Asigurarea despagubirilor de viata, sanatate si bunuri ale politistilor

Drept administrativ.

Art. 28 lit. m) din Legea nr. 360/2002, H.G. nr. 1083/2008, Ordinul nr. 24/2009 emis de ministrul administratiei si internelor, art. 68-71 din Legea nr. 263/2010, Ordinul nr. M.81/191/11030/2009 emis de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor si Serviciul Roman de Informatii

Plata efectiva a despagubirilor acordate in baza H.G. nr. 1083/2008 se face de unitatea la care este/a fost incadrat politistul, in cauza paratul Inspectoratul de Politie al Judetului Bacau. Prin urmare, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocate de paratul Ministerul Afacerilor Interne este fondata.

Expresia de politist invalid, in sensul H.G. nr. 1083/2008, este proprie acestui act normativ, neputand fi semnificata potrivit altor dispozitii legale care cuprind aceeasi expresie sau care fac referire la invaliditate.

Decizia medicala emisa in favoarea reclamantului, in baza Legii nr. 263/2010 si a Ordinului nr. M.81/191/11030/2009, cuprinde mentiunea ca acesta este inapt pentru serviciul de politie si stabileste gradul II de invaliditate, imprejurari care il indreptatesc pe reclamant la pensie de invaliditate, nu insa si la despagubirile reglementate de art. 28 din Legea nr. 360/2002 si de H.G. nr. 1083/2008 cata vreme, in privinta legaturii cauzale a bolii sau accidentului cu indeplinirea obligatiilor militare, sunt mentionate dispozitiile art. 68 lit. c) din Legea nr. 263/2010, dispozitii potrivit carora constituie cauza pentru care se cuvine pensia de invaliditate, „boli obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca”.

Curtea de Apel Bacau - Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal

Decizia civila nr. 3805 din 24 octombrie 2013

Asupra recursului in materia contenciosului administrativ de fata constata urmatoarele:

Prin cererea inregistrata la Curtea de Apel Bacau sub nr. 606/32/2012 din 1.08.2012 reclamantul H. D. a solicitat obligarea paratilor Ministerul Administratiei si Internelor si Inspectoratul de Politie al Judetului Bacau la plata sumei de 8000 euro, conform H.G. 1083/2008, in echivalent in lei, la data platii si la plata cheltuielilor de judecata.

Prin intampinare, paratul Ministerul Administratiei si Internelor a invocat exceptiile necompetentei materiale a Curtii de Apel Bacau si a lipsei calitatii sale procesual pasive invocand art. 8 alin 1 si art. 9 alin din O.M.A.I. nr. 24/2009 privind normele metodologice de aplicare a H.G. nr. 1083/2008.

Prin sentinta civila nr. 192/9.10.2012 Curtea de Apel Bacau a admis exceptia lipsei competentei materiale si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Bacau.

La Tribunalul Bacau cauza a fost inregistrata sub nr. 606/32/2012* din 29.10.2012. Prin
sentinta civila nr. 473 din 18.02.2013 Tribunalul Bacau
a respins exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratului Ministerul Administratiei si Internelor; a respins actiunea formulata impotriva paratului Inspectoratul de Politie al Judetului Bacau, ca nefondata.

Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut urmatoarele:

Reclamantul H. D. a fost comisar sef de politie, a suferit de o serie de afectiuni dupa cum rezulta din procesul-verbal de unitate referitor la stabilirea imprejurarilor imbolnavirii comisarului sef de politie H. D. Conform Deciziei medicale 5803/7 din 8.12. 2011, reclamantul a fost declarat invalid pentru serviciul in politie diagnosticul clinic fiind acela de guta cronica, artrita cronica, hipertensiune arteriala, grup de risc inalt, dislipidemie mixta, cardiopatie hipertensiva si ischemica.

In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a MAI se are in vedere ca art. 1 din H.G. 1083/2008 despagubirile se acorda de catre M.A.I.

8. G. 1083/2008 prevede acordarea despagubirilor de 8000 euro politistului ranit si politistului invalid. Din textul de lege rezulta cu claritate ca politistul invalid este politistul ranit clasat inapt pentru serviciul politienesc. Deci pentru a se acorda dreptul in cauza politistul trebuie sa fi fost ranit.

