Baza de determinare a punctajelor lunare pentru perioadele anterioare datei de 01.04.2001, in vederea calculului dreptului la pensie.

Art.165 din Legea 263/2010

 

Pentru stabilirea cuantumului pensiei punctajul lunar al asiguratului se calculeaza prin raportare la castigul salarial brut care a reprezentat baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, potrivit sistemul unitar de pensii publice.

Punctajele lunare aferente perioadei anterioare datei de 01.04.2001 se calculeaza in raport de veniturile brute sau nete, dupa caz, indiferent de forma in care au fost consemnate in carnetul de munca in perioade diferite, aceasta baza de calcul reprezentand una care asigura aplicarea principiului contributivitatii, in sensul ca in raport de cuantumul salariilor brute care au inclus sporuri sau alte adaosuri s-a calculat contributia de asigurari sociale platite la bugetul de stat, spre deosebire de salariul tarifar care nu poate sa fie baza de calcul al punctajului lunar in raport de dispozitiile art.165 din Legea 263/2010, referitoare la situatiile anterioare intrarii in vigoare a acestui act normativ.

(Decizia civila nr.17421/14.09.2016)

 

Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Arges la data de 17.08.2015, reclamanta S. E. a chemat in judecata pe parata C.J.P. Arges, solicitand obligarea acesteia sa-i recalculeze pensia de care beneficiaza prin luarea in calcul a salariilor brute realizate  mentionate in adeverinta nr.17405/23.04.2015 eliberata de SC O.M.V. P. SA.

La data de 10.12.2015,  parata a depus la dosarul cauzei intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata, apreciind ca veniturile reprezentand salariul brut mentionate in adeverinta de mai sus nu pot fi valorificate la determinarea punctajului mediu anual, in raport de disp. art.165 din Legea nr.263/2010.

Prin sentinta civila nr.408 din 23 februarie 2016, Tribunalul Arges a admis actiunea si a obligat parata sa recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei luand in considerare salariile brute mentionate in adeverinta nr.17405/23.04.2015 eliberata de SC OMV PETROM SA, incepand cu data de 01.06.2015. Parata a fost obligata si la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 700 lei.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca reclamanta este beneficiara unei pensii pentru munca depusa si limita de varsta, pensie stabilita prin decizia nr.257778/2003 emisa de C.J.P. Arges incepand cu data de 13.01.2003 si in raport de dispozitiile art.107 alin.3 din Legea nr.263/2010, potrivit carora pensia poate fi recalculata prin adaugarea veniturilor prevazute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia, prin cererea inregistrata la C.J.P Arges sub nr.47741/21.05.2015 reclamanta a solicitat recalcularea drepturilor sale de pensie prin valorificarea salariilor brute inregistrate in adeverinta nr.17405/23.04.2015 eliberata de SC OMV PETROM SA, incepand cu data de 01.06.2015.

Prin Decizia nr.257778/03.08.2015, parata a respins cererea de recalculare formulata de reclamanta, apreciind ca veniturile reprezentand salariul brut din adeverinta nu pot fi valorificate la determinarea punctajului mediu anual,  reclamanta  promovand  prezenta actiune, prin care a inteles sa solicite obligarea paratei sa-i recalculeze pensia de care beneficiaza prin luarea in calcul a salariilor brute realizate mentionate in adeverinta nr.17405/23.04.2015 eliberata de SC O.M.V. P. SA.

 Cu privire la actiunea formulata, instanta a retinut ca prin adeverinta nr.17405/23.04.2015 eliberata de SC O.M.V. P. SA se atesta salariile brute realizate de reclamanta in perioada 01.02.1969 – 01.07.2002 in meseria de laborant CTC si se mentioneaza ca unitatea a platit „o contributie pentru asigurarile sociale de stat, asupra castigului brut realizat de personalul sau salariat” .

Potrivit art.3 alin.2 din Legea nr.3/1977, fondurile necesare platii pensiilor de asigurari sociale de stat se constituie din contributiile pe care le platesc angajatorii, precum si din sumele alocate de la bugetul de stat.

