, P.N. s-a adresat atat tatalui meu cat si agentului P.A. spunandu-le sa nu mai consemneze faptul ca cei doi frati

T. au fugit dupa ce fusesera prinsi, deoarece ”iasa politia rau!”. Tatal meu nu a mai declarat cele intamplate, urmand indemnul agentului de politie.

Revin si arat ca si in seara in care s-au savarsit faptele, in timp ce ma aflam la sediul Postului de Politie Urdari si se luau declaratiile celor doi tineri care sectionasera materialul lemnos, l-am auzit pe agentul P.N. spunand: ”nu mai putem sa-i bagam la ultraj pentru ca au scapat!”. De fata mai erau si V.C. si tatal meu M.G. .

Dupa ce s-a luat declaratia tatalui meu, agentul P.A. mi-a luat si mie declaratie, eu observand ca, intr-o camera alaturata, la cativa metri, agentul de politie P.N. vorbea cu tatal meu despre imprejurarile cauzei, usa fiind deschisa,.

In timp ce agentul P.A. consemna cele afirmate de mine, am ajuns cu descrierea la momentul in care T.B.R. a fugit iar noi ne-am intalnit cu agentul P.N. si in acel moment m- am oprit si nu am mai relatat adresandu-ma agentului P.N. si intrebandu-l daca aceasta parte a declaratiei urmeaza sa se consemneze in acelasi fel cu cea data de tatal meu spunand : ”si aici scriem la fel, ca au scapat ca au fugit?”.

Agentul P.N. a spus ca da, iar eu nu am mai intervenit in consemnare.

Eu nu am mai citit declaratia atunci cand am semnat-o, insa agentul P.A. spunea ceea ce consemna”.

Inculpatul M.R.D. a mai fost audiat in calitate de martor in cursul urmaririi penale, la data de 26.05.2016, prin comisie rogatorie, de catre organele de cercetare penala din cadrul I.P.J. Timis, Politia Municipiului Timisoara - Sectia 5, acesta mentinand intrutotul declaratiile anterioare, precizand in plus ca: a fost de fata cand tatal sau (persoana vatamata M.G.) le-a povestit lui M.I.D. si P.N. , sirul evenimentelor de la momentul surprinderii celor doi frati T. in timp ce taiau lemnele din padure, inclusiv am auzit cand tatal meu le-a spus celor doi politisti, faptul ca T.B.R. s-a dat jos cu o secure, iar T.P. a lovit cu un bici in dreptul fruntii pe martorul V.C

In continutul aceleiasi declaratii, inculpatul M.R.D. a afirmat ca, „ In continuare declar faptul ca, in seara zilei de 25.08.2014, dupa ce am ajuns la Postul de Politie Urdari unde erau M.I.D. si P.N. , politisti care efectuau ancheta, arat faptul ca, am surprins momentul in care P.N. i-a spus tatalui meu ca avand in vedere ca nu au fost surprinsi in flagrant fratii T. de

organele de politie in timp ce furau lemnele, nu mai pot fi arestati pentru ultraj

Toate declaratiile au fost consemnate de P.A. iar la un moment dat a intervenit verbal P.N. , seful de post, care i-a spus agentei P.A. cum sa scrie (cu referire la momentul in care cei doi frati T. au scapat/fugit).

Primul audiat a fost tatal meu, iar dupa aceea, atat declaratia mea cat si a lui V.C. s-au consemnat dupa „scheletul” declaratiei tatalui meu (referitor la imprejurarile ulterioare momentului venirii politiei, respectiv modului in care fratii T. au fugit).

Fiind audiat in calitate de martor, in sedinta publica din 14.10.2016, in dosarul nr.9311/318/2016 al Judecatoriei Tg - Jiu, inculpatul M.R.D. nu a mentinut decat partial declaratiile date anterior, aratand ca inculpatul T.B.R. nu a amenintat pe nimeni cu securea, nu a ridicat-o deasupra capului si nu a spus ca omoara pe cineva.

De asemenea, a spus ca nu s-a simtit amenintat si ca in niciun caz tatal sau nu a fost amenintat.

