Actiunea civila in despagubire intemeiata pe raspunderea civila delictuala

Cuprins pe materii
:
Drept civil. Teoria generala a obligatiilor. Raspunderea civila delictuala.

Legislatie relevanta
:
art. 1365 Cod civil; art. 22 Cod procedura penala; art. 132 Cod penal.

Rezumat
:

Fata de prevederile imperative ale art. 22 alin. 1 Cod procedura penala (vechi) care stabilesc ca „hotararea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila, cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia”. Concluzia ce se impune este aceea ca, in cazul in care procurorul este cel care a dispus incetarea urmaririi penale sau neinceperea acesteia, indiferent de motiv (inclusiv in situatia in care se ia act de impacarea partilor), solutia adoptata de el nu are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile, astfel incat o actiune civila avand ca temei raspunderea civila delictuala este posibila, fara a se putea invoca imprejurarea ca a intervenit impacarea partilor, cata vreme ea nu a fost constatata, ca atare, printr-o hotarare judecatoreasca definitiva de incetare a procesului penal pe acest considerent, in sensul art. 22 Cod procedura penala.

Si noul Cod civil cuprinde dispozitii referitoare la efectele hotararii penale asupra procesului civil avand ca obiect despagubiri intemeiate pe raspunderea civila delictuala, art. 1365 stabilind in mod expres ca „instanta civila nu este legata de dispozitiile legii penale si nici de hotararea definitiva de achitare sau de incetare a procesului penal in ceea ce priveste existenta prejudiciului ori vinovatia autorului faptei”. Se constata ca  actuala reglementare instituie o regula noua in sensul ca instanta civila nu este tinuta nici macar de o hotarare definitiva, in ceea ce priveste existenta prejudiciului ori a vinovatiei autorului faptei, ceea ce inseamna ca, instanta civila, cu atat mai putin nu este tinuta de rezolutia procurorului din faza de urmarire penala de incetare a procesului penal sau de neincepere a urmaririi penale.

                                                             

                        Decizia civila nr. 31 din 02.03.2015 a Curtii de Apel Galati     

 

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Braila la data de 28.06.2013 sub nr. 9929/196/2013, reclamanta C.M.A. reprezentata legal de C.S., a solicitat obligarea, in solidar, a paratilor G.C.C. si SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA la plata sumei de 15.000 lei reprezentand contravaloare ingrijiri medicale si la plata sumei de 100.000 euro in echivalent lei la data efectuarii platii, reprezentand daune morale.

In motivarea cererii, reclamanta a aratat in esenta, ca la data de 22 septembrie 2012, impreuna cu alti pasageri, se afla in autoturismul, marca Opel Astra, cu numar de inmatriculare BR…, condus de paratul G.C.C.. In jurul orei 21.30, in localitatea B., la intersectia cu strada C., paratul, care se deplasa dinspre strada H. inspre strada A.A., a produs un accident de circulatie, ocazie cu care au fost vatamate urmatoarele persoane: reclamanta C.M.A., O.A. si Z.A.G.V., asa cum rezulta din procesul-verbal de cercetare la fata locului intocmit de agentii de politie. De asemenea, insusi paratul a suferit vatamari corporale, respectiv un traumatism cranio-cerebral, fiind transportat la spitalul Bagdasar Arseni din Bucuresti.

Urmare accidentului de circulatie, reclamanta a suferit o serie de afectiuni medicale, asa cum rezulta din fisa UPU nr…si din Foaia de observatie clinica nr… a Spitalului Judetean de Urgenta B.

Dupa producerea evenimentului rutier, atat paratul cat si rudele acestuia au insistat sa nu se depuna plangere penala, sustinand ca vor plati toate prejudiciile.

Avand in vedere ca paratul este tanar si ca are tot viitorul in fata, reclamanta si celelalte victime s-au gandit sa nu depuna plangere penala si sa nu-i faca rau, dar au specificat ca inca nu s-au inteles in ceea ce priveste acoperirea prejudiciului si ca se vor intalni la judecata daca nu va plati, astfel ca impacarea a vizat inlaturarea raspunderii penale nu si a celei civile.

Reclamanta a invocat dispozitiile art.1365 din Noul cod civil care prevede ca instanta civila nu este legata de dispozitiile legii penale si nici de hotararea de achitare sau de incetare a procesului penal, in ceea ce priveste existenta prejudiciului ori a vinovatiei autorului faptei ilicite.

