Tert vatamat printr-un act administrativ - termen de formulare a plangerii prealabile
1 aprilie 2020Totalitatea perioadelor in care o persoana a desfasurat activitati pe baza unor contracte de munca constituie vechime
1 aprilie 2020
Titularul dreptului la actiune directa, persoanele titulare ale dreptului la actiune
Persoanele juridice pot uza de beneficiul actiunii directe prevazute de art. 1488 Cod civil. Un contract de intreprindere de constructii (contract de antrepriza sau subantrepriza) poate fi incheiat de un meserias individual, dar si de o echipa de lucratori sau, intr-o forma mai evoluata, de o asociatie de mestesugari, lucratori ori o societate de lucratori avand diferite meserii sau diverse specializari in domeniile constructii de cladiri sau orice alte lucrari sau edificii.
Astfel de asocieri, sub diferite forme de organizare a lucratorilor, nu influenteaza si nu schimba natura juridica a contractului de intreprindere de constructie incheiat. Norma juridica trebuie interpretata in sensul de a produce efecte juridice si nu de a exclude de la aplicarea ei o anumita categorie de subiecte de drept, in mod arbitrar, discriminatoriu, fara a exista un criteriu concret, obiectiv si legitim sau de a face distinctie intre persoanele titulare ale dreptului la actiune, in raport de forma de organizare juridic.
Prin sentinta nr.1045 din data de 26.09.2013, pronuntata de Tribunalul Dolj - Sectia a Il-a Civila in dosarul nr. 10779/63/2013, s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active invocate de parata UC si s-a respins actiunea formulata de reclamanta SCPISRL.
Impotriva sentintei pronuntate de Tribunalul Dolj, a declarat apel, in termen legal, reclamanta SCPISRL, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, invocand dispozitiile art.493 si 1488 Cod civil din anul 1864 si ale art.1480 Noul Cod de procedura civila.
In motivele de apel, reclamanta SCPISRL a invocat ca, instanta de fond a facut o aplicare gresita a dispozitiilor art.36 Noul Cod de procedura civila, retinand lipsa calitatii procesuale active in promovarea actiunii, in conditiile in care, pentru solutionarea acestei exceptii, trebuia antamat fondul cauzei, elemente de drept substantial, pentru a se putea constata inexistenta unui raport juridic intre cele doua parti. Calitatea sa procesual-activa trebuia analizata prin raportare atat la dispozitiile art.1488, cat si la cele ale art.493 Cod civil din anul 1864, fiind indreptatita la plata lucrarilor de constructii efectuate, in mod neindoielnic, la imobilul proprietatea paratei UC cu care patrimoniul acesteia s-a imbogatit.
In opinia apelantei reclamante SCPISRL, in temeiul art.1488 Cod civil din anul 1864, este indreptatita la plata contravalorii lucrarilor de constructii efectuate, intrucat actiunea directa impotriva beneficiarului reprezinta o exceptie aparenta de la principiul relativitatii actului juridic, chiar daca intre aceasta si parata nu exista un raport juridic direct.
Instanta de fond a realizat o interpretare literara restrictiva a dispozitiilor Codului civil, fara sa tina seama de epoca in care a fost adoptata aceasta lege, de stadiul dezvoltari social- economice si de limbajul juridic existent in acea vreme.
Legea civila din anul 1864 nu putea cuprinde referiri la intreprinderile de constructii, intrucat acestea nu existau ca subiecte de drept, fiind recunoscute 22 de ani mai tarziu, odata cu adoptarea Codului comercial, insa legiuitorul nu putea avea in intentie sa limiteze expres sfera aplicarii dispozitiilor art.1488, pentru ceva ce juridic nu exista.
Ori, interpretarea restrictiva realizata de instanta de fond numai la persoane fizice - lemnari, zidari si salariati - denatureaza sensul si spiritul legii si este in contradictie cu jurisprudenta existenta, nefiind identificata nicio hotarare care sa recunoasca pretentiile banesti doar ale salariatilor antreprenorului impotriva beneficiarului lucrarilor de constructii.
Un argument in favoarea aplicarii, in speta, a dispozitiilor art.1488 Cod civil din anul 1864 il constituie, in opinia apelantei reclamante SCPISRL, si prevederile art.1865 din Noul Cod civil, ce reprezinta o transpunere a vechiului articol si care nu face nicio distinctie in functie de calitatea persoanei titulare a dreptului la actiune, termenul folosit fiind acela de „persoane”.
Un alt motiv de apel vizeaza faptul ca instanta de fond a omis sa analizeze calitatea procesuala activa, raportat si la cel de-al doilea temei de drept invocat in cauza, respectiv art.493 Cod civil din anul 1864, ce reglementeaza accesiunea reala imobiliara, pe principiul imbogatirii fara justa cauza.
