Evaziune fiscala cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal din 1969, art. 5 Cod penal
28 martie 2020Existenta unor debite fiscale restante si neprezentarea administratorului unei societati pentru a da relatii organului fiscal
28 martie 2020
Excluderea din materialul probator a proceselor-verbale in care au consemnat declaratiile faptuitorilor
Cuprins pe materii
: Camera preliminara. Excluderea din materialul probator a proceselor-verbale in care organul de urmarire penala a consemnat declaratiile faptuitorilor
Indice alfabetic
: Camera preliminara. Excluderea din materialul probator a proceselor-verbale in care organul de urmarire penala a consemnat declaratiile faptuitorilor
Legislatie relevanta
:
art. 345, 346, 305 alin.3, 307, 198, 282 alin.1 Cod procedura penala
Rezumat
:
Potrivit prevederilor art. 198 din Codul de procedura penala, procesul-verbal constituie mijloc de proba numai cu privire la constatarile personale
ale organului de urmarire penala sau ale instantei de judecata, referitoare la fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului. Atunci cand in procesul-verbal nu sunt consemnate constatari personale ale organului judiciar, ci declaratii ale unor persoane care au cunostinta despre o fapta prevazuta de legea penala, aceste declaratii pot constitui mijloace de proba numai daca provin de la persoanele prevazute de art. 97 alin. 2 lit. a) – c) din Codul de procedura penala (respectiv de la suspect, inculpat, persoana vatamata, parte civila, parte responsabila civilmente sau martor) si daca au fost obtinute cu respectarea dispozitiilor legale privind audierea acestora.
In cauza de fata, organele de urmarire penala au procedat la audierea persoanelor cu privire la care exista banuiala ca au savarsit fapte prevazute de legea penala, mai inainte de a dispune continuarea fata de acestea a urmaririi penale, asa cum prevad dispozitiile art. 305 alin. 3 din Codul de procedura penala, mai inainte de a li se aduce la cunostinta persoanelor in cauza ca au dobandit calitatea de suspect, de a le informa cu privire la faptele pentru care sunt cercetate, incadrarea juridica a acestora, precum si cu privire la drepturile prevazute de art. 83 din Codul de procedura penala
Prin urmare, retinand ca au fost nesocotite dispozitiile legale menite sa asigure respectarea dreptului la aparare si la un proces echitabil, in mod corect prima instanta a constatat ca este incident cazul de nulitate relativa, prevazuta de art. 282 al.1 C.pr.pen., ceea ce atrage excluderea din materialul probator a proceselor-verbale, deoarece vatamarea adusa inculpatilor nu poate fi inlaturata altfel.
Incheiere din 22 Decembrie 2015 a Curtii de Apel Galati
Prin incheierea din 24.09.2015, judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Vrancea, in baza art. 345 al.2 Cod procedura penala, cu referire la art. 282 Cod procedura penala si art. 346 al.4 Cod procedura penala, a desfiintat procesele-verbale de consemnare a sustinerilor orale din data de 03.08.2015, privind pe inculpatii: M.S., D.E.P, B.M.C., I.L., T.D.A, C.-N. A.-G. si S.C.P.
A
exclus probele mai sus mentionate.
A constatat necertificate procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate si a dispus remedierea deficientelor constatate.
A respins ca neintemeiate celelalte exceptii invocate de inculpatul I. L.
A respins ca neintemeiata exceptia invocata de inculpatul D.E.P.
A dispus inceperea judecatii.
Pentru a pronunta aceasta incheiere judecatorul de camera preliminara a retinut urmatoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 51/D/P/2015, al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Biroul Teritorial Vrancea au fost trimisi in judecata inculpatii: M.S., D.E.P, B.M.C., I.L., T.D.A, C.-N. A.-G. si S.C.P. si I.L., pentru savarsirea infractiunilor de trafic de droguri de risc in forma continuata, detinere si cumparare de droguri de risc in forma continuata pentru consum propriu, ambele in concurs real prev. de art. 2 al.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 35 al.1 C.pen. si art. 4 al.1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 al.1 C.pen., ambele cu aplicarea art. 38 al.1 C.pen.; inculpatii D.E.P., B.M.C. si I.L. au fost trimisi in judecata si pentru savarsirea infractiunilor de constituirea unui grup infractional organizat, prevazute de art. 367 al.1 C.pen.
