Actiune in raspundere civila a societatii de asigurare declarata in faliment

• Legea nr. 85/2014: art. 57 alin. (1) - (3), art. 262 alin. (2)
• Legea nr. 213/2015: art. 12 - 18
• Legea nr. 503/2004: art. 19, art. 22 - 23
• Norma ASF nr. 16/2015: art. 20 - 26

Potrivit art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 „De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra averii debitorului. Valorificarea drepturilor acestora se poate face numai in cadrul procedurii insolventei prin depunerea cererilor de admitere a creantelor. (...) La data ramanerii definitive a hotararii de deschidere a procedurii, atat actiunea judiciara sau extrajudiciara, cat si executarile silite suspendate inceteaza”.

„Nu sunt supuse suspendarii de drept prevazute la alin. 1: a) caile de atac promovate de debitor impotriva actiunilor unui/unor creditor/creditori incepute inaintea deschiderii procedurii si nici actiunile civile in procesele penale indreptate impotriva debitorului; b) actiunile judiciare indreptate impotriva codebitorilor si/sau tertilor garanti” [alin. (2)].

De asemenea, „nu sunt supuse suspendarii prevazute la alin. (1) actiunile judiciare pentru determinarea existentei si/sau cuantumului unor creante asupra debitorului, nascute dupa data deschiderii procedurii. Pentru astfel de actiuni se va putea formula, pe parcursul perioadei de observatie si de reorganizare, cerere de plata ce va fi analizata de catre administratorul judiciar, cu respectarea prevederilor art. 106 alin. (1), fara ca aceste creante sa fie inscrise in tabelul de creante” [alin. (3)].

In acelasi sens, dispozitiile relative la falimentul societatilor de asigurare- reasigurare, in special cele prevazute de art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, statueaza ca „Hotararea de deschidere a procedurii falimentului are ca efect suspendarea de drept a tuturor actiunilor judiciare sau extrajudiciare si a masurilor de executare silita indreptate impotriva societatii de asigurare-reasigurare debitoare. Creantele pretinse in aceste procese se inregistreaza la dosarul de faliment al tribunalului si se supun examinarii si inscrierii lor in tabelul creantelor, potrivit prezentei legi”.

Din ansamblul acestor dispozitii rezulta ca suspendarea actiunilor judiciare, urmata de incetarea acelorasi actiuni, este regula, in conditiile in care societatea de asigurare/reasigurare este declarata in faliment.

Exceptiile prevazute de art. 75 alin. (1) si (3) din Legea insolventei, sunt de stricta interpretare si aplicare, inclusiv in privinta debitorului societate de asigurare-reasigurare in faliment.

In ceea ce priveste sustinerea reclamantilor apelanti a admisibilitatii actiunii in vederea stabilirii creantei si intinderii acesteia impotriva debitoarei societate de asigurare parata, doar pentru obtinerea titlului executoriu reprezentat de hotararea judecatoreasca ce urmeaza a se pronunta in aceasta cauza, astfel ca, in temeiul prevederilor art. 262 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, aceiasi reclamanti sa obtina titluri executorii ulterioare pronuntarii hotararii de declarare a falimentului debitoarei si sa le valorifice in procedura falimentului acesteia din urma, Curtea constata ca o astfel de interpretare a normei legale mai sus enununtate, nu poate fi primita, intrucat: contravine prevederilor art. 75 alin. (1) si art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014; titlurile executorii dobandite ulterior pronuntarii hotararii de faliment a debitoarei, nu se refera la exceptia prevazuta de art. 75 alin. (3) din Legea nr. 85/20104, pentru motivul ca astfel de titluri executorii nu pot privi decat creantele nascute dupa data deschiderii procedurii insolventei solicitate prin actiuni judiciare pe perioada de observatie si reorganizare, iar nu, ulterior, dupa intrarea in faliment; creantele la care se tinde prin prezenta actiune judiciara sunt nascute inainte de intrarea in insolventa a debitoarei societate de asigurare.

(Sectia a II-a civila, Decizia civila nr. 764/A din 21 noiembrie 2018, rezumata de judecator conf. univ. dr. Marian Bratis)

Prin sentinta civila nr. 401/13.06.2018 pronuntata de Tribunalul Arad in dosar nr. [,..]/55/2017*, s-a constatat incetata actiunea civila formulata de reclamantii A... si B..., C..., D... prin reprezentant legal A..., si altii in contradictoriu cu parata Societatea de Asigurare Reasigurare E... S.A. prin lichidator judiciar KPMG F... S.P.R.L., avand ca obiect actiune in raspundere civila delictuala, fara cheltuieli de judecata.

Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut ca in dosarul nr. [,..]/3/2015 al Tribunalului Bucuresti, s-a dispus, la data de 03.12.2015, deschiderea procedurii falimentului impotriva paratei.

Hotararea de deschidere a procedurii falimentului a ramas definitiva la data de

2016. prin respingerea apelurilor formulate impotriva acesteia, de catre Curtea de Apel Bucuresti .

Potrivit art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, de la data deschiderii procedurii insolventei, toate actiunile judiciare pentru realizarea creantelor asupra averii debitorului se suspenda de drept pana la ramanerea definitiva a hotararii de deschidere a procedurii, iar la data ramanerii definitive a hotararii, actiunea judiciara inceteaza.

Intrucat toate actiunile judiciare suspendate inceteaza la data ramanerii definitive a hotararii de deschidere a procedurii insolventei, in baza art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 se va constata incetata actiunea formulata de reclamantii.

Impotriva acestei hotarari au declarat apel reclamantii.

In motivare, arata ca apelantii, titulari ai unei creante din asigurari, izvorate dintr-o polita de asigurare RCA solicita stabilirea existentei si intinderii unui drept de creanta ce nu este circumscris unui titlu existent, in vederea valorificarii ulterioare in dosarul de insolventa. La acest moment respectiva creanta nu este o creanta certa, lichida si exigibila pe care sa o valorifice in procedura insolventei, asa dupa cum insusi Curtea Constitutionala a Romaniei a mentionat in Decizia nr. 36/2018.

Este fara indoiala ca procedura insolventei avand un caracter colectiv, unitar si concursual, toti creditorii care detin creante impotriva debitorului trebuie sa-si inscrie aceste creante la masa credala.

Legiuitorul, prin art. 75 din Legea nr. 85/2014 respectiv art. 262 aplicabil in cazul societatilor de asigurari, a dispus ca toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale sa se suspende, altfel nemaiputandu-se respecta caracterul unitar, colectiv si concursual al procedurii si ulterior dupa ramanerea definitiva a hotararii de deschidere a procedurii, actiunea judiciara sa inceteze. Insa, la masa credala potrivit art. 104 din Legea nr. 85/2014 pot fi inscrise creantele care respecta conditiile legale, respectiv sa fie certe, lichide si exigibile, si care sunt exprimate intr-un inscris recunoscut de lege ca avand caracter executoriu, nu si simplele cereri ale creditorilor.

Prin urmare, art. 75 si art. 262 se refera la actiuni judiciare, pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale; or este evident ca numai acele actiuni care tind la realizarea creantelor, adica la indestularea creditorilor sunt susceptibile de a fi suspendate si ulterior putandu-se dispune incetarea de drept, insa nu si actiunile care tind la recunoasterea sau constatarea unui drept de creanta al reclamantului asupra debitorului.

In lipsa unei recunoasteri a creantei sale, printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, reclamantul, participant la procedura insolventei, nu ar putea veni la masa credala si nu ar beneficia de intreaga procedura avand in vedere si atributiile judecatorului sindic, care potrivit art. 45 din Legea nr. 85/2014 nu are posibilitatea de a stabili existenta si intinderea unui drept de creanta ce nu este constatat prin nici un inscris. (judecatorul sindic nu poate constata si cuantifica suferinta).

Prin urmare, revine instantei de judecata de drept comun, investita cu judecarea unei astfel de cereri, competenta si, in acelasi timp, obligatia de a analiza in ce masura actiunea reclamantului tinde la realizarea creantei sale sau doar la constatarea sub aspectul existentei si intinderii acesteia.

Prevederile art. 75 cu raportare la art. 262 din Legea nr. 85/2014 nu trebuie interpretate disparat, ci trebuie avut in vedere, pe de o parte, art. 262 in integralitatea sa si, pe de alta parte, intreg cadrul legislativ in materie, respectiv, in mod concret, art. 242 din Legea nr. 85/2014, potrivit caruia prevederile capitolului I, cu exceptia celor cuprinse in sectiunea a 6-a, se vor aplica in mod corespunzator procedurii falimentului societatilor de asigurare/reasigurare, cu derogarile prevazute in acest capitol.

In acest context, in virtutea rolului activ al judecatorului, revine instantei de judecata competenta si, in acelasi timp, obligatia de a analiza in ce masura actiunile aflate in curs de solutionare pe rolul sau se circumscriu cerintelor cuprinse in dispozitiile criticate coroborate cu cadrul legislativ in materie, si in conditiile in care se discuta de o actiune prin care se solicita stabilirea existentei si intinderii unui drept de creanta, judecatorul sa pronunte o hotarare in acest sens, hotarare care potrivit art. 262 alin. (5) va fi inregistrata la dosarul de faliment.

