Imposibilitate in cazul unui deputat de a obtine ridicarea imunitatii sale parlamentare pentru a se apara in cadrul urmaririi penale impotriva sa: art. 6 § 1 aplicabil; neincalcare
28 martie 2020GARANTII SPECIFICE
28 martie 2020
Identitate si autonomie
- Dreptul la dezvoltare personala si autonomie
- Art. 8 din Conventie protejeaza dreptul la dezvoltare personala si dreptul de a stabili si dezvolta relatii cu alte persoane si lumea inconjuratoare
[Niemietz impotriva Germaniei,
pct. 29; Pretty
impotriva Regatului Unit,
pct. 61 si 67; Oleksandr Volkov impotriva Ucrainei, pct. 165-167; El Masri
impotriva Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei
(MC), pct. 248-250, privind rapirea secreta extrajudiciara si detentia arbitrara ale reclamantului]. - Dreptul unor persoane care formeaza un cuplu de a formula o cerere de adoptie, precum si dreptul de a beneficia de examinarea echitabila a cererii lor, intra in domeniul de aplicare al notiunii de „viata privata", luand in considerare decizia acestora de a deveni parinti
(A.H. si altii impotriva
Rusiei,
pct. 383). In cauza Paradiso si Campanelli impotriva Italiei (MC), Curtea a examinat separarea imediata si ireversibila a unui cuplu de un copil nascut in strainatate prin intermediul unei maternitati de substitutie, precum si impactul acestei separari asupra dreptului la respectarea vietii lor private. Curtea a pus in balanta interesul general aflat in joc si interesul reclamantilor de a- si asigura dezvoltarea personala prin continuarea relatiei lor cu copilul (pct. 215). In cauza Lazoriva impotriva
Ucrainei,
Curtea a hotarat ca dorinta reclamantei de a mentine si de a dezvolta relatia cu nepotul sau de cinci ani, devenind tutorele sau legal, dorinta care avea o baza juridica si factuala adecvata, era, de asemenea, o chestiune care tinea de viata privata (pct. 66). In consecinta, adoptia copilului de catre persoane terte, care a avut ca efect incetarea raporturilor juridice dintre baiat si reclamanta si privarea acesteia de posibilitatea de a deveni tutorele copilului si de a-l lua in ingrijire, a constituit o ingerinta in dreptul acesteia la respectarea vietii private (pct. 68). -
Dreptul la dezvoltare personala si la autonomie personala nu acopera orice activitate publica pe care o persoana dore ste sa o desfa soare impreuna cu alte persoane [de exemplu, vanarea animalelor salbatice folosind caini de vanatoare Friend si altii impotriva Regatului Unit (dec.), pct. 40-43]. Intr- adevar, nu orice tip de relatie intra in sfera notiunii de viata privata. Astfel, dreptul de a detine un caine nu intra sub incidenta protectiei oferite de art. 8
(X. impotriva Islandei,
decizia Comisiei).
- Dreptul unei persoane de a- si afla originea
- Curtea a recunoscut ca dreptul unei persoane de a obtine informatii, cu scopul de a- si descoperi originea si identitatea parintilor sai, face parte integranta din identitatea protejata in temeiul dreptului la respectarea vietii private si de familie
[Odievre impotriva Frantei
(MC), pct. 42; Gaskin impotriva
Regatului Unit,
pct. 39]. - Curtea a hotarat ca statele nu au obligatia de a supune unui test ADN pretin sii tati, dar ca sistemul juridic trebuie sa ofere mijloace alternative care sa permita unei autoritati independente sa solutioneze rapid o actiune in stabilirea paternitatii. De exemplu, in cauza Mikulic impotriva Croatiei, pct. 52-55, reclamanta s-a nascut dintr-o relatie extraconjugala si s-a plans de incapacitatea sistemului judiciar croat de a solutiona actiunea in stabilirea paternitatii, lasand-o intr-o situatie de incertitudine cu privire la identitatea sa personala. In aceasta cauza, Curtea a hotarat ca, din cauza ineficientei instantelor nationale, reclamanta a trait o perioada lunga de timp intr-o stare de incertitudine in ceea ce prive ste identitatea personala a acesteia. In consecinta, autoritatile croate nu au reu sit sa ii garanteze reclamantei „respectarea" vietii sale private, la care avea dreptul in temeiul Conventiei
(ibidem,
pct. 68). Curtea a hotarat, de asemenea, ca trebuie sa existe proceduri care sa permita copiilor deosebit de vulnerabili, cum ar fi cei cu dizabilitati, sa aiba acces la informatii cu privire la filiatia lor
(A.M.M.
impotriva Romaniei,
pct. 58-65). - In cauza Odievre impotriva Frantei (MC), reclamanta, care fusese adoptata, a solicitat accesul la informatii care sa ii permita identificarea mamei si a familiei sale naturale, dar cererea acesteia a fost respinsa in cadrul unei proceduri speciale, care le permitea mamelor sa i si pastreze anonimatul; Curtea a hotarat ca nu este incalcat art. 8 in cazul in care statul asigura un echilibru just intre interesele concurente (pct. 44-49).