Cu privire la discutiile purtate cu ocazia cercetarii la fata locului, martorul a afirmat: „(tatal meu) nu a povestit ca a fost amenintat cu securea pentru ca nu a fost amenintat”.

Referitor la modul in care i s-a luat o declaratie, martorul a afirmat ca nu isi aduce aminte ca inculpatul Pasare sa fi sugerat ceva, adaugand: „stiu ca in acea perioada s-a scris in ziare despre acel caz si cand am vorbit cu domnul procuror, a fost discutia ca iese politia rau”. A mai precizat inculpatul ca nu a purtat discutii cu P.N. in timpul audierii si ca probabil acesta a discutat cu numita S.A.F. .

Fiind audiat in calitate de suspect la data de 01.11.2016, inculpatul M.R.D. s-a prevalat de dreptul la tacere, refuzand sa faca declaratii, fiind insa de acord sa poarte o discutie cu procurorul de caz in legatura cu imprejurarile cauzei, in conditiile in care aceste discutii au fost inregistrate audio-video. In cuprinsul acestor discutii, inculpatul nu a dat explicatii satisfacatoare cu privire la contradictiile existente, nici dupa ce s-a procedat la citirea declaratiilor anterioare, aratand ca, atunci cand a fost audiat in faza de judecata, nu si-a mai adus aminte si ca nici in prezent nu-si aduce aminte de imprejurarile cauzei.

In acelasi timp, inculpatul a negat ca ar fi facut afirmatiile consemnate in cursul urmaririi penale, referitoare la cele spuse de numitul P.N. in sediul Postului de Politie Urdari, potrivit carora, in momentul audierii, acesta din urma, s-ar fi adresat atat tatalui sau M.G. , cat si numitei P.A. (actualmente S.) spunandu-le sa nu mai consemneze faptul ca cei doi frati T. au fugit dupa ce fusesera prinsi, deoarece ”iasa politia rau!”.

Cu privire la celelalte contradictii, inculpatul M.R.D. a aratat ca, din cauza trecerii timpului, nu isi mai aduce aminte imprejurarile cauzei.

In fata instantei de judecata, inculpatul nu a declarat ca nu isi mai aduce aminte, spunand ca, nu are cunostinta ca numitul P.N. sa fi intervenit in cadrul audierilor din ziua respectiva.

Raportat la cele expuse mai sus, s-a constatat faptul ca, fiind audiat in calitate de martor in dosarul nr.9311/318/2016 al Judecatoriei Tg - Jiu, inculpatul M.R.D. a inteles sa dea declaratii mincinoase mai ales cu privire la cele trei infractiuni de instigare la marturie mincinoasa, retinute in sarcina numitului P.N. .

Astfel, desi in cursul urmaririi penale fiind audiat atat de procurorul de caz, cat si de un agent de politie din cadrul Politiei Mun. Timisoara - Sectia nr.5, inculpatul M.R.D. ca, in cadrul audierilor din data de 26.08.2016, numitul P.N. a intervenit si a solicitat sa se consemneze ca cei doi frati T. au fugit, fara sa fie prinsi, totusi in faza de judecata inculpatul a inteles sa arate ca nu a relatat verbal tot ceea ce s-a consemnat in cursul urmaririi penale, insinuand ca procurorul de caz a inteles gresit dintr-un articol de presa, ori chiar ca intentionat a adaugat anumite afirmatii incriminatoare. De asemenea, inculpatul a motivat ca ar fi fost obligat sa astepte cateva ore, inainte de a da declaratia si ca ulterior, desi i s-a solicitat sa o citeasca, nu a mai citit-o, intrucat era tarziu.

S-a constatat faptul ca, aceste explicatii au fost folosite si de suspectul P.S.M. si inculpatul U.C.M. pentru a explica in fata instantei contradictiile existente cu declaratiile din cursul urmaririi penale, cel din urma aratand ulterior cu ocazia audierii sale in calitate de inculpat, ca numitii P.N. si T.B.R. i-au solicitat sa motiveze in felul acesta.

Explicatiile folosite de inculpatul M.R.D. nu pot fi primite, intrucat articolul de presa la care face referire a fost scris in luna iunie a anului 2016, dupa momentul trimiterii in judecata a inculpatilor P.N. si M.I.D., ori declaratiile inculpatului au fost date in cursul urmaririi penale, cu cateva luni inainte.