De asemenea, art. 6 din CEDO consacra liberul acces la justitie, iar in masura in care un demers procedural desfasurat in fata unei instante penale permite judecarea dosarului chiar si in conditiile in care parata asigurator intra in faliment, aceeasi regula trebuie respectata si daca partea isi realizeaza dreptul pe calea procedurii civile, drept ce decurge dintr-o cauza penala, in caz contrar vorbind de o incalcare a dreptului de acces liber la justitie a dreptului la un proces echitabil.

Examinand apelul formulat de catre reclamanti prin prisma motivelor invocate in fapt si in drept, precum si potrivit dispozitiilor art. 476 - 483 C. pr. civ., Curtea constata ca apelul este nefondat urmand a fi respins pentru motivele care vor fi expuse in continuare.

Astfel, reclamantii apelanti critica hotararea atacata pentru motivul nelegalitatii incetarii actiunii civile formulate de catre reclamanti prin neluarea in considerare a dispozitiilor art. 75 si 262 din Legea nr. 85/2014, respectiv a art. 6 din Conventia Europeana asupra Drepturilor si Libertatilor Fundamentale, considerand ca reclamantii au deschisa calea actiunii judiciare pentru stabilirea creantelor certe, lichide si exigibile impotriva debitorului asigurator aflat in faliment.

Curtea constata ca potrivit art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 „De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra averii debitorului. Valorificarea drepturilor acestora se poate face numai in cadrul procedurii insolventei prin depunerea cererilor de admitere a creantelor. (...) La data ramanerii definitive a hotararii de deschidere a procedurii, atat actiunea judiciara sau extrajudiciara, cat si executarile silite suspendate inceteaza”.

„Nu sunt supuse suspendarii de drept prevazute la alin. 1: a) caile de atac promovate de debitor impotriva actiunilor unui/unor creditor/creditori incepute inaintea deschiderii procedurii si nici actiuniel civile in procesele penale indreptate impotriva debitorului; b) actiunile judiciare indreptate impotriva codebitorilor si/sau tertilor garanti” [alin. (2)].

De asemenea, „nu sunt supuse suspendarii prevazute la alin. (1) actiunile judiciare pentru determinarea existentei si/sau cuantumului unor creante asupra debitorului, nascute dupa data deschiderii procedurii. Pentru astfel de actiuni se va putea formula, pe parcursul perioadei de observatie si de reorganizare, cerere de plata ce va fi analizata de catre administratorul judiciar, cu respectarea prevederilor art. 106 alin. (1), fara ca aceste creante sa fie inscrise in tabelul de creante” [alin. (3)].

In acelasi sens, dispozitiile relative la falimentul societatilor de asigurare-reasigurare, in special cele prevazute de art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, statueaza ca „Hotararea de deschidere a procedurii falimentului are ca efect suspendarea de drept a tuturor actiunilor judiciare sau extrajudiciare si a masurilor de executare silita indreptate impotriva societatii de asigurare-reasigurare debitoare. Creantele pretinse in aceste procese se inregistreaza la dosarul de faliment al tribunalului si se supun examinarii si inscrierii lor in tabelul creantelor, potrivit prezentei legi”.

Efectul suspensiv al actiunilor judiciare indreptate impotriva debitorului societate de asigurare-reasigurare, aflate in faliment as fost prevazut, anterior, si de art. 45 alin. (4) din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiara, falimentul, dizolvarea si lichidarea voluntara in activitatea de asigurari, dispozitii inlocuite de noile prevederi ale Legii nr. 85/2014 [art. 334 alin. (1) lit. d)].

Din ansamblul acestor dispozitii rezulta ca suspendarea actiunilor judiciare, urmata de incetarea acelorasi actiuni, este regula, in conditiile in care societatea de asigurare/reasigurare este declarata in faliment.

Exceptiile prevazute de art. 75 alin. (1) si (3) din Legea insolventei, sunt de stricta interpretare si aplicare, inclusiv in privinta debitorului societate de asigurare-reasigurare in faliment.