-
Cu toate acestea, in cazul in care dreptul national nu a pastrat un echilibru intre drepturile si interesele concurente aflate in joc, imposibilitatea unui copil abandonat la na stere de a avea acces la informatii privind originea acestuia, care nu permit identificarea persoanelor, sau de a solicita dezvaluirea identitatii mamei sale a constituit o incalcare a art. 8
(Godelli impotriva Italiei,
pct. 57-58).
- Convingeri religioase si filozofice
- Aspectul dorit
- Dreptul la un nume/documente de identitate
- Curtea a stabilit ca aspectele referitoare la numele si prenumele unei persoane intra sub incidenta dreptului la respectarea vietii private
[Mentzen impotriva Letoniei
(dec.); Henry Kismoun
impotriva Frantei]
.
Curtea a hotarat ca, in calitate de mijloc de identificare personala si de creare a unei legaturi cu o familie, numele unei persoane tine de viata sa privata si de familie si a constatat o incalcare a art. 8, intr-o cauza in care autoritatile au refuzat inregistrarea noului nume de familie al reclamantului dupa casatorie dupa ce acesta fusese inregistrat cu numele de familie comun sotilor
(Burghartz
impotriva Elvetiei,
pct. 24). - Curtea a hotarat ca prenumele intra, de asemenea, in domeniul de aplicare al „vietii private"
(Guillot impotriva Frantei,
pct. 21-22; Guzel Erdagoz impotriva Turciei, pct. 43; Garnaga impotriva
Ucrainei,
pct. 36). Cu toate acestea, Curtea a constatat ca unele legi privind inregistrarea prenumelor asigura un echilibru just, in timp ce altele nu fac acest lucru (a se compara Guillot impotriva Frantei cu
Johansson impotriva Finlandei)
.
Cu privire la schimbarea numelui in procesul de schimbare de sex, a se vedea S.V. impotriva Italiei, pct. 70-75 (a se vedea infra, Identitatea de gen). - Curtea a hotarat ca traditia de a demonstra unitatea familiei prin obligarea femeilor casatorite sa adopte numele sotilor acestora nu mai este compatibila cu Conventia
[Unal Tekeli impotriva Turciei,
pct. 67-68]. Curtea a constatat o incalcare a art. 14 (interzicerea discriminarii) coroborat cu art. 8, din cauza unui tratament discriminatoriu ca urmare a refuzului autoritatilor de a permite persoanelor care formau un cuplu binational sa i si pastreze propriul nume de familie dupa casatorie
(Losonci Rose si
Rose impotriva Elvetiei,
pct. 26). Simplul fapt ca un nume poate avea o conotatie negativa nu constituie o incalcare a art. 8
[Stjerna impotriva Finlandei,
pct. 42; Siskina si Siskins impotriva Letoniei (dec.);
Macalin Moxamed Sed Dahir impotriva Elvetiei
(dec.), pct. 31]. -
In ceea ce prive ste confiscarea documentelor necesare pentru dovedirea identitatii unei persoane, Curtea a constatat ca retinerea de catre o instanta nationala a actelor de identitate ale reclamantei, ulterior eliberarii sale din arest, a constituit o ingerinta in dreptul sau la respectarea vietii private, intrucat documentele respective ii erau deseori necesare in viata de zi cu zi pentru a- si dovedi identitatea
(Smirnova impotriva Rusiei,
pct. 95-97). Cu toate acestea, Curtea a hotarat, de asemenea, ca Guvernul poate refuza eliberarea unui nou pa saport unui cetatean care locuie ste in strainatate, in cazul in care decizia in cauza este justificata de motive legate de siguranta publica, chiar daca acest lucru ar putea avea implicatii negative pentru viata privata si de familie a acestuia
(M. impotriva
Elvetiei,
pct. 67).