Reclamanta a mai precizat ca procesul penal a incetat in faza de urmarire penala si nu in faza de judecata.

In termen legal, intrucat paratul era asigurat la parata SC Asigurare Reasigurare ASTRA SA, in acest sens avand incheiata o polita valabila seria RO… nr…, reclamanta s-a adresat acestei parate pentru obtinerea de despagubiri, conform legii. Raspunsul societatii de asigurare, venit dupa o foarte lunga perioada de timp, a fost negativ, parata aparandu-se prin aceea ca, daca in procesul penal a intervenit impacarea, aceasta are efecte si in privinta laturii civile a cauzei.

Reclamanta a sustinut ca in cauza sunt indeplinite toate conditiile raspunderii civile delictuale pentru a putea beneficia de despagubiri. Suferinta sa morala este determinata de plagile cicatriceale de la nivelul fetei, de afectarea simetriei fetei, in special pe partea dreapta, de imposibilitatea inchiderii ochiului drept, care nu numai pentru un minor de 17 ani sunt absolut socante, cu efecte in plan psihic ci si pentru rudele acesteia, chiar si pentru societatea civila.

Reclamanta a fost nevoita sa absenteze o lunga perioada de timp de la cursurile liceului, fiind vaduvita, astfel, de cunostintele necesare evolutiei umane. Faptul ca paratul era asigurat valabil la parata SC Asigurare Reasigurare ASTRA SA stabileste conditiile raportului juridic prin care sarcina despagubirilor incumba ambilor parati, in solidar.

Parata SC Asigurare – Reasigurare Astra SA a formulat intampinare, solicitand respingerea actiunii. In principal, a invocat exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata, sustinand, in esenta, ca pentru infractiunea de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art.184 alin. (1) si (3) C.pen., reclamanta s-a impacat cu paratul G.C., la fel si tatal acesteia, asa cum rezulta din declaratiile date in cursul urmaririi penale. Potrivit art. 132 C.pen., impacarea partilor inlatura raspunderea penala si stinge actiunea civila, acest principiu fiind recunoscut unanim atat in doctrina, cat si in practica judiciara.

Intrucat, urmare a impacarii partilor, realizata fara ca asiguratorul sa-si fi asumat obligatia platii despagubirii, paratul nu mai raspunde pentru prejudiciul produs victimei infractiunii pentru care nu s-a inceput urmarirea penala, nici asiguratorul de raspundere civila nu mai poate fi obligat la plata unor despagubiri pentru prejudiciul cauzat prin savarsirea infractiunii.

Avand in vedere caracterul sau de a fi totala si neconditionata, impacarea partilor inlatura si raspunderea civila pentru prejudiciul cauzat prin infractiune. Efectele impacarii partilor cu privire la aspectul penal si civil al procesului se produc in momentul realizarii impacarii.

Prin sentinta civila nr. 2154/7.05.2014, Judecatoria Braila a admis exceptia de necompetenta materiala si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Braila, avand in vedere valoarea obiectului cererii de chemare in judecata.

Dosarul a fost inregistrat pe rolul Tribunalului Braila la data de 10.07.2014 sub acelasi numar.

Prin sentinta civila nr. 699 din 24.09.2014 a Tribunalului Braila, actiunea reclamantei a fost respinsa ca nefondata.

Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut, in esenta,  urmatoarele:

Potrivit art. 132 din Codul Penal de la 1868, impacarea partilor inlatura raspunderea penala si stinge si actiunea civila, producand efecte numai daca intervine pana la ramanerea definitiva a hotararii. Astfel, Tribunalul a retinut ca legea nu distinge referitor la efectele impacarii in functie de momentul la care intervine, impunand doar un termen limita – ramanerea definitiva a hotararii penale. In concluzie, impacarea intervenita intre reclamanta C.M.A. asistata de ocrotitor legal C.S. si paratul G.C.C. in faza cercetarilor si a actelor premergatoare produce efectul stabilit de lege, respectiv inlatura raspunderea penala si stinge actiunea civila.

Impacarea partilor nu este conditionata si nu poate produce alte efecte decat cele pe care legea le prevede, iar declaratia data de persoana vatamata asistata de ocrotitorul legal priveste atat latura penala, cat si latura civila.

In concluzie, Tribunalul a retinut ca, intervenind impacarea, existand astfel o cauza ce inlatura raspunderea civila, nu mai pot fi analizate in cauza conditiile raspunderii civile delictuale. Fiind stinsa actiunea civila, in cauza nu sunt aplicabile dispozitiile art. 1357 si urm. din C.civ. Totodata, declaratia data este un act juridic unilateral, ce nu poate fi revocat de autorul sau, fiind irevocabil.

