A Precierea Termenului Rezonabil » Consultă Avocat

A precierea termenului rezonabil

avocat pret
Activitati profesionale sau comerciale
28 martie 2020
avocatura bucuresti
Art. 6 § 1 din Conventie „1. Orice persoana are dreptul la audierea cauzei sale […] de catre o instanta […] care va decide […] asupra incalcarii drepturilor  si obligatiilor sale cu caracter civil [..]." Dreptul la un proces echitabil – Art 6 din Conventie
28 martie 2020

A precierea termenului rezonabil

A
precierea termenului rezonabil

  1. Principii

  1. Caracterul rezonabil al duratei unei proceduri se apreciaza in functie de circumstantele cauzei, care impun o evaluare globala (Boddaert impotriva Belgiei, pct. 36). Chiar daca etapele procedurii se deruleaza intr-un ritm acceptabil, durata totala a procedurii ar putea depa si totu si un „
    termen rezonabil
    ’ (Dobbertin impotriva Frantei, pct. 44).

  2. Art. 6 prevede celeritatea procedurilor judiciare, dar consacra totodata  si principiul, mai general, al unei bune administrari a justitiei. Trebuie sa gaseasca un echilibru just intre diferitele aspecte ale acestei cerinte fundamentale (Boddaert impotriva Belgiei, pct. 39).
  1. Criterii
  1. Pentru a examina daca durata unei proceduri penale a fost rezonabila, Curtea ia in considerare, in special, complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului  si pe cel al autoritatilor administrative  si judiciare competente [Konig impotriva Germaniei, pct. 99; Neumeister impotriva Austriei, pct. 21;
    Ringeisen impotriva Austriei
    , pct. 110; a se vedea, de asemenea,
    Pelissier  si Sassi impotriva Frantei
    (MC), pct. 67;
    Pedersen  si Baadsgaard

    impotriva Danemarcei, pct. 45].
  2. Complexitatea unei cauze poate tine, de exemplu, de numarul capetelor de acuzare, de persoanele implicate in procedura, cum ar fi inculpatii  si martorii, sau de dimensiunea internationala a litigiului (Neumeister impotriva Austriei, pct. 20: in speta, tranzactiile in litigiu aveau ramificatii in diferite tari, ceea ce a necesitat asistenta Interpolului  si punerea in aplicare a tratatelor de asistenta judiciara reciproca pentru a efectua anchete in strainatate, 22 de persoane fiind implicate, unele stabilite in strainatate). O cauza prezinta, de asemenea, o complexitate foarte mare atunci cand suspiciunile tin de infractionalitatea
    „gulerelor albe”,
    de exemplu, o frauda la scara larga care implica mai multe societati sau tranzactii complexe care urmaresc sa se sustraga de la controlul organelor de ancheta penala  si care necesita o expertiza contabila  si financiara importanta (C.P.  si altii impotriva Frantei, pct. 30).
  3. Chiar daca o cauza prezinta o anumita complexitate, Curtea nu considera ca fiind „rezonabile” perioade lungi inexplicabile de stagnare a procedurii (Adiletta  si altii impotriva

    Italiei, pct. 17: in speta, o perioada de treisprezece ani  si cinci luni intre sesizarea judecatorului de instructie  si interogarea suspectilor  si martorilor, o perioada de cinci ani, respectiv o noua perioada de un an  si noua luni intre momentul in care dosarul retransmis la magistratului care instrumenta cauza  si o noua retrimitere a partilor in cauza in judecata).
  4. Comportamentul reclamantului. Art. 6 nu impune reclamantului o cooperare activa cu autoritatile judiciare. Nu i se poate repro sa acestuia ca s-a folosit pe deplin de caile de atac oferite de dreptul intern. Cu toate acestea, comportamentul sau constituie un fapt obiectiv, neimputabil statului parat, care trebuie luat in considerare pentru a clarifica aspectul daca procedura a depa sit sau nu termenul rezonabil (Eckle impotriva Germaniei, pct. 82: in speta, reclamantii au produs in mod repetat incidente – in special, utilizarea sistematica a recuzarilor – de natura sa amane procedura, dintre care unele chiar puteau sugera o obstructionare deliberata).
  5. De exemplu, trebuie sa fie luata in considerare intentia reclamantului, care transpare din dosar, de a amana instrumentarea cauzei (I.A. impotriva Frantei, pct. 121: in speta, reclamantul a a steptat special sa fie notificat despre iminenta comunicarii dosarului procurorului Republicii pentru a solicita mai multe masuri suplimentare de instrumentare a cauzei).
  6. Reclamantul nu poate invoca perioada in care se ascundea, incercand sa se sustraga justitiei din tara sa. Atunci cand un acuzat fuge dintr-un stat care a aderat la principiul preeminentei dreptului nu exista motive sa se considere ca se poate plange cu privire la durata nerezonabila a procedurii pentru perioada ulterioara fugii sale, cu exceptia cazului in care exista motive suficiente de natura sa rastoarne aceasta prezumtie (Vayig impotriva Turciei,