Politistul ranit este acela supus in timpul sau in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, independent de vointa lui, efectelor unor cauze vatamatoare, in urma carora ai este afectata integritatea anatomica si/sau functionare a organismului.

Reclamantul nu a fost ranit in timpul serviciului. El a fost declarat invalid pentru serviciul in politie deoarece sufera de anumite afectiuni care nu s-au instalat in urma unei raniri in exercitarea functiei de politist. Ranirea nu poate fi interpretata in sensul in care afectiunile au intervenit in timpul exercitarii serviciului deoarece orice persoana care de imbolnaveste de hipertensiune si care lucreaza poate sa sustina ca a fost ranita in timpul serviciului. Intentia legiuitorului este evidenta si anume aceea de a oferi o forma de protectie politistului care exercitandu-si functia este ranit ori de o alta persoana ori datorita indeplinirii unor misiuni care i-au pus integritatea fizica in pericol si s-a ranit.

Cererile de recurs.

In termenul prevazut de art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, impotriva hotararii tribunalului au exercitat calea de atac a recursului reclamantul H. D. si paratul Ministerul Afacerilor Interne.

9. Invocand, in drept, dispozitiile art. 304 pct. 8 si 9 din Codul de procedura civila, reclamantul a sustinut urmatoarele:

Dreptul sau la acordarea de despagubiri in suma de 8.000 euro este recunoscut de art. 28 alin. 1 lit. m) din Legea nr. 360/2002 si de art. 3 lit. c) din H.G. nr. 1083/2008, indeplinind conditia descrisa in acest din urma text. A parcurs procedura de acordare a acestor drepturi conform art. 8 si 9 din Ordinul M.A.I. nr. 24/19.03.2009, cererea fiind-i respinsa cu o alta motivare, respectiv art. 2 lit. b) din H.G. nr. 1083/2008.

Legatura de cauzalitate dintre gradul de invaliditate si activitatea desfasurata a fost stabilita prin procesul-verbal de unitate nr. 63338/28.11.2011 prin care s-a retinut ca „afectiunile s-au produs in timpul si din cauza serviciului de politie”.

Probele administrate inlatura concluzia instantei de fond, iar din interpretarea corelata a art. 2 lit. b) si c) si art. 3 lit. c) din H.G. nr. 1083/2008 rezulta ca se incadreaza in 2 lit. c) din

8. G. nr. 1083/2008, invalid fiind politistul clasat inapt pentru serviciul politienesc de catre comisiile de expertiza medicala si evaluare a capacitatii de munca.

H.G. nr. 1083/2008 si Ordinul M.A.I. nr. 24/19.03.2009 sunt actele normative emise in temeiul art. 28 alin. 1 lit. m) din Legea nr. 360/2002. Dreptul la despagubiri este stabilit prin lege, prin hotarare a Guvernului si prin ordin fiind reglementate doar modalitatile concrete privind acordarea de despagubiri. Despagubirile implica acordarea unor sume de bani pentru politisti in situatia producerii riscurilor specifice activitatii de politie.

II.
Paratul Ministerul Afacerilor Interne a criticat hotararea sub aspectul solutionarii exceptiei lipsei calitatii sale procesual pasive, sustinand urmatoarele:

In conformitate cu art. 8 alin. 1 si art. 9 alin. 1 din Ordinul M.A.I. nr. 24/2009 - emis in baza art. 7 din H.G. nr. 1.083/2008 - acordarea despagubirilor prevazute de art. 4 alin. 2 din hotarare se face, la propunerea structurii de resurse umane a unitatii din care a facut parte politistul, de catre conducatorul unitatii caruia ii este supusa aprobarea sau, dupa caz, respingerea cererii. Rezulta ca decizia de acordare a despagubirilor nu apartine ministrului, ci conducatorului unitatii la care este incadrat solicitantul.

Mai mult, conform art. 3 alin. 1 din Ordinul M.A.I. nr. 24/2009, achitarea despagubirilor se face prin casieria unitatii la care a fost/este incadrat politistul.