Referitor la actiunea formulata in contradictoriu cu parata SC Asigurare – Reasigurare Astra SA, societate la care autoturismul condus de parat avea polita de asigurare RCA, Tribunalul a retinut ca, potrivit art. 49 alin 1 din Legea nr. 136/1995, “asiguratorul acorda despagubiri, in baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguratii raspund fata de terte persoane pagubite prin accidente de vehicule, precum si tramvaie si pentru cheltuielile facute de asigurati in procesul civil (…)”. Intrucat raspunderea asiguratului a fost inlaturata prin efectul impacarii, consecinta logica este inlaturarea raspunderii asiguratorului RCA, nemaifiind indeplinite conditiile prevazute de textul legal mai sus citat.

Impotriva sentintei civile nr. 699 din 24.09.2014 a Tribunalului Braila a declarat apel reclamanta criticand-o pe motive de nelegalitate si netemeinicie.

In esenta, apelanta a sustinut ca in cauza sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale si, prin urmare, paratul trebuie sa raspunda pentru prejudiciul cauzat reclamantei prin fapta sa ilicita.

Faptul ca partile s-au impacat in procesul penal, in faza de urmarire penala, nu poate avea drept consecinta exonerarea paratului si a societatii la care acesta era asigurat, de obligatia de a plati victimei accidentului despagubirile ce i se cuvin pentru prejudiciul material si moral suferit, cata vreme, declaratia de impacare a fost data doar in ideea de a-l scuti pe soferul vinovat de accident de raspunderea penala si nicidecum de raspunderea civila.

Apelanta a sustinut ca pretentiile sale sunt pe deplin justificate in conditiile in care a suferit vatamari corporale grave in urma accidentului pentru vindecarea carora a necesitat ingrijiri medicale si tratament de durata, ceea ce a implicat, in mod evident, cheltuieli, dovedite cu inscrisurile depuse la dosar. De asemenea, a sustinut ca si prejudiciul moral a fost dovedit cata vreme a ramas cu o cicatrice vizibila pe fata, cu asimetrie faciala si imposibilitatea inchiderii pleoapei drepte, aspecte care, pentru o fata de 17 ani sunt de natura a-i crea acesteia, in plan psihic, un puternic complex.

A solicitat admiterea apelului, anularea sentintei atacate si, in rejudecare, admiterea actiunii asa cum a fost formulata.

Prin intampinare, parata SC Asigurare Reasigurare ASTRA SA  a solicitat respingerea apelului si mentinerea sentintei atacate ca fiind temeinica si legala.

Intimata a reiterat sustinerile facute si in fata instantei de fond in sensul ca impacarea intervenita intre reclamanta si autorul accidentului in faza de urmarire penala are ca efect nu numai inlaturarea raspunderii penale a acestuia din urma si inlaturarea raspunderii civile, atat in ceea ce il priveste pe autorul evenimentului rutier, cat si pe societatea la care acesta era asigurat.

Prin decizia civila nr. 31 din 02.03.2015, Curtea de Apel Galati a admis apelul reclamantei, a anulat sentinta atacata si a admis in parte actiunea dedusa judecatii, obligandu-i pe parati, in solidar, sa-i plateasca reclamantei suma de 834 lei cu titlu de despagubiri materiale si suma de 10.000 Euro (sau echivalentul in lei al acesteia de la data efectuarii platii) cu titlu de daune morale.

Pentru a decide astfel, instanta de apel a retinut ca principala problema ce se ridica in cauza este aceea de a stabili daca actiunea in pretentii a reclamantei, avand ca obiect acordarea de despagubiri pentru prejudiciul material si moral suferit ca urmare a accidentului de circulatie produs de catre parat, mai poate fi primita in conditiile in care, cu ocazia cercetarilor penale care au fost efectuate cu privire la accident, partile s-au impacat.

S-a retinut, in acest sens, ca, intr-adevar, potrivit art. 132 Cod penal, in vigoare la data producerii accidentului, impacarea partilor inlatura raspunderea penala si stinge actiunea civila.