In procedura Camerei Preliminare, conform art.345 C.pr.pen., inculpatii I.L. si D.E.P. au formulat exceptii privind rechizitoriul si actele de urmarire penala, dupa cum urmeaza :
1. Inculpatul D.E.P. a solicitat restituirea cauzei procurorului in vederea remedierii neregularitatii sesizate in rechizitoriu, in sensul retinerii aplicabilitatii art. 15 din Legea nr. 143/2000 conform caruia persoana care a comis una dintre infractiunile prevazute la art. 2-9 si in timpul urmaririi penale a denuntat si a facilitate identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit infractiuni legate de droguri, beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor de pedeapsa prevazute de lege.
In sustinerea exceptiei, inculpatul a aratat ca pe parcursul urmaririi penale a facut un denunt valorificat de organele de urmarire penala in conditiile art. 15 din Legea 143/2000.
Verificand exceptia invocata de inculpati, Tribunalul a constatat ca aceasta nu atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecatii, asa cum cer dispozitiile art. 346 al.3 lit. a C.pr.pen.
In acest sens, s-a retinut ca aplicarea art. 15 din Legea nr. 143/2000 este o chestiune ce tine de stabilirea limitelor legale ale pedepsei si individualizarea ei in caz de condamnare si nu de calificarea in drept a faptelor retinute in rechizitoriu.
Prin urmare, s-a aratat ca nu poate fi retinuta ca o neregularitate a actului de sesizare a instantei in sensul prevazut de legiuitor in normele ce reglementeaza procedura de camera preliminara.
2. Inculpatul I.L. a solicitat restituirea dosarului la procuror in vederea inlaturarii neregularitatii actului de sesizare a instantei si excluderea unor probe obtinute in mod nelegal.
Referitor la neregularitatea actului de sesizare, inculpatul a aratat ca acesta nu contine descrierea faptelor asociate acuzatiei aduse, activitatile de oferire spre vanzare, vanzare, transport, procurare, cumparare si detinere a vreunei cantitati de cannabis.
De asemenea, in rechizitoriu nu se regaseste activitatea de oferire spre vanzare si transport de droguri de risc.
In lipsa elementelor mentionate, in opinia inculpatului nu se pot alege din partea descriptiva actele materiale care s-ar potrivi acuzatiilor aduse.
In ce priveste probele obtinute nelegal, inculpatul a invocat nulitatea proceselor-verbale de consemnare a sustinerilor orale ale inculpatilor si ale martorilor intrucat eludeaza dreptul la aparare al inculpatului. Astfel, audierea amanuntita asupra faptelor s-a facut fara sa li se aduca inculpatilor la cunostinta in prealabil, drepturile, inclusiv dreptul la aparare.
S-a mai aratat ca fotografiile digitale extrase din spatiul de stocare al telefonului mobil marca … ridicat de la inculpatul I.L. sunt de asemenea, obtinute nelegal in opinia inculpatului, intrucat autorizarea judecatorului data in temeiul art. 138 al.1, lit.d C.pr.pen, prin incheierea nr.40/20.08.2015, indreptatea organele de urmarire penala doar la accesul in sistemul informatic, nu si la perchezitia informatica in scopul obtinerii de probe.
Procesul-verbal de prindere in flagrant nu este datat si nu se poate stabili daca a fost incheiat dupa inceperea urmaririi penale, pentru a fi considerat proba in procesul penal.
Declaratia de inculpat din data de 03.08.2015, data de inculpat are continutul alterat, intrucat cuprinde mentiunea „recunosc si regret fapta,, desi a uzat de dreptul de a nu da declaratie.