- Identitatea de gen
[7]
- Art. 8 se aplica in ceea ce prive ste recunoa sterea juridica a identitatii de gen a transsexualilor care au facut obiectul unei interventii chirurgicale de schimbare de sex
[Hamalainen impotriva
Finlandei
(MC)], conditiile de acces la o interventie de acest tip
(Schlumpf impotriva Elvetiei;
L. impotriva Lituaniei; Y.Y. impotriva Turciei),
precum si recunoa sterea juridica a identitatii de gen a persoanelor transgen care nu au fost supuse sau nu doresc sa fie supuse unui tratament de conversie sexuala
(A.P., Gargon si Nicot impotriva Frantei,
pct. 95-96). - Curtea a examinat o serie de cauze referitoare la recunoa sterea oficiala a transsexualilor dupa o interventie chirurgicala de schimbare a sexului in Regatul Unit [Rees impotriva Regatului Unit;
Cossey
impotriva Regatului Unit; X, Y si Z impotriva Regatului Unit; Sheffield si Horsham impotriva Regatului
Unit; Christine Goodwin impotriva Regatului Unit
(MC); I. impotriva Regatului Unit (MC)]. In cauzele
Christine Goodwin impotriva Regatului Unit
(MC) si I. impotriva Regatului Unit (MC), Curtea a constatat o incalcare a art. 8, in lumina existentei unui consens european si international care favorizeaza recunoa sterea juridica a noului sex dobandit de persoanele transsexuale in urma unei operatii. In secolul al XXI-lea, dreptul transsexualilor de a se bucura pe deplin, asemenea concetatenilor acestora, de o dezvoltare personala si o integritate fizica si morala, nu poate fi considerat drept o chestiune controversata, care necesita timp, astfel incat sa poata fi clarificate aspectele pe care le implica. Pe scurt, trebuia sa se puna capat situatiei nesatisfacatoare in care se aflau persoanele transsexuale ulterior operatiei suferite, ele traind intre doua lumi, neapartinand cu adevarat niciunuia din sexe
[Christine Goodwin impotriva Regatului Unit
(MC), pct. 90; Grant impotriva Regatului Unit, pct. 40; L.
impotriva Lituaniei,
pct. 59]. - Un aspect important a fost accesul la interventiile chirurgicale de schimbare de sex si la alte tratamente destinate persoanelor transgen. De si nu a constatat existenta unui drept general de a avea acces la un astfel de tratament, Curtea a apreciat totu si ca refuzul acoperirii costurilor de catre sistemul de asigurari de sanatate pentru un astfel de tratament ar putea constitui o incalcare a art. 8
(Schlumpf
impotriva Elvetiei; Van Kuck impotriva Germaniei)
.
In mod similar, Curtea a constatat o incalcare intr- o cauza in care absenta unei legi care sa reglementeze interventiile chirurgicale de schimbare a sexului impiedica institutiile medicale sa ofere acces la astfel de proceduri (L. impotriva Lituaniei, pct. 57). Curtea s-a pronuntat, de asemenea, cu privire la amploarea marjei de apreciere de care beneficiaza statele in ceea ce prive ste recunoa sterea unei schimbari a identitatii de gen (A.P., Gargon si Nicot
impotriva Frantei)
. - In cauza Y.Y. impotriva Turciei, reclamantul a solicitat autorizatia de a suferi o interventie chirurgicala de schimbare a sexului. Cererea acestuia nu a fost aprobata, intrucat nu indeplinea cerinta prealabila privind incapacitatea permanenta de a procrea (pct. 44). Curtea a constatat ca, refuzand timp de multi ani sa ii ofere posibilitatea de a avea acces la o operatie de schimbare de sex, statul a incalcat dreptul reclamantului la respectarea vietii sale private (pct. 121-122)
- In cauza A.P., Gargon si Nicot impotriva Frantei, Curtea a hotarat ca, prin conditionarea recunoa sterii identitatii sexuale a persoanelor transgen de realizarea unei operatii sau a unui tratament de sterilizare (conditia privind sterilitatea), la care acestea nu doresc sa se supuna, s-a ajuns ca exercitarea deplina a dreptului lor la respectarea vietii private sa fie subordonata conditiei renuntarii la exercitarea deplina a dreptului lor la respectarea integritatii fizice, astfel cum este protejata nu doar de art. 8, ci si de art. 3 din Conventie (pct. 131), incalcandu-se astfel dreptul acestora la respectarea vietii private (pct. 135). Cu toate acestea, Curtea a constatat ca, in cadrul amplei marje de apreciere de care dispune, statul poate solicita stabilirea unui diagnostic prealabil de „sindrom de disforie de gen" (pct. 139-143) si efectuarea unui examen medical care sa confirme realizarea conversiei sexuale (pct. 150-154).
