Salarizare functionar public, Spor doctorat, Nivel maxim al salariului
30 martie 2020Refuz de incheiere a uni contract de concesiune, Lipsa dreptului vatamat
30 martie 2020
Atragerea raspunderii solidare
- Ordonanta Guvernului nr. 92/2003: art. 27 alin. (2), art. 28
Potrivit dispozitiilor art. 27 alin. (2) Cod procedura fiscala pentru obligatiile de plata restante ale debitorului declarat insolvabil, raspund solidar cu acesta administratorii sau orice alte persoane care, cu rea credinta, au determinat nedeclararea si/sau neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale, rezultand astfel ca trebuie indeplinite cumulativ atat conditia relei credinte, ce nu se prezuma ci trebuie dovedita de cel ce o afirma, cat si conditia ca acest comportament sa fie determinant in neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale.
Nu se poate retine ca reclamantul a actionat cu rea-credinta, aceasta fiind definita prin antiteza cu buna credinta ce obliga la un comportament in acord cu ordinea publica si bunele moravuri, reaua credinta presupunand o atitudine asumata de persoana in cauza care, constienta de caracterul ilicit al conduitei sale, savarseste un act sau un fapt contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala. Reaua credinta nu poate rezulta asa cum sustin recurentele, din atitudinea reclamantului de tolerare a unei stari de fapt care a determinat neachitarea obligatiilor fiscale datorate de societate intrucat reaua credinta, asa cum s-a aratat anterior, presupune savarsirea unui act sau fapt contrar legii sau normelor de convietuire sociala si nu poate rezulta dintr-o eventuala stare de pasivitate.
De asemenea nu se poate vorbi despre un grad de implicare al reclamantului in administrarea societatii intrucat din punct de vedere legal administrarea societatii s-a realizat prin persoanele abilitate in acest sens, iar faptul ca reclamantul a detinut drept de semnatura si a efectuat retrageri in numerar din contul societatii deschis la banca dupa data nasterii creantelor fiscale tinand cont de cuantumul acestor retrageri prin raportare la disponibilul banesc al societatii existent in aceeasi perioada, nu se poate concluziona ca reclamantul ar fi dat dovada de rea credinta, contribuind la neachitarea obligatiilor fiscale.
(Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, Decizia civila nr. 2648 din 15 septembrie 2016, rezumata de judecator dr. Diana Duma-Patrascu)
Prin sentinta civila nr. x/25.05.2016 Tribunalul Timis a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Agentia Nationala de Administrare Fiscala; a admis actiunea precizata formulata de reclamantul A... in contradictoriu cu paratele Administratia Judeteana a Finantelor Publice Timis si Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Timisoara, avand ca obiect - anulare act administrativ si a dispus anularea deciziei nr. x/23.01.2016 si a deciziei de angajare a raspunderii solidare nr. x/08.04.2015, obligand paratele la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 100 lei.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs in termen legal recurentele Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Timisoara Regionala a Finantelor Publice Timisoara si Administratia Judeteana a Finantelor Publice Timis, solicitand casarea sentintei recurate si pe fond respingerea actiunii reclamantului ca neintemeiata.
[...]
Curtea, in solutionarea recursurilor, a respins aceste cereri.
S-a retinut ca reclamantul A. a detinut calitatea de asociat cu o cota de participare de 20% pentru SC B... SRL si totodata a figurat cu specimen de semnatura pentru aceasta societate la Banca C... in perioada 01.02.2012 pana la 12.10.2012 precum si la Banca D... incepand cu 25.05.2012, pierzand calitatea de asociat.
Cuantumul obligatiilor fiscale datorate de SC B... SRL pentru care a fost declarata insolvabila prin procesul verbal nr. x/17.06.2014 este de 212.027 lei din care obligatii fiscale principale in suma de 172.405 lei si majorari si penalitati de intarziere in suma de 39.622 lei, cu incepere din 5.06.2012.
Prin sentinta comerciala nr. x/25.04.2013 a Tribunalului Timis societatea in discutie a fost declarata insolventa, iar prin decizia de angajare a raspunderii solidare nr. x/8.04.2015 intocmita de AJFP Timis s-a dispus angajarea raspunderii solidare a reclamantului pentru suma totala de 212.027 lei, organele fiscale retinand in esenta, faptul ca atata vreme cat reclamantul a avut drept de semnatura la bancile anterior individualizate, rezulta ca a participat activ la administrarea societatii efectuand operatiuni cu sume semnificative, motiv pentru care devin incidente dispozitiile art. 27 si 28 din Codul de procedura fiscala, privind atragerea raspunderii solidare.
Curtea retine ca potrivit dispozitiilor art. 27 alin. (2) Cod procedura fiscala pentru obligatiile de plata restante ale debitorului declarat insolvabil, raspund solidar cu acesta administratorii sau orice alte persoane care, cu rea credinta, au determinat nedeclararea si/sau neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale, rezultand astfel ca trebuie indeplinite cumulativ atat conditia relei credinte, ce nu se prezuma ci trebuie dovedita de cel ce o afirma, cat si conditia ca acest comportament sa fie determinant in neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale.
