Autorul şi coautorii
Potrivit art.46 Cod Penal, autor este persoana care săvârșește în mod nemijlocit o faptă prevăzută de legea penală.
Autorul trebuie să aibă o contribuție directă la săvârșirea faptei.
Dacă norma incriminatoare atribuie o anumită calitate subiectului activ, autorul trebuie să dețină acea calitate la momentul săvârșirii faptei; dacă fapta este săvârșită nemijlocit de mai multe persoane, iar unele nu dețin calitatea cerută de lege, persoanele care nu dețin calitatea nu vor fi coautori, ci complici concomitenți.
Nu este necesar ca fapta să fie infracțiune, dar este necesar ca fapta să fie prevăzută de legea penală, să fie tipică şi nejustificată.
Fapta este săvârșită în autorat daca există un autor şi obligatoriu un complice sau un instigator.
Coautorii
Coautoratul este format din două sau mai multe persoane care săvârșesc nemijlocit o faptă prevăzută de legea penala, efectuând direct actele de executare prevăzute de aceasta.
Este necesar să se săvârșească o singură faptă, fără a fi nevoie ca făptuitorii să aibă atribuții identice, ci ca acestea să reprezinte acte de executare ale aceleiaşi infracțiuni.
Coautorii trebuie să acționeze împreună, deoarece în lipsa unei legături subiective, fiecare participant este autor, nu coautor.
La infracțiunea complexă, există coautorat şi când unul sau unii participanți săvârșesc o parte a acțiunii .
La infracțiunea continuă, actele de coautorat pot interveni pe tot parcursul activității infracționale, până la epuizare.
La infracțiunea continuată, nu este necesar ca toate actele să fie comise în coautorat, participarea putând exista şi numai pentru o parte dintre acte.
Dacă legea cere ca autorul să aibă o anumită calitate, trebuie ca toți coautorii să aibă această calitate. Participanții care nu au calitatea cerută de lege sunt complici concomitenți, nu coautori.
Dacă lega cere existența unui mobil, trebuie ca toți coautorii să acționeze în considerarea mobilului.
Coautoratul nu este posibil la infracțiunile cu autor exclusiv (unic), la infracțiunile omisive proprii, la infracțiunile săvârșite în pluralitate naturală şi în cazul infracțiunilor de obicei.