In ceea ce priveste sustinerea reclamantilor apelanti a admisibilitatii actiunii in vederea stabilirii creantei si intinderii acesteia impotriva debitoarei societate de asigurare parata, doar pentru obtinerea titlului executoriu reprezentat de hotararea judecatoreasca ce urmeaza a se pronunta in aceasta cauza, astfel ca, in temeiul prevederilor art. 262 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, aceiasi reclamanti sa obtina titluri executorii ulterioare pronuntarii hotararii de declarare a falimentului debitoarei si sa le valorifice in procedura falimentului acesteia din urma, Curtea constata ca o astfel de interpretare a normei legale mai sus enununtate, nu poate fi primita, intrucat: contravine prevederilor art. 75 alin. (1) si art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014; titlurile executorii dobandite ulterior pronuntarii hotararii de faliment a debitoarei, nu se refera la exceptia prevazuta de art. 75 alin. (3) din Legea nr. 85/20104, pentru motivul ca astfel de titluri executorii nu pot privi decat creantele nascute dupa data deschiderii procedurii insolventei solicitate prin actiuni judiciare pe perioada de observatie si reorganizare, iar nu, ulterior, dupa intrarea in faliment; creantele la care se tinde prin prezenta actiune judiciara sunt nascute inainte de intrarea in insolventa a debitoarei societate de asigurare.

Conform art. 262 alin. (5) din Legea 85/2014, „Creantele de asigurari, constatate prin titluri executorii obtinute ulterior momentului pronuntarii hotararii de faliment, se inregistreaza la tribunal, sub sanctiunea decaderii din drept, in termen de cel mult 10 zile de la data obtinerii titlului. (...) In toate cazurile, cererea de inregistrare a acestor creante nu poate fi depusa mai tarziu de data intocmirii tabelului definitiv consolidat al creantelor, potrivit prezentei legi”.

Astfel de titluri executorii care pot fi obtinute de creditorii de asigurari dupa data hotararii intrarii in faliment a debitoarei societate de asigurari, sunt cele reglementate intr-un alt cadru normativ prevazut de legea speciala.

Doar prin efectul legii speciale, titularii indreptatisi la obtinerea unor creante nascute din asigurari pot obtine titluri executorii ulterioare intrarii in faliment a debitorului societate de asigurari, titluri reprezentate, dupa caz, de decizia comisiei speciale din cadrul Fondului de Garantare a Asiguratilor sau/si hotararea judecatoreasca a instantei de contencios administrativ, potrivit Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguratilor, asa cum se va arata in continuare.

Orice persoana care invoca vreun drept de creanta impotriva asiguratorului ca urmare a producerii unor riscuri acoperite printr-o polita de asigurare valabila, intre data inchiderii procedurii de redresare financiara si cea a denuntarii contractelor de asigurare, dar nu mai tarziu de 90 de zile de la data pronuntarii hotararii de deschidere a procedurii falimentului, poate solicita deschiderea dosarului de dauna printr-o cerere adresata Fondului.

In vederea protejarii drepturilor creditorilor de asigurari, Fondul va lua masurile necesare cu privire la deschiderea dosarelor de dauna, constatarea tehnica a avariilor, instrumentarea dosarelor de dauna si avizarea dosarelor de dauna din punct de vedere tehnic. Instrumentarea dosarelor de dauna se va face cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare la data producerii evenimentului asigurat si a conditiilor de asigurare generale si specifice prevazute in contractele de asigurare [art.12 alin. (1) si (2)].

De la data ramanerii definitive a hotararii de deschidere a procedurii falimentului pronuntata impotriva unui asigurator, conform prevederilor art. 266 din Legea nr. 85/2014, Fondul este in drept sa efectueze plati din disponibilitatile sale, in vederea achitarii sumelor cuvenite creditorilor de asigurari, cu respectarea dispozitiilor legale.

In vederea efectuarii platii sumelor cuvenite creditorilor de asigurari, Fondul procedeaza la verificarea dosarelor de dauna si a creantelor de asigurari inregistrate in evidentele sale, tinand seama de normele aplicabile in materie si de conditiile de asigurare generale si specifice prevazute in contractele de asigurare incheiate cu asiguratorul fata de care s-a stabilit starea de insolventa.

Aprobarea sau, dupa caz, respingerea sumelor pretinse de petenti este de competenta comisiei speciale, constituite conform art. 23 alin. (2) din Legea nr. 503/2004, republicata, cu modificarile ulterioare.

In caz de respingere a sumelor pretinse se va emite o decizie de respingere. Impotriva deciziei se poate formula contestatie, in conditiile prevazute la art. 19 din Legea nr. 503/2004, republicata, cu modificarile ulterioare.