De asemenea, cele consemnate in cursul urmaririi penale nu pot reprezenta o creatie a procurorului, folosindu-se inclusiv ghilimele pentru a fi redate expresiile folosite.

Astfel, fiind audiat de catre procurorul de caz in calitate de martor, in dosarul nr.4307/P/2014, inculpatul M.R.D. si-a adus aminte inclusiv expresia folosita de P.N. :”iese politia rau”.

Dupa finalizarea declaratiei respective, inculpatul M.R.D. a citit-o in intregime si a solicitat efectuarea unor modificari, semnand-o ulterior pe fiecare pagina.

De precizat este faptul ca, la momentul audierii sale in calitate de martor, nu erau introdusi in cauza numitii P.N. si M.I.D., procurorul sesizandu-se din oficiu in urma declaratiei sale, astfel incat este posibil ca inculpatul sa nu fi realizat in momentul in care a dat declaratie ca prin cele relatate si consemnate se va ajunge la tragerea la raspundere penala a politistilor care au efectuat cercetari.

Pentru a se asigura ca cele declarate la data de 17.12.2015 de catre inculpatul M.R.D.

in calitate de martor, corespund adevarului si ca acesta isi mentine declaratia, procurorul a procedat la reaudierea sa prin comisie rogatorie, acesta mentinandu-si intrutotul declaratia asa cum s-a aratat mai sus.

De asemenea, s-a procedat la reaudierea martorului V.C. si la audierea in calitate de martor a lui M.G. , cei doi confirmand starea de fapt expusa de M.R.D..

Totodata, este de precizat ca suspectul M.G., tatal inculpatului M.R.D., a mentinut inclusiv in faza de judecata, declaratiile date in faza de urmarire penala, potrivit carora, in cursul audierilor din data de 26.08.2014, P.N. a intervenit si a solicitat sa nu se mai consemneze ca a fost si el de fata atunci cand cei doi frati T. au fugit si sa se consemneze doar ca au fugit. De asemenea, a mai aratat ca „mai erau discutii si cu seful de post (P.N.) cel putin in ceea ce ma priveste referitoare la fuga inculpatilor, pentru ca in ziar se scrisese ca inculpatii au fugit printr-un lan de porumb si nu au fost prinsi”.

Prin urmare, declaratia inculpatului M.R.D. din faza de judecata, intra in contradictie atat cu cele date in faza de urmarire penala, cat si cu cele date de celelalte persoane audiate (V.C. si S.A.F. ).

Motivul pentru care inculpatul M.R.D. a inteles sa isi modifice declaratiile este dezvaluit partial de o convorbire telefonica interceptata in dosarul nr.5055/P/2015, al Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, in care P.N. a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de folosirea abuziva a functiei in scop sexual, fals intelectual si favorizarea faptuitorului.

Astfel, fiind trimis in judecata in dosarul nr.5055/P/2015, susmentionat, P.N. poarta o discutie cu numitul Grecu Cristi, de profesie padurar (martor si in dosarul nr.4307/P/2014 al Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu), solicitandu-i sa accepte ca impreuna cu M.G. sa dea declaratii in faza de judecata in dosarul nr.15429/318/2015 al Judecatoriei Tg - Jiu si sa arate ca si-ar fi indeplinit corect indatoririle de serviciu si ca „am vrut sa demonstrez activitatea infractionala a lui T.”.

In acest context, Grecu Cristi ii raspunde „pai cum sa nu sefu!”, fiind de acord atat sa fie audiat ca martor in circumstantiere cat si sa ii transmita lui P.N. data la care acesta din urma l-ar fi surprins pe numitul „H.” savarsind o infractiune silvica, intentionand sa intocmeasca un proces-verbal, probabil de constatare a unei infractiuni flagrante.

Ulterior, atat Grecu Cristi cat si M.G. au dat declaratii in circumstantiere in fata instantei in dosarul 15429/318/2015 susmentionat.