In cazul in care instanta de fond ar fi apreciat ca nu sunt intrunite conditiile de exercitiu ale actiunii directe, in temeiul art.1488 Cod civil din anul 1864, trebuia sa analizeze pretentiile deduse judecatii in temeiul art.493 Cod civil din anul 1864, in conditiile in care acestea erau dovedite, conform raportului de expertiza extrajudiciara, intocmit in cauza de expert DP, in cererea de asigurarea de dovezi dispusa in dosarul nr.10818/63/2011, care a constatat, in mod cert, executarea lucrarilor de constructii la imobilul proprietatea intimatei parate UC, in valoare de 1.875.991,60 lei, raport care se coroboreaza cu procesele-verbale de inventariere a stadiului fizic al lucrarilor.
La data de 24 decembrie 2013, intimata parata UC a depus intampinare, solicitand respingerea apelului ca nefondat.
In cuprinsul intampinarii, intimata parata UC a invocat ca instanta de fond a solutionat, in mod temeinic si legal, exceptia lipsei calitatii procesuale-active, intrucat, in speta, nu exista identitate intre persoana reclamantului si titularul dreptului in raportul juridic litigios, intrucat contravaloarea lucrarilor de constructii si serviciilor prestate a fost achitata, neavand nicio culpa fata de relatia contractuala dintre apelanta reclamanta SCPISRL si antreprenorul general SCASA.
Faptul ca apelanta reclamanta SCPISRL a invocat executarea lucrarilor de constructie nu conduce, automat la nasterea unui raport juridic intre parti, in temeiul art.1488 Cod civil din anul 1864.
In ceea ce priveste doctrina si jurisprudenta invocata de apelanta reclamanta SCPISRL, aceasta nu reprezinta izvoare de drept in sistemul nostru judiciar.
Referitor la celalalt temei de drept invocat, respectiv art.493 Cod civil din anul 1864, intimata parata UC a invederat ca, aceasta nu reprezinta temeiul de drept al actiunii formulate de apelanta reclamanta, acesta fiind precizat, la fila nr.5 in cererea introductiva, ca fiind art.1488 Cod civil din anul 1864, intreaga actiune si argumentare a apelantei fiind configurata in jurul acestui temei.
De asemenea, nici noul legiuitor, in opinia intimatei parate UC, nu a conferit persoanelor juridice un drept la actiune fata de beneficiarul lucrarii, intrucat ar fi mentionat expres acest lucru, ori textul de lege, respectiv art.1865 din Noul Cod civil se refera la „persoanele care (...) au desfasurat activitate pentru prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor”, fiind evident ca aceasta nu poate fi realizata decat de catre persoana fizica, in temeiul unui contract incheiat cu antreprenorul.
Analizand sentinta prin prisma motivelor de apel formulate si dispozitiilor legale incidente in cauza, Curtea a constatat ca apelul este fondat, pentru urmatoarele considerente:
La data de 8 februarie 2007, prin contractul de lucrari nr.561 incheiat de intimata parata UC, in calitate de beneficiar, si SCASA, in calitate de antreprenor general, partile au convenit cu privire la executia, finalizarea si intretinerea obiectivului „Parc Tehnologic Universitar IT la Universitatea din Craiova”.
Ulterior, la data de 1 octombrie 2007, au fost incheiate contractele de subantrepriza nr.3662 si nr.3663, intre SCASA, in calitate de antreprenor general, si apelanta reclamanta SCPISRL, prin care i-au fost incredintate acesteia, in calitate de subantreprenor, executarea lucrarilor de rezistenta, arhitectura, sistematizare verticala, executarea lucrarilor de instalatii
electrice, curenti slabi, telecomunicatii, sanitare si climatizare, ce au facut partial obiectul contractului nr.561/08.02.2007.
In conformitate cu dispozitiile art.1488 Cod civil din anul 1864, zidarii, lemnarii si ceilalti lucratori intrebuintati la cladirea unui edificiu sau la facerea unei alte lucrari date in intreprindere, pot reclama plata lor de la comitent, pe atat pe cat acesta ar datora intreprinzatorului in momentul reclamatiei.
Textul de lege invocat consacra o dispozitie derogatorie de la principiul relativitatii contractelor, prin care este reglementata actiunea directa a lucratorilor contra comitentului. Lucratorii pot reclama plata lor de la comitent (beneficiarul lucrarii), in masura in care acesta s-ar gasi dator catre antreprenor, desi au prestat serviciile lor antreprenorului.
Motivul pentru care legea acorda beneficiul actiunii directe, reglementate de art.1488 Cod civil, il constituie faptul ca lucratorii au produs o imbogatire a proprietarului imobilului construit, iar acesta trebuie sa plateasca valoarea lucrarii, fara sa prezinte relevanta modul sau forma de organizare a lucratorilor.
Astfel, in mod curent, cum este cazul in speta, la constructia de cladiri, o parte din lucrari sau toata lucrarea este executata de diversi specialisti, care sunt subantreprenori si nu de catre antreprenorul principal.