Dreptul la actiune contra Fondului pentru plata indemnizatiilor/despagubirilor se prescrie in termen de 5 ani calculati de la data nasterii dreptului, dar nu inainte de ramanerea definitiva a hotararii de deschidere a procedurii de faliment [art. 13 alin. (1), (3-6)].

In vederea incasarii indemnizatiilor/despagubirilor, orice persoana care pretinde un drept de creanta de asigurari impotriva asiguratorului in faliment poate formula o cerere motivata in acest sens, adresata Fondului in termen de 90 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii de deschidere a procedurii falimentului sau de la data nasterii dreptului de creanta, atunci cand acesta s-a nascut ulterior. Cererea-tip de plata va fi prevazuta in reglementarile emise in aplicarea prezentei legi.

Cererea-tip de plata prevazuta la alin. (1) se formuleaza in scris de catre potentialul creditor si se depune direct la sediul Fondului sau prin posta, cu scrisoare recomandata, cu confirmare de primire, prin posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Odata cu cererea-tip de plata, persoana respectiva anexeaza inscrisurile justificative, in copie legalizata, din care sa rezulte cu exactitate cuantumul sumelor solicitate.

In cazul imposibilitatii de prezentare a inscrisurilor justificative in copie legalizata, creditorul de asigurari poate prezenta fie copii ale acestora, fie o declaratie pe propria raspundere, in sensul sustinerii acestor documente justificative. In cerere se va preciza motivul imposibilitatii depunerii lor in copie legalizata. Aceste documente vor fi verificate cu evidentele preluate de Fond de la asiguratorul aflat in faliment.

In cerere se vor mentiona, in principal, urmatoarele elemente: natura creantei, momentul nasterii sale si cuantumul sumei pretinse, daca exista vreun privilegiu ori o garantie reala in ceea ce priveste creanta, precum si care sunt bunurile acoperite de asigurare [art. 14

^alin

.

^(1)-(4)]

.

Pe masura inregistrarii si analizarii cererilor de plata ale creditorilor de asigurari, impreuna cu documentele anexate, se intocmeste lista creditorilor de asigurari ale caror creante certe, lichide si exigibile urmeaza sa fie platite din disponibilitatile Fondului. Lista se inainteaza comisiei speciale, cu propunerea de aprobare la plata a creantelor de asigurare solicitate. Dupa aprobarea acestor liste de catre comisia speciala, se efectueaza platile indemnizatiilor/despagubirilor catre creditorii de asigurari.

Plata de catre Fond a creantelor de asigurari stabilite ca fiind certe, lichide si exigibile se face in limita unui plafon de garantare de 450.000 lei pe un creditor de asigurare al asiguratorului aflat in faliment [art. 15 alin. (1) si (2)].

In toate cazurile in care considera ca este necesar, comisia speciala poate solicita petentilor completarea documentatiei si/sau precizarea ori furnizarea de informatii suplimentare cu privire la cererea de plata a acestora. Informatiile solicitate se transmit comisiei, sub sanctiunea respingerii cererii, in termen de cel mult 10 zile de la data primirii solicitarii acesteia (art. 16).

Creditorul de asigurari poate urma separat si procedura de faliment a asiguratorului prevazuta de Legea nr. 85/2014, in vederea recuperarii creantei sale din activele asiguratorului aflat in faliment, inclusiv pentru suma cuvenita care depaseste plafonul de garantare mai sus aratat (art. 17).

Fondul se subroga in toate drepturile creditorilor de asigurari la concurenta sumelor pe care le-a platit din disponibilitatile sale.

Prin derogare de la dispozitiile art. 100 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 85/2014, Fondul poate inregistra la masa credala, in tot cursul procedurii de faliment, in vederea recuperarii lor, orice sume, dobanzi si/sau cheltuieli pe care acesta le-a achitat din resursele sale [art. 18

^alin

.

⁽¹⁾

s

^{i (2)]}

.

Procedura de depunere a cererilor in vederea platii indemnizatiei sau despagubirii de catre persoana indreptatita, este detaliata de Norma ASF nr. 16/2015 data in aplicarea Legii nr. 213/2015 in cuprinsul art. 20 si urmatoarele, astfel:

Pentru incasarea de la Fond a indemnizatiilor/despagubirilor, orice persoana care pretinde un drept de creanta de asigurari impotriva societatii de asigurare trebuie sa completeze o cerere de plata motivata in acest sens, conform modelului prevazut in anexa nr.