Contributia individuala de asigurari sociale a fost reglementata prin Decretul nr.389/1972, care in art.1 a prevazut obligativitatea pentru angajator de a varsa la bugetul asigurarilor sociale de stat, o contributie de 15% asupra castigului brut realizat de personalul lor salariat, de persoanele care se califica la locul de munca sau care urmeaza cursuri de perfectionare profesionala, precum si asupra sumelor primite de ucenici, elevi ai scolilor profesionale, pe timpul cat fac practica in productie, indiferent de forma in care se realizeaza aceste venituri, de fondul din care se platesc si de durata contractului de munca.

Textul de lege instituie obligatia varsarii la bugetul asigurarilor sociale de stat a contributiei asupra castigului brut realizat de angajat, indiferent de forma in care se realizeaza aceste venituri. Se observa ca textul de lege foloseste sintagma „castig brut”.

Art.2 din Decretul nr.389/1972 enumera expres si limitativ drepturile banesti pentru care nu se datora contributia pentru asigurarile sociale de stat, ceea ce inseamna ca pentru celelalte venituri angajatorul platea obligatoriu respectiva contributie.

De altfel, pentru salariile brute de care a beneficiat reclamanta au fost retinute contributii la fondul de pensii, aspect confirmat de adeverinta.

Potrivit dispozitiilor art.2 lit.c din Legea nr.263/2010, sistemul public se organizeaza si functioneaza avand ca baza principiul contributivitatii, conform caruia, fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.

Acest principiu de baza, este reluat in modul de calcul al drepturilor de pensie, art.96 alin.1 si 2 din Legea nr.263/2010 statuand ca, „(1) Punctajul anual al asiguratului se determina prin impartirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate in anul calendaristic respectiv. (2) Punctajul lunar se calculeaza prin raportarea castigului salarial brut/solda bruta sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, la castigul salarial mediu brut din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.”

Constatand asadar ca pentru salariile brute realizate de reclamanta, atestate in adeverinta  nr.17405/23.04.2015 eliberata de SC O.M.V. P. SA, angajatorul a varsat la bugetul asigurarilor sociale de stat contributia la fondul de pensii, instanta a apreciat ca aceste venituri trebuie avute in vedere de parata C. J.P. Arges la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului potrivit dispozitiilor art.107 alin.3 din Legea nr.263/2010.

In raport de aceste considerente, instanta a admis actiunea si a obligat parata sa recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei luand in considerare salariile brute mentionate in adeverinta nr.17405/23.04.2015 eliberata de SC O.M.V. P. SA.

Impotriva acestei sentinte a formulat apel, in termen legal parata C.J.P. Arges,

criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie sub urmatoarele aspecte:

Solutia este gresita, deoarece, veniturile mentionate in adeverinta nr.17405/23.04.2015 eliberata de SC O.M.V. P. SA, nu pot fi valorificate de casa de pensii, in raport de dispozitiile art.165 din Legea nr.263/2010 si ale anexei 15 a H.G. nr.257/2011, care prevad expres acele categorii de venituri ce pot fi valorificate la calculul pensiei. Ca atare nu exista temei pentru luarea in considerare a veniturilor brute, acestea fiind exceptate de lege.

Se mentioneaza ca potrivit mentiunilor din Normele de aplicare a Legii nr.263/2010, sporurile, indemnizatiile si majorarile de retributii tarifare brute nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001.

In mod gresit apelanta a fost obligata la plata cheltuielilor de judecata, intrucat tribunalul si-a intemeiat solutia pronuntata pe interpretarea data de decizii ale I.C.C.J., fara a fi stabilita vreo culpa in sarcina acesteia in ceea ce priveste respectarea dispozitiilor legale in materia recalcularii drepturilor de pensie ale reclamantei.

Intimata a formulat intampinare, solicitand respingerea apelului ca nefondat, aratand ca pentru sumele evidentiate in adeverinta angajatorul a achitat contributia de asigurari sociale; ca trebuie avuta in vedere decizia nr.19/2012 pronuntata in recurs in interesul legii de I.C.C.J.. Considera ca in mod corect parata a fost obligata la plata cheltuielilor de judecata, intrucat este in culpa procesuala.