Grecu Cristi a fost audiat in calitate de martor si in dosarul nr.4307/P/2014 al Parchetului de pe langa Judecatoria Tg - Jiu, declaratia sa nefiind concludenta cu privire la imprejurarile cauzei, insa in fata instantei (dosar nr.9311/318/2016 al Judecatoriei Tg - Jiu) acesta a facut unele afirmatii denigratoare la acesta procurorului de caz, aratand ca a fost lasat sa astepte cateva ore si ca s-a simtit insultat de comportamentul magistratului.

Astfel, s-a constatat ca intre numitul P.N., fost sef al Postului de Politie Urdari si padurarii M.G. si G.C. pe de alta parte, exista o relatie indelungata de colaborare si chiar de prietenie, primul bucurandu-se in continuare de sprijinul comunitatii din care face parte, inclusiv in cadrul anchetelor ce l-au vizat.

De asemenea, s-a constatat ca P.N. , in calitate de agent de politie, a instrumentat dosare in care au fost anchetati suspectul P.S.M. si inculpatul U.C.M. , dovedind faptul ca are influenta asupra acestora.

Pe de alta parte, s-a constatat ca, fiind trimis in judecata, in dosarul nr.4307/P/2014 al Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, numitul P.N. a procedat la abordarea persoanelor ce urmau sa fie audiate si a purtat discutii cu acestia in legatura cu obiectul cauzei, din inregistrarile video ale camerelor de supraveghere din incinta Judecatoriei Tg - Jiu, depuse la dosarul cauzei, rezultand ca P.N. a purtat discutii inclusiv cu inculpatul M.R.D., aspecte confirmate de cel din urma.

Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu sub nr.21440/318/2016.

Prin incheierea de sedinta din camera de consiliu nr.159/03.05.2017, judecatorul de camera preliminara a respins exceptiile de neregularitate a actului de sesizare a instantei, de nelegalitate a administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala si a dispus inceperea judecatii.

Impotriva acestei incheieri a formulat contestatie inculpatul, care a fost respinsa prin incheierea nr.54/07.06.2017 a Tribunalului Gorj.

Cu ocazia cercetarii judecatoresti, a fost ascultat inculpatul, care a declarat ca nu recunoaste savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa pentru care a fost trimis in judecata, precizand ca isi mentine declaratia data in fata instantei de judecata atunci cand a fost audiat ca martor in dosarul nr.9311/318/2016 al Judecatoriei Tg-Jiu.

S-a dispus audierea martorilor consemnati in actul de inculpare, martori care au avut calitatea de suspecti in prezenta cauza si care au declarat in general aceleasi aspecte pe care le-au declarat si cu ocazia solutionarii dosarului nr.9311/318/2016.

Examinand probele administrate in prezenta cauza, atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul cercetarii judecatoresti, precum si declaratiile date atat de inculpat, cat si de suspecti in calitate de martori, declaratii pe care instanta le-a apreciat ca avand un mare grad de ambiguitate si care contin afirmatii interpretabile, instanta a constatat ca nu sunt suficiente elemente care sa conduca, dincolo de orice indoiala rezonabila, la concluzia ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat, nefiind intrunite cerintele art.396 alin.2 C.pr.pen.

In concluzie, instanta a dat eficienta in cauza principiului de drept in dubio pro reo si a dispus achitarea inculpatului, in baza dispozitiilor art.16 alin.1 lit.a C.pr.pen.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Jiu, solicitand admiterea apelului, desfiintarea sentintei penale atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare, intrucat motivarea primei instante nu este suficienta pentru a justifica solutia in cauza, neputandu-se exercita controlul de catre instanta de control judiciar, reproducandu-se continutul rechizitoriului, fara sa existe o analiza a probelor administrate in cauza.