6. Cererea de plata se poate depune incepand cu data publicarii deciziei Autoritatii de Supraveghere Financiara de inchidere a procedurii de redresare financiara, in conditiile art. 22 din Legea nr. 503/2004, republicata, cu modificarile ulterioare, si in maximum 90 de zile de la ramanerea definitiva a hotararii de deschidere a procedurii de faliment. Pentru creantele de asigurari nascute ulterior ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii de faliment, cererea de plata poate fi depusa in maximum 90 de zile de la data nasterii dreptului de creanta al creditorului de asigurari. Cererea de plata se adreseaza Fondului si se depune la sediul acestuia, direct sau prin posta, cu scrisoare recomandata, cu confirmare de primire, prin posta electronica ori prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Cererea de plata se poate depune si la mandatarii desemnati de catre Fond in acest scop. La cererea de plata se anexeaza, in copie legalizata, actele/inscrisurile doveditoare ale sumelor pretinse cu titlu de creante de asigurari. In cazul imposibilitatii de prezentare a actelor/inscrisurilor doveditoare in copie legalizata, petentul poate sa prezinte copii ale acestora sau poate depune o declaratie pe propria raspundere, in sensul sustinerii acestor documente justificative. Declaratia pe propria raspundere data de petent in sustinerea documentelor justificative este prevazuta in anexa nr.
7. In cuprinsul cererii de plata se va preciza motivul imposibilitatii de depunere a inscrisurilor justificative.

In cuprinsul cererii de plata, petentul declara pe propria raspundere, sub sanctiunile prevazute de Codul penal, daca suma pretinsa de la Fond a fost incasata in cadrul procedurii de faliment si/sau in urma exercitarii altor actiuni de recuperare a sumelor cuvenite, indreptate impotriva asiguratorului debitor fata de care s-a stabilit starea de insolventa.

Pe masura inregistrarii si analizarii cererilor de plata ale petentilor si a documentatiei justificative aferente, Fondul intocmeste listele creditorilor de asigurari ale caror creante certe, lichide si exigibile urmeaza a fi platite din disponibilitatile sale. Listele creditorilor de asigurari se intocmesc dupa verificarea si avizarea dosarelor de dauna de catre directiile de specialitate ale Fondului. Listele creditorilor de asigurari impreuna cu o nota privind propunerea de aprobare, intocmita si semnata de catre conducatorul directiei tehnice de specialitate a Fondului, se transmit comisiei speciale. In vederea aprobarii listelor, comisia speciala poate verifica, prin sondaj, dosarele de dauna si creantele de asigurari cuprinse in acestea si, in toate cazurile in care considera ca este necesar, poate dispune reverificarea respectivelor dosare si/sau creante de asigurari.

Dupa aprobarea acestor liste de catre comisia speciala, se efectueaza platile indemnizatiilor/despagubirilor catre creditorii de asigurari, cu respectarea prevederilor legale.

De la data publicarii deciziei de inchidere a procedurii de redresare financiara si pana la data ramanerii definitive a hotararii de deschidere a procedurii de faliment impotriva asiguratorului, comisia speciala poate aproba despagubirile/indemnizatiile creditorilor de asigurari, urmand ca plata acestora sa se faca dupa ramanerea definitiva a hotararii mentionate [art. 20 alin. (1)-(5)].

Fondul asigura plata despagubirilor/indemnizatiilor catre creditorii de asigurari ai asiguratorilor aflati in faliment, in limitele plafonului de garantare si in conditiile prevazute de Legea nr. 213/2015 si de prezenta norma.

In vederea efectuarii platii sumelor cuvenite creditorilor de asigurari, Fondul procedeaza la verificarea documentelor justificative anexate de petent in sustinerea cererii de plata, a dosarelor de dauna si a evidentelor preluate de la asigurator, conform art. 23 alin. (1) din Legea nr. 503/2004, republicata, cu modificarile ulterioare [art. 21 alin. (1) si (2)].

Indemnizatiile/Despagubirile se platesc creditorilor de asigurari, persoane fizice si/sau juridice, potrivit conditiilor prevazute in contractele de asigurare incheiate cu societatea de asigurare in faliment, in conformitate cu prevederile prezentei norme.

Creditorii de asigurari prevazuti la alin. (1) sunt, dupa caz:

1. persoana asigurata (asiguratul) - persoana fizica sau juridica aflata in raporturi juridice cu asiguratorul debitor prin incheierea contractului de asigurare, putand avea si calitatea de parte contractanta;
2. beneficiarul asigurarii - terta persoana careia, in baza legii sau a contractului de asigurare, societatea de asigurare debitoare urmeaza sa ii achite sumele cuvenite ca urmare a producerii riscului asigurat;
3. persoana pagubita (in cazul asigurarii de raspundere civila) - persoana indreptatita sa primeasca despagubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract de asigurare de raspundere civila [art. 22 alin. (1) si (2)].