- In cauza Hamalainen impotriva Finlandei (MC), reclamanta s-a plans de faptul ca recunoa sterea deplina a noului sau sex a fost conditionata de transformarea casatoriei acesteia intr-un parteneriat inregistrat. Curtea a subliniat ca respectiva cauza ridica probleme care puteau avea implicatii pentru viata de familie a reclamantei (care se nascuse cu sex masculin si suferise o operatie de schimbare de sex, devenind femeie), deoarece, in temeiul dreptului intern, transformarea casatoriei existente intr- un parteneriat inregistrat necesita consimtamantul sotiei sale si, in plus, reclamanta si sotia ei aveau un copil impreuna. In consecinta, s-a constatat ca art. 8 din Conventie era aplicabil atat in ceea ce prive ste aspectul vietii private, cat si aspectul vietii de familie (pct. 60-61).
-
In cauza S.V. impotriva Italiei, autoritatile au refuzat schimbarea prenumelui reclamantului inainte de terminarea operatiei de schimbare de sex. Curtea a retinut ca refuzul s-a bazat pe motive pur formale si nu a luat in considerare faptul ca reclamantul se afla intr-un proces de tranzitie de gen de mai multi ani rezultand intr-o schimbare a infati sarii fizice si a identitatii sociale (pct. 70-75).
- Dreptul la identitate etnica
- Curtea a considerat ca identitatea etnica, in special dreptul membrilor unei minoritati nationale de a- si pastra identitatea si dreptul de a duce o viata privata si de familie conforma cu traditia lor, face parte din dreptul la respectarea vietii private si de familie, garantat de art. 8, iar statele au, in consecinta, obligatia sa faciliteze stilul de viata traditional al minoritatilor, si nu sa il obstructioneze in mod disproportionat. Curtea a constatat ca refuzul autoritatilor de a inregistra originea etnica a unei persoane, astfel cum a fost declarata de persoana in cauza, a constituit o neindeplinire a obligatiei pozitive a statului de a-i garanta reclamantului respectarea efectiva a vietii sale private
(Ciubotaru
impotriva Moldovei,
pct. 53). Se considera, de asemenea, ca efectuarea unei anchete adecvate privind motivele discriminatorii care au stat la baza unui eveniment care se incadra in contextul unei atitudini ostile generalizate impotriva comunitatii rome, precum si punerea in aplicare a unor mecanisme eficiente de drept penal, fac, de asemenea, parte din obligatia pozitiva a unui stat de a proteja respectarea identitatii etnice
(R.B. impotriva Ungariei,
pct. 88-91). - In contextul specific al unor demonstratii motivate de ostilitatea fata de un grup etnic, care implica, in general, mai degraba acte de intimidare decat violenta fizica, Curtea s-a inspirat din principiile stabilite in cauzele care privesc art. 10 din Conventie. Astfel, elementele cheie care trebuie stabilite sunt: daca declaratiile ofensatoare au fost facute intr-un context politic sau social tensionat, daca acestea au constituit un apel direct sau indirect la violenta, ura sau intoleranta si in ce masura puteau sa aiba consecinte daunatoare
(Kiraly si Domotor impotriva Ungariei,
pct. 72 si urm.). Este necesar sa existe un cadru juridic care sa incrimineze manifestatiile impotriva minoritatilor si sa asigure o protectie eficienta impotriva hartuirii, amenintarilor si abuzurilor verbale; in caz contrar, ar putea exista o perceptie potrivit careia autoritatile tolereaza astfel de intimidari verbale si perturbari (pct. 80). - Curtea a constatat incalcarea art. 8 coroborat cu art. 14 in cazul in care autoritatile nu i-au protejat pe reclamanti de un atac asupra caselor acestora si au avut un anumit rol in atacul respectiv si nici nu au desfa surat o ancheta efectiva interna, luand in considerare contextul general al prejudecatilor impotriva comunitatii rome in Ucraina