In procesul penal, impacarea partilor poate interveni fie in faza de urmarire penala, ocazie cu care procurorul, prin rezolutie, dispune neinceperea sau incetarea urmaririi penale, dupa caz, fie in faza de judecata cand, prin hotarare, instanta penala dispune incetarea procesului penal. Prin urmare, impacarea partilor nu opereaza de drept, ci ea trebuie constata printr-un act procedural, respectiv o rezolutie a procurorului sau o hotarare judecatoreasca, in functie de momentul la care a intervenit.

Se pune problema de a sti in aceste conditii, care este raportul sau mai precis, care sunt efectele rezolutiei procurorului si respectiv, ale hotararii instantei penale pe de o parte, asupra actiunii civile in despagubiri pe de alta parte.

In acest sens, s-a retinut ca art. 22 alin. 1 Cod procedura penala, in vigoare la data producerii accidentului, prevede ca „hotararea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila, cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia”.

Fata de prevederile imperative ale textului legal mai sus citat, care fac referire stricta la „hotararea definitiva a instantei penale”, Curtea a apreciat ca singura concluzie logica este aceea ca, in cazul in care procurorul este cel care a dispus incetarea urmaririi penale sau neinceperea acesteia, indiferent de motiv (deci, inclusiv in situatia in care se ia act de impacarea partilor), solutia adoptata de el nu are autoritate de lucru judecat, astfel incat o actiune civila avand ca temei raspunderea civila delictuala este posibila, fara a se putea invoca imprejurarea ca a intervenit impacarea partilor, cata vreme ea nu a fost constatata, ca atare, printr-o hotarare judecatoreasca definitiva de incetare a procesului penal pe acest considerent, in sensul art. 22 Cod procedura penala.

Cum, in speta, impacarea partilor a intervenit in faza cercetarilor penale, procurorul dispunand neinceperea urmaririi penale fata de faptuitorul G.C.C. pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala grava din culpa, rezolutia adoptata de acesta nu are nici un fel de autoritate in fata instantei civile care judeca actiunea in despagubire promovata de victima accidentului.

Curtea a mai retinut ca si noul Cod civil cuprinde dispozitii referitoare la efectele hotararii penale asupra procesului civil avand ca obiect despagubiri intemeiate pe raspunderea civila delictuala. Astfel, art. 1365 stabileste in mod expres ca „instanta civila nu este legata de dispozitiile legii penale si nici de hotararea definitiva de achitare sau de incetare a procesului penal in ceea ce priveste existenta prejudiciului ori vinovatia autorului faptei”. Prin urmare,  actuala reglementare instituie o regula noua in sensul ca instanta civila nu este tinuta nici macar de o hotarare definitiva, in ceea ce priveste existenta prejudiciului ori a vinovatiei autorului faptei, ceea ce inseamna ca instanta civila, cu atat mai putin nu este tinuta de rezolutia procurorului din faza de urmarire penala de incetare a procesului penal sau de neincepere a urmaririi penale.

Raportat la aceste aspecte, Curtea a constatat ca solutia instantei de fond de respingere a actiunii reclamantei, pe considerentul ca aceasta s-a impacat in faza de urmarire penala cu paratul G.C.C. este nelegala, ceea ce a determinat admiterea apelului declarat de reclamanta, in temeiul art. 480 alin. 2 Cod procedura civila si, intrucat instanta de fond a solutionat procesul fara a intra, practic, in cercetarea fondului, anularea hotararii atacate, in temeiul alineatului 3 teza 1 al art. 480 Cod procedura civila, cu consecinta rejudecarii cauzei.

Evocand fondul, Curtea a constatat ca in cauza sunt indeplinite toate conditiile raspunderii civile delictuale, asa cum rezulta acestea din dispozitiile art. 1357-1358 Cod civil, astfel ca paratul G.C.C. sa fie obligat la dezdaunarea reclamantei pentru suferintele ce i-au fost cauzate prin accidentul de circulatie a carui victima a fost.

In ceea ce o priveste pe parata S.C. Asigurare Reasigurare Astra SA, s-a retinut ca raspunderea acesteia pentru prejudiciul suferit de reclamanta rezulta din calitatea de asigurator al societatii pentru paratul G.C.C., la data producerii accidentului fiind in vigoare polita de asigurare de raspundere civila RCA seria RO… nr…, pentru perioada 05.02.2012-04.02.2014, fiind acoperita, deci, si data de 22.09.2012, data producerii evenimentului rutier asigurat.

In aceste conditii, s-a retinut ca raspunderea societatii de asigurare este solidara cu cea a paratului G.C.C., actiunea reclamantei fiind admisa in contradictoriu cu ambii parati.