Creditorii de asigurari prevazuti la art. 22 alin. (2) isi pot recupera creantele de asigurari din disponibilitatile Fondului, in conformitate cu prevederile legale si ale prezentei norme.

Plata despagubirilor/indemnizatiilor se efectueaza creditorilor de asigurari astfel cum acestia sunt definiti la art. 22 alin. (2).

Platile catre o alta persoana decat creditorul de asigurari pot fi efectuate, dupa cum urmeaza:

1. mostenitorului legal sau legatarului de orice tip, pe baza certificatului de mostenitor, respectiv de legatar;
2. mostenitorului legal sau legatarului de orice tip, desemnat prin procura speciala autentica sa ii reprezinte pe ceilalti mostenitori legali, respectiv legatari, pe baza certificatului de mostenitor, respectiv de legatar;
3. parintelui pentru copilul sau minor in varsta de pana la 14 ani, pe baza actului de identitate al parintelui si a certificatului de nastere al copilului in varsta de pana la 14 ani; copiii cu varste intre 14 - 18 ani pot ridica personal compensatiile, cu incuviintarea prealabila scrisa a parintilor sau a tutorelui;
4. tutorelui sau curatorului, pentru titularii carora li s-a instituit tutela sau curatela pe baza actului de instituire a tutelei, respectiv a curatelei;
5. mandatarului titularului, pe baza de procura speciala autentica pentru incasarea despagubirii/indemnizatiei; creditorii de asigurari, persoane fizice/juridice cu domiciliul sau resedinta/sediul in strainatate, pot mandata o persoana fizica/juridica pentru incasarea despagubirii/indemnizatiei de la Fond, pe baza unei procuri eliberate conform legislatiei statului in care se elibereaza aceasta. In acest caz, mandatarul va prezenta procura si traducerea legalizata de catre un notar public roman;
6. in alte situatii, conform contractelor incheiate intre parti si prevederilor legale in vigoare [art. 23 alin. (1)-(3)].

Plata se face in moneda nationala - leu, iar, in cazul creantelor in valuta, plata se va efectua la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei din ziua efectuarii platii.

Indemnizatiile/Despagubirile cuvenite creditorilor de asigurari se pot plati de la Fond prin posta si/sau prin orice alte institutii de credit autorizate de Banca Nationala a Romaniei, inclusiv online. In vederea efectuarii platii sumelor cuvenite creditorilor de asigurari, Fondul poate sa incheie conventii/contracte de prestari de servicii cu oricare dintre aceste institutii.

Daca disponibilitatile Fondului nu sunt suficiente pentru efectuarea platilor de indemnizatii/despagubiri cuvenite creditorilor de asigurari, plata acestora se va efectua pe masura alimentarii Fondului cu resursele financiare prevazute de lege. Autoritatea de Supraveghere Financiara poate majora oricand cuantumul cotei procentuale pana la limita prevazuta la art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/2015 [art. 24 alin. (l)-(3)].

Conform prevederilor art. 266 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, creditorii de asigurari care au incasat indemnizatiile/despagubirile cuvenite de la Fond nu au dreptul sa solicite incasarea creantelor de asigurari in cadrul procedurii falimentului societatii de asigurare debitoare decat pentru sumele care depasesc plafonul de garantare prevazut de lege.

Fondul este indreptatit sa inregistreze la masa credala, in tot cursul procedurii de faliment, orice sume achitate creditorilor de asigurari, precum si orice dobanzi si/sau cheltuieli efectuate din disponibilitatile Fondului cu titlu de creante de asigurari, conform art. 18 din Legea nr. 213/2015.

Creditorul de asigurari poate urma si procedura de faliment a asiguratorului prevazuta de Legea nr. 85/2014 in vederea recuperarii creantei sale din activele asiguratorului aflat in procedura de faliment, inclusiv pentru suma cuvenita care depaseste plafonul de garantare prevazut de lege, prin inscrierea creantei sale la masa credala. Daca petentul a urmat procedura de faliment a asiguratorului anterior solicitarii adresate Fondului, in cuprinsul cererii de plata va preciza suma solicitata la masa credala. In situatia in care, la momentul depunerii cererii de plata la Fond, petentului i se distribuise o suma in cadrul procedurii de faliment, acesta va preciza in cuprinsul cererii de plata cuantumul sumei incasate. Daca, ulterior depunerii cererii de plata la Fond, petentul se inscrie la masa credala a asiguratorului in faliment, acesta va notifica Fondul [art. 25 alin. (1), (3) si (4)].