    pct. 44).
  7. Comportamentul autoritatilor competente Art. 6 § 1 impune statelor contractante sa- si organizeze sistemul judiciar astfel incat instantele de judecata sa poata indeplini fiecare dintre cerintele sale (Abdoella impotriva Tarilor de Jos, pct. 24; Dobbertin impotriva Frantei,

    pct. 44).
  8. De si o supraincarcare temporara a rolului instantei de judecata nu angajeaza raspunderea autoritatilor in cazul in care acestea adopta, cu promptitudinea necesara, masuri adecvate pentru a remedia o astfel de situatie exceptionala (Milasi impotriva Italiei, pct. 18; Baggetta impotriva Italiei, pct. 23), supraincarcarea invocata de autoritati  si diferitele masuri luate pentru a remedia situatia au rareori o pondere decisiva pentru Curte (Eckle impotriva

    Germaniei, pct. 92).


  9. Miza litigiului pentru reclamant trebuie sa fie luata in considerare in aprecierea caracterului rezonabil al duratei procedurii. De exemplu, incarcerarea unei persoane aflate in arest preventiv constituie un element care trebuie luat in considerare pentru a se stabili daca decizia a fost pronuntata intr-un termen rezonabil in ceea ce prive ste temeinicia sa (Abdoella

    impotriva Tarilor de Jos, pct. 24: in speta, pentru cele 52 de luni de care a fost nevoie pentru solutionarea cauzei, a durat peste 21 de luni pentru a transmite, de doua ori, dosarul catre instanta suprema. Curtea considera inacceptabile astfel de perioade lungi de stagnare, mai ales ca era vorba despre o persoana aflata in detentie).
  1. C
    ATEVA EXEMPLE
  1. Depa siri ale termenului rezonabil
  • 9 ani  si 7 luni, fara o complexitate deosebita daca nu este vorba despre numarul de persoane in cauza (35), in ciuda masurilor luate de autoritati pentru a remedia supraincarcarea exceptionala a instantei dupa o perioada de greve (Milasi impotriva

    Italiei, pct. 14-20).
  • 13 ani  si 4 luni, tulburari politice in regiune  si supraincarcarea instantelor, eforturile statului de a le imbunatati conditiile de munca neincepand decat cativa ani mai tarziu (Baggetta impotriva Italiei, pct. 20-25).
  • 5 ani, 5 luni  si 18 zile, din care 33 luni intre pronuntarea hotararii  si redactarea sa integrala de catre magistratul insarcinat, in lipsa unor sanctiuni disciplinare adecvate (B. impotriva Austriei, pct. 48-55).
  • 5 ani  si 11 luni, complexitate produsa de numarul mare de persoane ce trebuiau audiate  si tehnicitatea documentelor de examinat intr-o cauza legata de abuz de incredere in stare agravata, care nu putea justifica o instrumentare a cauzei de 5 ani  si 2 luni, la care s-au adaugat mai multe perioade de inactivitate imputabile autoritatilor. astfel, daca etapa judecatii parea rezonabila, cea a instrumentarii cauzei nu putea fi considerata ca fiind efectuata cu diligenta (Rouille impotriva Frantei, pct. 29).
  • 12 ani, 7 luni  si 10 zile, fara o complexitate deosebita sau manevre pentru a intarzia procedura din partea reclamantului, insa o perioada de 2 ani  si mai mult de 9 luni intre depunerea cererii in fata instantei administrative  si obtinerea primului memoriu in aparare din partea administratiei fiscale (Clinique Mozart SARL impotriva Frantei,

    pct. 34-36).

  1. Nedepa sirea termenului rezonabil