Prevederile mentionate au in vedere si calitatea de ordonator tertiar de credite a sefului

9. P. J. Bacau

Analizand cele doua recursuri in raport de motivele invocate si de art. 304

¹

din Codul de procedura civila,
curtea de apel
constata urmatoarele:

Dreptul politistului la asigurarea despagubirilor de viata, sanatate si bunuri este prevazut la art. 28 alin. 1 lit. m) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului; potrivit tezei finale a textului dreptul la asigurarea despagubirilor de viata, sanatate si bunuri, se face „in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului”.

In executarea acestor dispozitii, Guvernul a adoptat
Hotararea nr. 1083/2008 privind asigurarea despagubirilor de viata, sanatate si bunuri ale politistilor.
Prevazand, la art. 3, ca Ministerul Internelor si Reformei Administrative este autoritatea care acorda despagubirile acordate in baza H.G. nr. 1083/2008, legiuitorul nu conferit acestui minister calitatea de debitor direct al politistilor indreptatiti a li se acorda acest tip de despagubire, ci a stabilit care sunt categoriile de riscuri pentru care se acorda despagubirile, categorii de riscuri pe care le-a enumerat exhaustiv la lit. a) - f).

Modalitatile concrete de acordare a despagubirilor au fost stabilite, in baza art. 7 din H.G. nr. 1083/2008, prin
Ordinul nr. 24/2009 privind normele metodologice de aplicare a Hotararii Guvernului nr. 1.083/2008 privind asigurarea despagubirilor de viata, sanatate si bunuri ale politistilor
. Asigurarea despagubirilor in caz de ranire, invaliditate sau deces al politistilor se face potrivit procedurii reglementate in capitolul II; potrivit art. 9 alin. 1, cererea pentru acordarea despagubirilor - cerere care se depune, potrivit art. 8 alin. 1, „la structura de resurse umane a unitatii din care face/a facut parte politistul” -, insotita de documentele justificative, „se analizeaza de structura de resurse umane la care au fost depuse, in termen de 15 zile lucratoare de la data inregistrarii, urmand ca aceasta sa propuna conducatorului unitatii aprobarea sau, dupa caz, respingerea cererii”, in alineatele urmatoare fiind detaliate procedura de urmat in cazurile indeplinirii ori neindeplinirii conditiilor legale. Totodata, potrivit art. 3, despagubirile, in cazul in care sunt acordate, sunt achitate „prin casieria unitatii la care este/a fost incadrat politistul” .

Din dispozitiile mentionate rezulta, asadar, ca plata efectiva a despagubirilor acordate in baza H.G. nr. 1083/2008 se face de unitatea la care este/a fost incadrat politistul, in cauza paratul Inspectoratul de Politie al Judetului Bacau. Prin urmare, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocate de paratul Ministerul Afacerilor Interne este fondata si, pentru motivul prevazut de art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila, hotararea recurata se impune a modificata acest sens, cu consecinta respingerii actiunii fata de acest parat.

In privinta recursului reclamantului, sunt de retinut urmatoarele:

In cadrul dispozitiilor generale cuprinse in H.G. nr. 1083/2008, la art. 2, sunt definite semnificatiile termenilor si expresiilor decizia de impunere cuprinsul hotararii. Astfel, la lit. b), expresia de „politist ranit” are semnificatia „politistul supus in timpul sau in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, independent de vointa lui, efectelor unor cauze vatamatoare, in urma carora ii este afectata integritatea anatomica si/sau functionala a organismului”, iar la lit. c) este redata semnificatia expresiei de „politist invalid”, respectiv „politistul ranit clasat inapt pentru serviciul politienesc de catre comisiile de expertiza medicala si evaluare a capacitatii de munca”.

Expresia de politist invalid, in sensul H.G. nr. 1083/2008, este, asadar, proprie acestui act normativ, neputand fi semnificata potrivit altor dispozitii legale care cuprind aceeasi expresie sau care fac referire la invaliditate.

Pierderea totala sau cel putin a jumatate din capacitatea de munca da dreptul persoanei aflate in aceasta situatie la pensie de invaliditate potrivit art. 68 - 82 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Cauzele pentru care se acorda pensia de invaliditate sunt prevazute la art. 68 alin. 1 si anume: a) accidente de munca si bolile profesionale, conform legii; b) neoplazii, schizofrenie si SIDA; c) boli obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca. Gradele de invaliditate sunt prevazute in art. 69.