Potrivit art. 17 din Legea nr. 213/2015, creditorul de asigurari se poate inscrie la masa credala a asiguratorului in faliment, in vederea recuperarii creantei sale din activele asiguratorului aflat in faliment, inclusiv pentru suma cuvenita care depaseste plafonul de garantare prevazut de lege (art. 26).

Din ansamblul acestor reglementari rezulta ca procedura de valorificare a cererilor de despagubire sau de acordare a indemnizatiilor rezultate din politele de asigurare incheiate cu un asigurator aflat in procedura falimentului, are caracter necontencios, se desfasoara in fata Fondului de Garantare si se finalizeaza cu o decizie cu caracter administrativ care poate fi atacata in conditiile art. 19 din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiara, falimentul, dizolvarea si lichidarea voluntara in activitatea de asigurari. Potrivit alin. (2) a acestui articol, impotriva deciziei de respingere a cererii petentului avand ca obiect acordarea despagubirii sau indemnizatiei, se poate formula contestatie la Sectia de Contencios Administrativ a Curtii de Apel Bucuresti in termen de 10 zile de la comunicare.

In consecinta, se desprind urmatoarele considerente: Fondul de Garantare, ca persoana juridica de drept public, are rolul de a garanta plata despagubirii sau indemnizatiei solicitata de beneficiarul unei polite de asigurare incheiata cu o societate de asigurare aflata in faliment, dupa urmarea unei proceduri administrative necontencioase, in limita unui plafon maxim de asigurare pe persoana indreptatita prevazuta de lege; Fondul de Garantare nu preia functiile asiguratorului aflat in faliment si nu are obligatia directa de a proceda la acordarea in acest mod a despagubirii sau indemnizatiei, motiv pentru care nu poate fi antrenata in mod direct, intr-un proces de natura civila sau penala, pentru a fi obligata la plata despagubirii sau indemnizatiei; procedura necontencioasa administrativa desfasurata la cererea petentului de catre Fondul de Garantare, se finalizeaza printr-o decizie cu caracter administrativ emisa de Comisia speciala prevazuta de lege si, in masura in care prin aceasta decizie se resping in totul sau in parte pretentiile petentului, se deschide calea de atac a contestatiei in contencios administrativ la instanta competenta in mod exclusiv,; persoana care se pretinde beneficiar a despagubirii sau indemnizarii

are la dispozitie doua cai diferite de a obtine plata drepturilor sale, fie procedura descrisa de Legea nr. 213/2015 si Norma de aplicare nr. 16/2015, fie inscrierea cererii sale ca declaratie de creanta la masa credala a societatii de asigurare aflata in procedura falimentului, pentru intreaga suma solicitata sau, dupa caz, pentru partea din despagubire sau indemnizatie care depaseste plafonul de asigurare in limita caruia Fondul de Garantare are obligatia legala de a plati suma reprezentand despagubirea sau indemnizarea solicitata.

Prin urmare, actiunea judiciara introdusa de reclamanti pentru obligarea societati ide asigurare debitoare intrata in faliment la plata unor daune morale rezultand dintr-un fapt juridic ilicit, de natura civila, pentru care a fost incheiata o polita de asigurare, este supusa suspendarii de drept si, intrucat, aceeasi debitoare aflata in insolventa a trecut in etapa procedurii falimentului, incetarea actiunii judiciare pornita de reclamanti este legala si temeinica.

Trimiterea reclamantilor apelanti la prevederile art. 6 din Conventia Europeana asupra Drepturilor si Libertatilor Fundamentale, cu speciala privire a asigurarii liberului acces la justitie pentru a da eficienta dispozitiilor art. 262 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, nu se bucura de sustinere in sensul ca, in dreptul national un astfel de acces liber la justitie ar fi ingradit, deoarece din selectia dispozitiilor continute de Legea nr. 213/2015 mai sus expusa, rezulta fara putinta de tagada ca liberul drept de acces la justitie este asigurat, doar calea procedurala pentru exercitiul acestui drept este distincta, urmand a se valorifica potrivit institutiilor, termenelor si conditiilor prevazute de aceasta din urma lege, iar nu conform Legii nr. 85/2014, in conditiile in care reclamantii apelanti nu au inregistrat cerere de creanta in procedura falimentului, iar dupa producerea acestui deznodamant judiciar, valorificarea unor astfel de cereri este asigurata exclusiv de Legea nr. 213/2015.

Astfel, Curtea a respins apelul reclamantilor.