(Burlya si altii impotriva Ucrainei,
pct. 169-170). - S-a constatat ca faptul ca o femeie de etnie roma traia intr-o rulota face parte integranta din identitatea sa etnica, de care statul ar trebui sa tina seama atunci cand instituie masuri de evacuare fortata de pe un teren ocupat de rulote
[Chapman impotriva Regatului Unit
(MC), pct. 73; McCann
impotriva Regatului Unit,
pct. 55]. Curtea a constatat, de asemenea, o incalcare a art. 8 sub aspect procedural ca urmare a procedurii sumare de evacuare a unei familii de pe terenul ocupat de rulotele unde reclamantul si familia acestuia traiau de peste 13 ani si care fusese pus la dispozitie de autoritatea locala; Curtea a afirmat ca o ingerinta atat de grava impunea existenta unor „motive de interes public deosebit de solide" si acordarea unei marje reduse de apreciere autoritatilor
(Connors impotriva
Regatului Unit,
pct. 86). Cu toate acestea, Curtea a constatat deja ca politicile nationale de amenajare a teritoriului pot sa justifice deplasarea locurilor destinate rulotelor daca se pastreaza un echilibru just intre drepturile individuale ale familiilor care traiesc pe terenurile in cauza si drepturile privind mediul si alte drepturi ale comunitatii
[Jane Smith impotriva Regatului Unit
(MC), pct. 119-120; Lee impotriva
Regatului Unit
(MC); Beard impotriva Regatului Unit (MC); Coster impotriva Regatului Unit (MC)]. - Curtea a constatat ca pastrarea pe termen nedeterminat de catre autoritati a amprentelor digitale, a mostrelor celulare si a profilurilor genetice ale reclamantilor, ulterior incheierii procedurii penale indreptate impotriva lor, precum si utilizarea datelor in cauza pentru a deduce originea etnica a persoanelor implicate, a incalcat dreptul reclamantilor la respectarea identitatii etnice, garantat de art. 8 [5. si Marper impotriva Regatului Unit (MC), pct. 66].
- Curtea a constatat, de asemenea, ca orice stereotipizare negativa a unui grup, atunci cand aceasta atinge un anumit grad, este de natura sa afecteze sentimentul de identitate al grupului, precum si sentimentele de stima de sine si incredere in sine ale membrilor grupului. In acest sens, se poate considera ca aceasta stereotipizare afecteaza viata privata a membrilor grupului [Aksu impotriva
Turciei
(MC), pct. 58-61, in care reclamantul, de origine roma, s-a simtit ofensat de anumite pasaje din cartea „Tiganii din Turcia", consacrata comunitatii rome; Kiraly si Domotor impotriva Ungariei, pct. 43, privind manifestatii impotriva romilor, care au implicat mai degraba intimidari verbale si amenintari decat acte de violenta]. -
In cele din urma, legaturile sociale dintre migrantii stabiliti intr-o tara si comunitatea in care traiesc, indiferent daca exista sau nu o viata de familie, constituie o parte a identitatii sociale a unei persoane si intra sub incidenta art. 8
[Uner impotriva Tarilor de Jos
(MC), pct. 59].
- Apatridia, cetatenie si resedinta
- Curtea a recunoscut ca, in anumite circumstante, dreptul la cetatenie intra sub incidenta notiunii de viata privata
(Genovese impotriva Maltei)
.
Desi dreptul de a dobandi o anumita cetatenie nu este garantat ca atare de catre Conventie, Curtea a constatat ca un refuz arbitrar de acordare a cetateniei poate, in anumite circumstante, sa ridice o problema in temeiul art. 8, avand in vedere impactul refuzului in cauza asupra vietii private
[Karassev impotriva Finlandei
(dec.); 5livenko si altii impotriva
Letoniei
(dec.) (MC); Genovese impotriva Maltei]
.