Prin decizia nr. 1741/14.09.2016, Curtea de Apel Pitesti a respins ca nefondat, apelul declarat de apelanta-parata C.J.P. Arges,

intimata fiind reclamanta S.E.; a obligat pe apelanta la 700 lei cheltuieli de judecata catre intimata.

Pentru a decide astfel, instanta de apel a retinut urmatoarele:

Primul motiv de apel este nefondat.

Prin sentinta apelata parata a fost obligata sa recalculeze pensia reclamantei prin luarea in calcul a adeverintei nr.17405/23.04.2015 eliberata de SC O.M.V. P. SA, ce atesta salariile brute realizate de reclamanta in perioada 01.02.1969-01.04.2001, in meseria de laborant CTC,

precum si faptul ca unitatea a retinut si virat CAS pentru aceste venituri.

Conform art.96 alin.2 din Legea nr.263/2010, punctajul lunar se calculeaza in functie de castigul salarial brut care a constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, ceea ce inseamna ca se au in vedere si sporurile si adaosurile.

In acord cu aceste dispozitii, norma tranzitorie din art.165 al Legii nr.263/2010 precizeaza ca salariile obtinute in perioada anterioara datei de 1.04.2001 vor fi valorificate la determinarea punctajelor anuale indiferent de forma in care au fost consemnate in carnetul de munca, in perioade diferite, respectiv salarii brute sau nete, si nu salarii tarifare de incadrare.

Din interpretarea sistematica a celor doua texte de lege, rezulta ca ceea ce se ia in calcul nu este numai salariul inscris in carnetul de munca, ci venitul brut lunar, care cuprinde si sporuri si adaosuri pentru care legea a prevazut, iar angajatorul a retinut si virat C.A.S.

De altfel, pentru veniturile obtinute de reclamanta au fost retinute contributii la fondul de pensii, aspect atestat de adeverinta emisa de fostul angajator.

Excluderea de la valorificare a unor venituri, ce au constituit, potrivit mentiunilor din adeverinte, baza de calcul a contributiei de asigurari sociale reprezinta o incalcare a principiului contributivitatii.

Totodata, prin Decizia nr.19/2011 pronuntata de I.C.C.J. in recurs in interesul legii, a statuat ca „
neluarea in considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contributiei de asigurari sociale echivaleaza cu o incalcare a principiului contributivitatii, avand drept finalitate nerealizarea scopului avut in vedere de legiuitor si crearea unei discriminari intre persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior si ulterior intrarii in vigoare a Legii nr.19/2000, O.U.G. nr.4/2005 fiind emisa in considerarea atingerii scopului fundamental al inlaturarii inechitatilor dintre persoanele pensionate sub imperiul Legii nr.3/1977, in raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, Legea nr.19/2000, in ceea ce priveste cuantumul acestor drepturi”.

Constatand, deci, ca pentru castigurile brute ale reclamantei angajatorul a varsat la buget contributia de asigurari sociale, aspect atestat de adeverinta, Curtea a apreciat ca aceste venituri trebuie avute in vedere de parata C.J.P. Arges la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantei, asa cum corect a retinut instanta de fond.

Referitor la critica privind cheltuielile de judecata la care a fost obligata apelanta-parata, s-a constatat ca si aceasta este nefondata.

Curtea a apreciat ca in mod legal parata a fost obligata la plata cheltuielilor de judecata, in raport de prevederile art.453 Cod procedura civila, conform carora partea care pierde procesul a fost obligata, la cererea partii care a castigat, sa ii plateasca acesteia cheltuieli de judecata.

Pentru toate aceste considerente, in temeiul art.480 Cod procedura civila, Curtea a respins apelul ca nefondat iar, in baza art.453 Cod procedura civila, apelanta a fost obligata la plata sumei de 700 lei cheltuieli de judecata catre intimata, reprezentand onorariu avocat in apel, conform chitantelor de la dosar.