Evaluarea capacitatii de munca, in vederea stabilirii gradului de invaliditate prin intermediul activitatii de expertiza medicala, potrivit art. 70 si art. 71 din Legea nr. 263/2010, la nivelul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii comisii de expertiza specifice acestor structuri. Comisiile de expertiza medico-militara de pe langa spitalele din sistemul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, potrivit art. 71 alin. 3 teza a II-a, emit decizii medicale de incadrare intr-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrala de expertiza medico-militara a Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor sau a Serviciului Roman de Informatii, dupa caz; aceste decizii medicale pot fi contestate potrivit alin. 9 al art. 71 din Legea nr. 263/2010. Constituirea, organizarea, functionarea si atributiile comisiilor de expertiza medico-militara a fost reglementata (pana la intrarea in vigoare a Ordinului nr. 124/2012) prin Ordinul Nr. M.81/191/11030/2009 pentru aprobarea
Regulamentului privind constituirea, organizarea, functionarea si atributiile comisiilor de expertiza medico-militara,
emis de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor si Serviciul Roman de Informatii.

In cauza, in temeiul prevederilor din Legea nr. 263/2010 si a art. 4 din Ordinul nr. M.81/191/11030/2009, Comisia de expertiza medico-militara de pe langa Spitalul Militar de Urgenta Focsani a emis, cu luarea in considerare a procesului-verbal nr. 63338/28.11.2011 al I.P.J. Bacau - decizia medicala nr. 5203/7 din 8.12.2011, decizie avizata de Comisia Centrala de Expertiza Medico Militara. Conform prevederilor art. 4 din Ordinul nr. M.81/191/11030/2009, decizia cuprinde mentiunea ca reclamantul este inapt pentru serviciul de politie si stabileste gradul II de invaliditate, imprejurari care il indreptatesc pe reclamant la pensie de invaliditate, nu insa si la despagubirile reglementate de art. 28 din Legea nr. 360/2002 si de H.G. nr. 1083/2008.

Potrivit art. 8 alin. 1 lit. b) din H.G. nr. 1083/2008, certificatul-decizie medicala (emis de comisiile de expertiza medicala si evaluare a capacitatii de munca din spitalele Ministerului Administratiei si Internelor sau comisiile medico-militare din spitalele militare ale Ministerului Apararii Nationale, avizat de Comisia centrala de expertiza medicala si evaluare a capacitatii de munca din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor) este unul dintre documentele obligatorii care se anexeaza la cererea de acordare a despagubirilor; insa, potrivit aceluiasi text, din acest document trebuie sa rezulte ca incadrarea intr-un grad de invaliditate si, implicit, clasarea ca inapt pentru serviciul politienesc „este urmarea faptului ca politistul a fost supus in timpul sau in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, independent de vointa lui, efectelor unor cauze vatamatoare, acestea afectandu-i integritatea anatomica si/sau functionala a organismului”. Or, in decizia medicala nr. A - 5203/7. din

2011. in privinta legaturii cauzale a bolii sau accidentului cu indeplinirea obligatiilor militare, sunt mentionate dispozitiile art. 68 lit. c) din Legea nr. 263/2010, dispozitii potrivit carora, asa cum s-a aratat anterior, constituie cauza pentru care se cuvine pensia de invaliditate, „boli obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca”.

Faptul ca recurentul a urmat procedura prevazuta de Ordinul nr. 24/2009 nu este suficient pentru a putea beneficia de drepturile prevazute de art. 28 din Legea nr. 360/2002 si de H.G. nr. 1082/2008, fiind necesar ca documentele depuse in sprijinul cererii de acordare a despagubirilor sa fie conforme cerintelor legale. In lipsa legaturii cauzale, stabilite pe baza de expertiza medicala, dintre afectiunile reclamantului si indeplinirea indatoririlor de serviciu, recurentul-reclamant nu poate fi considerat politist invalid in sensul dispozitiilor speciale din H.G. nr. 1083/2008 si din Ordinul nr. 24/2009, recursul sau fiind vadit nefondat.