Analizand actele si lucrarile dosarului, atat prin prisma dispozitiilor art.417 Cod pr. penala, cat si a criticilor formulate, Curtea constata apelul ca fondat, pentru urmatoarele considerente:

Se constata ca prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Targu Jiu nr.4182/P/2016 din 27.12.2016, inculpatul M.R.D. a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa prevazuta de art.273 alin.1 Cod penal, retinandu-se ca acesta, fiind audiat in calitate de martor la data de 14.10.2016, in dosarul nr.9311/318/2016 al Judecatoriei Targu Jiu, a facut afirmatii mincinoase cu scopul de a-i ajuta pe inculpatii P.N. , M.I.D. si T.B.R. . Prin acelasi rechizitoriu, s-a dispus renuntarea la urmarirea penala fata de suspectul P.S.M. si inculpatul U.C.M. pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa prev. de art.273 alin.1 Cod penal si clasarea fata de suspectii S.A.F. pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa prev.de art.273 Cod penal si M.G. pentru savarsirea infractiunii de favorizarea faptuitorului prev.de art.269 alin.1 Cod penal.

Prima instanta, dupa inceperea cercetarii judecatoresti, a audiat inculpatul care nu a recunoscut savarsirea infractiunii pentru care a fost trimis in judecata si cei 4 martori conceptati in cauza, ale caror declaratii sunt foarte sumare, rezumandu-se doar la a mentine sau nu declaratiile date in cursul urmaririi penale si consemnandu-se cateva raspunsuri la intrebarile pe care avocatul si procurorul le-au pus cu ocazia audierii.

Potrivit art.351 Cod pr.penala, cercetarea judecatoreasca se desfasoara in sedinta, oral, nemijlocit si in contradictoriu. Aceste principii care guverneaza faza de judecata isi gasesc aplicarea in reglementarea judecatii cauzei in prima instanta. Astfel, instanta are obligatia de a proceda la audierea inculpatului si a martorilor, in acest fel fiind respectate principiile nemijlocirii si contradictorialitatii.

Potrivit jurisprudentei CEDO (cauzele Beraru impotriva Romaniei, nr.40.107/04, 18 martie 2015 si Cutean impotriva Romaniei), „un aspect important al unui proces echitabil este posibilitatea pe care o are inculpatul de a fi confruntat cu martorii in prezenta judecatorului, care, in cele din urma, se pronunta asupra cauzei”. Principiul nemijlocirii, fiind o garantie importanta in procesul penal, „in cadrul caruia observatiile facute de instanta cu privire la comportamentul si credibilitatea unui martor por avea consecinte importante pentru inculpat”, impune audierea directa a inculpatului si a celorlalte parti, inclusiv martori, de catre judecatorul care, in cele din urma, se pronunta asupra cauzei.

Astfel, principiul nemijlocirii sedintei de judecata impune ca instanta de judecata, care solutioneaza cauza, sa ia cunostinta direct si nemijlocit de probele administrate, deoarece percepand direct probele, judecatorii au o mai mare capacitate de a afla adevarul decat daca aceste probe le-ar percepe din documentele in care au fost consemnate. Ascultand partile si martorii, judecatorul poate interveni pentru a lamuri ceea ce li se pare nelamurit, pentru a completa si preciza toate faptele si imprejurarile de fapt.

Principiul contradictorialitatii sedintei de judecata asigura asa cum se poate observa si din jurisprudenta CEDO, „egalitatea de arme”, intre invinuire si aparare, participantii la proces avand dreptul de a face cereri, de a-si spune cuvantul cu privire la orice chestiune de care depinde solutionarea justa a cauzei”.

Modalitatea de audiere a martorilor, dar si a inculpatului de catre prima instanta prin declaratii ce contin sintagme „mentin declaratiile” sau „nu mentin declaratiile” si raspunsurile la doua-trei intrebari puse de catre procuror si avocat, determina Curtea sa retina ca in cauza nu a existat o administrare a probatoriului pe care prima instanta era obligata sa o reia, in conditiile in care declaratiile martorilor la urmarirea penala sunt foarte detaliate, astfel ca prima instanta nu a putut sa-si formeze convingerea cu privire la aflarea adevarului.

Un alt aspect care intregeste cele aratate mai sus este si motivarea primei instante cuprinsa intr-un singur paragraf al hotararii judecatoresti, in urma caruia, prin „examinarea probelor administrate in prezenta cauza, atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul cercetarii judecatoresti, precum si declaratiile date atat de inculpat, cat si de suspecti in calitate de martori”, prima instanta a apreciat ca declaratiile au „un mare grad de ambiguitate si contin afirmatii interpretabile”, dispunand achitarea inculpatului, nefiind „suficiente elemente care sa conduca, dincolo de orice indoiala rezonabila, la concluzia ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat, nefiind intrunite cerintele art.396 alin.2 C.pr.pen.”.