Pierderea cetateniei deja dobandite poate constitui o ingerinta similara - daca nu chiar mai grava - in dreptul persoanei in cauza la respectarea vietii sale private si de familie
[Ramadan impotriva Maltei,
pct. 85; K2 impotriva Regatului Unit (dec.), pct. 49, in contextul unor activitati legate de terorism]. Pentru a stabili daca o astfel de ingerinta incalca art. 8, trebuie abordate doua aspecte distincte: daca decizia de revocare a cetateniei a fost arbitrara (un criteriu mai strict decat cel al proportionalitatii); si care au fost consecintele deciziei respective asupra reclamantului
[Ramadan impotriva Maltei,
pct. 86-89; K2 impotriva Regatului Unit (dec.), pct. 50]. - Art. 8 nu poate fi interpretat ca garantand, in sine, dreptul la un anumit tip de permis de sedere; alegerea privind acordarea permisului este, in principiu, o chestiune care tine de competenta exclusiva a autoritatilor nationale
[Kaftailova impotriva Letoniei
(radiere de pe rol) (MC), pct. 51]. Cu toate acestea, solutia propusa trebuie sa ii permita persoanei in cauza sa i si exercite in mod liber dreptul la respectarea vietii private si/sau de familie
(B.A.C. impotriva Greciei,
pct. 35; Hoti impotriva Croatiei,
pct. 121). Masurile de restrictionare a dreptului de sedere intr-o tara pot determina, in anumite cazuri, o incalcare a art. 8, daca acestea cauzeaza repercusiuni disproportionate asupra vietii private si/sau de familie a persoanelor in cauza
(Hoti impotriva Croatiei,
pct. 122). - In plus, in acest context, art. 8 poate implica obligatia pozitiva de a asigura exercitarea efectiva a vietii private si/sau de familie a reclamantului
(Hoti impotriva Croatiei,
pct. 122). In acela si caz, autoritatile nationale au incalcat, timp de mai multi ani, dreptul la respectarea vietii private al unui imigrant apatrid, intrucat nu au reglementat statutul de rezident al acestuia, lasandu-l astfel intr-o situatie de nesiguranta (pct. 126). Statul nu si-a respectat obligatia pozitiva de a furniza o procedura eficienta si accesibila sau o combinatie de proceduri care sa ii permita reclamantului sa obtina solutionarea aspectelor legate de continuarea sederii sale si statutul sau in Croatia, luandu-se in considerare in mod corespunzator interesele care tin de viata sa privata, in temeiul art. 8 (pct. 141). - Curtea a hotarat ca nereglementarea sederii persoanelor care au fost „ sterse" din registrul rezidentilor permanenti, ulterior declararii independentei Sloveniei, constituie o incalcare a art. 8
[Kuric si altii impotriva Sloveniei
(MC), pct. 339]. -
In cazul in care un neresortisant formuleaza o plangere credibila potrivit careia expulzarea in cauza risca sa ii incalce dreptul la respectarea vietii private si de familie, art. 13 coroborat cu art. 8 din Conventie impun statelor obligatia de a pune la dispozitia persoanei in cauza posibilitatea efectiva de a contesta decizia de expulzare sau refuzul prelungirii dreptului de sedere si de a beneficia de examinarea aspectelor relevante cu suficiente garantii procedurale si suficient de temeinic, de catre o instanta nationala adecvata, care ofera garantii corespunzatoare de independenta si impartialitate [De
Souza Ribeiro impotriva Frantei
(MC), pct. 83; M. si altii impotriva Bulgariei, pct. 122-132; Al-Nashif
impotriva Bulgariei,
pct. 133].
- Starea civila si statutul parental
- Curtea a considerat ca acele cauze care au ca obiect starea civila sau statutul parental ale unei persoane intra in sfera vietii private si de familie. In special, aceasta a constatat ca inregistrarea unei casatorii, fiind o recunoa stere juridica a starii civile a unei persoane, prive ste, fara indoiala, atat viata privata, cat si viata de familie, si intra sub incidenta art. 8 § 1
(Dadouch impotriva Maltei,
pct. 48). Decizia unei instante austriece de a anula casatoria unei reclamante a avut implicatii asupra statutului sau juridic si, in general, asupra vietii sale private. Cu toate acestea, avand in vedere caracterul fictiv al casatoriei, s-a constatat ca ingerinta in viata privata a acesteia a fost proportionala
(Benes impotriva
Austriei,
decizia Comisiei). - In mod similar, procedurile referitoare la identitatea unui persoane in calitatea acesteia de parinte intra sub incidenta vietii private si de familie. Astfel, Curtea a considerat ca stabilirea dispozitiilor legale de reglementare a relatiei dintre un tata si copilul sau prezumtiv intra in sfera vietii private
[Rasmussen impotriva Danemarcei,
pct. 33; Yildirim impotriva Austriei (dec.); Kruskovic
impotriva Croatiei,
pct. 20; Ahrens impotriva Germaniei, pct. 60; Tsvetelin Petkov impotriva Bulgariei,
pct. 49-59; Marinis impotriva Greciei, pct. 58], la fel ca si actiunea in tagada paternitatii a unui tata prezumtiv
(R.L. si altii impotriva Danemarcei,
pct. 38; Shofman impotriva Rusiei, pct. 30-32). In plus, dreptul unor persoane de a solicita o adoptie cu scopul de a deveni parinti intra in sfera de aplicare a vietii private
(A.H. si altii impotriva Rusiei,
pct. 383).