Analizand comportamentul reclamantului in perioada in care a avut calitatea de asociat al SC B. SRL rezulta conform probatoriului administrat in fata instantei de fond ca acesta nu a avut calitatea de administrator al societatii, dar figura intre persoanele cu drept de semnatura si a dispus de sume aflate in conturile societatii deschise la Banca C. si Banca D., instanta urmand a determina daca efectuarea acestor tranzactii dovedeste reaua credinta a reclamant ului si este un temei pentru antrenarea raspunderii solidare a acestuia, pe motiv ca un asemenea comportament a condus la nedeclararea/neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale.
Din cuprinsul adresei nr. x/2016 emisa de Banca C... rezulta ca reclamantul a detinut drept de semnatura pentru societate in perioada 01.02.2012-12.10.2012, iar in data de 01.02.2012 a efectuat o retragere de numerar in numele societatii in suma de 1700 lei, dar, asa cum in mod corect a retinut prima instanta, aceasta este anterioara datei la care societatea figura cu debite fiscale restante, rezultand din cuprinsul deciziei de antrenare a raspunderii solidare ca obligatiile fiscale datorate de societate provin cu incepere din 5.06.2012, ultima plata voluntara fiind facuta la 22.02.2012.
De asemenea, din cuprinsul adresei nr. x emisa de Banca E..., avand denumirea anterioara Banca D..., rezulta ca reclamantul a detinut drept de semnatura pentru SC B... SRL incepand cu data de 25.05.2012, iar in perioada 01.06.2012-3.10.2012 a efectuat mai multe extrageri de numerar individualizate in cuprinsul adresei, fiind depuse ulterior , la
- 05.2016 si copii de pe documentele de ridicare numerar aferente sumelor indicate in adresa anterior mentionata, Curtea retinand ca in mod corect prima instanta a observat ca ridicarile de numerar din 1 si, respectiv 5.06.2012, sunt anterioare perioadei de la care societatea datora obligatii fiscale.
Tot din cuprinsul deciziei de angajare a raspunderii solidare rezulta ca potrivit bilantului contabil la 30.06.2012 societatea a realizat in perioada de raportare venituri in suma totala de 484.569 lei iar creantele comerciale erau la aceeasi data in suma de 143.812 lei, in scadere fata de 30.06.2011, iar la aceeasi data (30.06.2012) societatea figura cu un disponibil in conturi la banci si in casieria societatii de 106.835 lei in crestere fata de 30.06.2011 cand avea un disponibil de 28.071 lei.
Cu referire la contul deschis de societate la Banca D. rezulta ca la data de 5.06.2012 soldul contului este creditor, societatea avand disponibila suma de 37.447,50 lei pentru ca in perioada 5.06.-11.12.2012, sa incaseze prin plati efectuate de clienti suma de 841.915 lei, rezultand un cont al societatii de 875.398 lei din care retragerile efectuate de reclamant insumeaza 31.492 lei, iar fata de aceasta stare de fapt, instanta nu poate concluziona ca reclamantul cu rea credinta a contribuit la nedeclararea sau neachitarea obligatiilor fiscale, cu atat mai mult cu cat acesta nu a fost singurul cont al societatii prin care aceasta a derulat operatiuni bancare, conditia esentiala reglementata de art. 27 alin. (2) lit. d) Cod procedura fiscala fiind aceea a caracterului determinant a unor asemenea actiuni.
Nu a rezultat astfel ca reclamantul a actionat cu rea credinta, aceasta fiind definita prin antiteza cu buna credinta ce obliga la un comportament in acord cu ordinea publica si bunele moravuri, reaua credinta presupunand o atitudine asumata de persoana in cauza care, constienta de caracterul ilicit al conduitei sale, savarseste un act sau un fapt contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala. Reaua credinta nu poate rezulta asa cum sustin recurentele, din atitudinea reclamantului de tolerare a unei stari de fapt care a determinat neachitarea obligatiilor fiscale datorate de SC B... SRL intrucat reaua credinta, asa cum s-a aratat anterior, presupune savarsirea unui act sau fapt contrar legii sau normelor de convietuire sociala si nu poate rezulta dintr-o eventuala stare de pasivitate.
De asemenea nu se poate vorbi despre un grad de implicare al reclamantului in administrarea societatii intrucat din punct de vedere legal administrarea societatii s-a realizat prin persoanele abilitate in acest sens, iar faptul ca reclamantul a detinut drept de semnatura si a efectuat retrageri in numerar din contul societatii deschis la Banca D. dupa data nasterii creantelor fiscale tinand cont de cuantumul acestor retrageri prin raportare la disponibilul banesc al societatii existent in aceeasi perioada, nu se poate concluziona ca reclamantul ar fi dat dovada de rea credinta, contribuind la neachitarea obligatiilor fiscale.