Motivarea hotararilor justifica echitatea procesului penal, pe de o parte, prin dreptul justitiabilului de a fi convins ca justitia a fost infaptuita, respectiv ca judecatorul a examinat toate mijloacele procesuale si procedurale si, pe de alta parte, prin dreptul acestuia de a cunoaste oportunitatea promovarii caii de atac.

Mai mult, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului (cauzele Kraska v.Swityerlans, 1993 si Dima impotriva Romaniei, 16 noiembrie 2006), judecatorul are obligatia de a examina sustinerile partilor, argumentele si probele tocmai pentru a argumenta ca decizia sa nu este bazata pe subiectivism sau pe prejudecati.

Observand considerentele hotararii judecatoresti, astfel cum au fost aratate mai sus, se constata ca prima instanta a incalcat dispozitiile privind cuprinsul hotararii, prevazute de art.401 si urm. Cod pr.penala, in special continutul expunerii, in conditiile in care nu exista o motivare a solutiei cu privire la latura penala prin analiza probelor care au servit ca temei la solutionarea actiunii penale si a celor care au fost inlaturate, cu aratarea temeiurilor de drept care justifica solutiile date in cauza. Curtea constata ca de fapt nu exista o motivare a solutiei in cauza, ci doar aprecieri cu privire la un mare grad de ambiguitate pe care il au probele administrate in cauza, declaratiile martorilor continand afirmatii interpretabile.

In conditiile in care legea procesual penala prevede doua grade de jurisdictie este necesar ca judecata sa parcurga toate etapele procesuale pentru a nu priva inculpatul de un grad de jurisdictie, prin solutionarea cauzei direct de catre instanta de apel, insa dupa readministrarea probelor in apel. Cu toate acestea, instanta de apel nu ar putea substitui integral faza de judecata, care ar fi trebuit sa aiba loc la prima instanta, deoarece o astfel de solutie ar determina eliminarea artificiala a unui grad de jurisdictie, in defavoarea intereselor procesuale ale inculpatului.

Dublul grad de jurisdictie recunoscut si prin Protocolul nr.7 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului vizeaza o judecare devolutiva a cauzei in fata a doua instante de judecata, una de fond, iar cea de-a doua, de control judiciar.

Cum in prima instanta nu a avut loc o judecata cu respectarea tuturor garantiilor procedurale, primul grad de jurisdictie nu poate fi luat in considerare si ca atare, pentru respectarea dreptului la un proces echitabil si asigurarea efectiva a doua grade de jurisdictie, vazand si dispozitiile art.421 pct.2 lit.a Cod pr.penala, Curtea constata ca justificata trimiterea cauzei spre rejudecare, asa incat va admite apelul, va desfiinta sentinta penala atacata si va trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante, respectiv Judecatoria Targu Jiu, pentru a solutiona cauza cu respectarea tuturor garantiilor procesuale conferite partilor.

In rejudecare, prima instanta va proceda la citarea inculpatului si a martorilor conceptati, potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala, in vederea audierii, urmand a administra probele stranse in cursul urmaririi penale, cu luarea in considerare si a celorlalte critici formulate de catre parti, prin promovarea caii de atac, precum si administrarea oricaror probe noi pe care le considera necesare pentru stabilirea adevarului, declaratii care trebuie sa contina toate aspectele si imprejurarile de care martorii au luat cunostinta, nu doar specificarea mentinerii declaratiilor date anterior, in asa fel incat prima instanta luand in mod direct la cunostinta de relatarile martorilor sa poata interpreta probatoriul si sa pronunte o solutie legala si temeinica in cauza, care, de asemenea, trebuie sa fie motivata cu respectarea dispozitiilor legale, prin indicarea starii de fapt retinuta si a probelor pe care se sprijina solutia ori pe cele pe care le inlatura, bineinteles motivat.
(Decizia penala nr. 502 din 5 aprilie 2018, Sectia Penala si pentru cauze cu minori - rezumat judecator Camelia Selea)