Subantreprenorii sunt considerati de lege si doctrina juridica, de fapt, tot niste antreprenori, intrucat contractul de subantrepriza este supus acelorasi reguli si i se aplica acelasi dispozitii legale ca si contractului de antrepriza. Acesta nu este altceva decat o intreprindere de lucrari in constructii, prin care o persoana se obliga, fata de comitent, sa execute, in schimbul unei remuneratii, stabilite in raport de rezultatul lucrarii, ce cuprinde atat plata muncii, cat si contravaloarea materialelor folosite la executarea lucrarii de constructie, in cazul in care aceasta a fost realizata cu materialele intreprinzatorilor (antreprenori sau subantreprenori).
In privinta subantreprenorilor, care pot uza de beneficiul actiunii directe, reglementata de dispozitiile art.1488 Cod civil, norma legala enumera: zidarii, lemnarii si ceilalti lucratori intrebuintati la cladirea unui edificiu, a unei constructii sau la edificarea unei alte lucrari date in intreprindere.
Enumerarea prevazuta de textul de lege nu este, insa, una restrictiva, limitativa, astfel cum, in mod neintemeiat, a interpretat instanta de fond, ci una exemplificativa, enumerativa, rezultata chiar din termenul folosit de legiuitor „alti lucratori”.
In niciun caz, insa, legiuitorul nu a facut nicio distinctie in ceea ce priveste aceste categorii de meseriasi, lucratori, in raport de forma lor de organizare, scopul legii fiind acela de a pune la indemana tuturor posibilitatea legala, pentru a-si putea recupera valoarea lucrarii executate.
Astfel, calitatea de subantreprenor (sau antreprenor) este data nu de forma de organizare a lucratorilor, specialistilor sau meseriasilor folositi la edificarea constructiei, intrucat chiar si un meserias este, in sens larg, tot un antreprenor. Un contract de intreprindere de constructii (contract de antrepriza sau subantrepriza) poate fi incheiat de un meserias individual, dar si de o echipa de lucratori sau, intr-o forma mai evoluata, de o asociatie de mestesugari, lucratori ori o societate de lucratori avand diferite meserii sau diverse specializari in domeniile constructii de cladiri sau orice alte lucrari sau edificii.
Astfel de asocieri, sub diferite forme de organizare a lucratorilor, nu influenteaza si nu schimba natura juridica a contractului de intreprindere de constructie incheiat (contract de antrepriza sau subantrepriza), ce este determinata de obiectul prestatiilor reciproce ale cocontractantilor, iar nu forma de organizare a acestora, de faptul ca subantreprenorul este o persoana fizica individuala sau acestea sunt asociatii sub diferite forme de organizare.
In plus, norma juridica trebuie interpretata in sensul de a produce efecte juridice si nu de a exclude de la aplicarea ei o anumita categorie de subiecte de drept, in mod arbitrar, discriminatoriu, fara a exista un criteriu concret, obiectiv si legitim sau de a face distinctie intre persoanele titulare ale dreptului la actiune, in raport de forma de organizare juridica.
De asemenea, in aplicarea normei legale invocate, trebuie avute in vedere dinamica si complexitatea relatiilor economico-sociale prezente, evolutia acestora, in raport de perioada in care au fost edictate dispozitiile Codului civil din anul 1864, in care nu exista distinctia intre persoana fizica si cea juridica.
Prin urmare, pentru considerentele retinute, Curtea a constatat ca exista identitate intre persoana apelantei reclamante SCPISRL si titulara dreptului in raportul juridic litigios, acesta putand reclama, pe calea actiunii directe, reglementata de art.1488 Cod civil, plata contravalorii lucrarii executate, de la intimata parata UC, beneficiara acesteia, in temeiul contractelor de subantrepriza nr.3662 si nr.3663 incheiate, la data de 1 octombrie 2007, cu SCASA, antreprenor general.
In conditiile in care, in speta, Curtea a retinut ca apelanta reclamanta SCP ISRL are calitate procesuala activa, dispozitiile art.1488 Cod civil fiindu-i aplicabile, Curtea a constatat ca, in mod gresit, instanta de fond a facut aplicarea dispozitiilor art.36 Noul Cod de procedura civila, respingand actiunea pe aceasta exceptie.
In plus, din examinarea cererii introductive, Curtea a retinut ca la fila nr.5, apelanta reclamanta SCPISRL a precizat temeiul in drept al cererii ca fiind dispozitiile art.1488 Cod civil, pentru ca, in cuprinsul acestei cereri, sa invoce si dispozitiile art.493 Cod civil.
In acest context, Curtea a considerat ca instanta de fond trebuia sa puna in discutia partilor si sa lamureasca temeiul de drept al actiunii formulate de apelanta reclamanta SCPISRL.
In consecinta, avand in vedere considerentele expuse si textele de lege invocate, Curtea a constatat ca apelul este fondat si, in temeiul art.480 alin.3 teza a II-a Noul Cod de procedura civila, l-a admis, a anulat sentinta si, retinand ca, prin cererea de apel, apelanta reclamanta SCPISRL a solicitat aceasta, a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.
(Decizia nr. 79 din 19.02.2014 - Sectia a Il-a civila, rezumat judecator Popescu Constantin)