Procesele-verbale de transcriere a convorbirilor interceptate nu sunt certificate de procuror pentru autenticitate asa cum cer dispozitiile art. 143 al.4 C.pr.pen, fapt ce trebuie sanctionat cu excluderea ca proba.
Prin urmare, inculpatul a solicitat in temeiul art. 102 al.4 C.pr.pen excluderea tuturor probelor derivate din cele constatate nelegale.
Deliberand asupra exceptiilor formulate de inculpatul I.L., judecatorul de drepturi si libertati de la Tribunalul Vrancea a constatat ca acestea sunt intemeiate in parte.
Astfel, a retinut ca actul de sesizare a instantei contine datele prevazute de art. 286 C.pr.pen la care face trimitere art. 328 C.pr.pen., astfel incat se poate stabili obiectul si limitele judecatii, elemente in raport de care art. 346 al.3 lit.a C.pr.pen. prevede posibilitatea restituirii cauzei la parchet in procedura de Camera Preliminara.
Prin urmare, nu survine sanctiunea ceruta de restituire a rechizitoriului la procuror, inculpatului respectandu-i-se dreptul de a cunoaste faptele pentru care a fost trimis in judecata si incadrarea juridica a acestora.
Dintre celelalte exceptii invocate, prima instanta a retinut ca este intemeiata cea privind procesele-verbale de consemnare orala a sustinerilor inculpatilor.
Cu privire la acest aspect, Tribunalul a observat ca procesele-verbale mentionate cuprind o descriere amanuntita a faptelor fiecarui inculpat, ceea ce constituie o veritabila declaratie de inculpare luata inainte de inceperea urmaririi penale, adica inainte ca persoana audiata sa aiba vreo calitate in procesul penal (art. 305 al.3 C.pr.pen).
Consecinta este incalcarea dreptului la aparare (art. 89C.pr.pen.) prin neaducerea la cunostinta a drepturilor procesuale si a calitatii in care a fost audiat fiecare inculpat.
Totodata, prima instanta a avut in vedere ca persoana vizata nu poate fi audiata asupra faptelor constatate decat in calitate de suspect sau inculpat, declaratii ce sunt recunoscute ca mijloc de proba conform art. 97 C.pr.pen.
Asa fiind, consemnarea sustinerilor orale ale inculpatilor inainte de inceperea urmaririi penale
in personam
reprezinta o audiere anticipata permisa doar in cazul martorilor, conform art. 308 C.pr.pen.
Incalcandu-se dispozitiile legale referitoare la audiere, declaratii, probe si dreptul la aparare nu in sensul disp. art. 280 al.2 C.pr.pen. intrucat apararea nu era obligatorie la acel moment, prima instanta a constatat ca este incident cazul de nulitate relativa, prevazuta de art. 282 al.1 C.pr.pen., ceea ce atrage desfiintarea proceselor-verbale, intrucat vatamarea adusa nu poate fi inlaturata altfel.
Prima instanta a mai retinut ca fotografiile digitale extrase din spatiul de stocare al telefonului mobil marca … apartinand inculpatului I.L. nu sunt probe obtinute nelegal, pentru a fi excluse conform art. 102 Cod pr.penala. Sub acest aspect, a retinut ca art. 101 C. pr. pen. stabileste situatiile in care probele se considera a fi administrate neloial, iar art. 102 al.4 stabileste conditiile pe care probele derivate se exclud, si anume daca au fost obtinute in mod direct din probe obtinute in mod nelegal si nu puteau fi obtinute altfel.
In concret, s-a retinut ca fotografiile digitale au fost obtinute urmare a unei actiuni legale si anume a autorizarii de catre judecatorul de drepturi si libertati a accesului la sistemul informatic (telefonul mobil) ce a fost ridicat de la inculpatul I.L. cu ocazia perchezitiei domiciliare (incheierea nr. 40/20.08.2015 a Tribunalului Vrancea.
S-a mai retinut ca inculpatul I.L. nu a aratat care este vatamarea adusa prin capturarea imaginilor foto intrucat nu a fost alterata proba si nici nu a fost impiedicat sa ceara administrarea probelor pe care le considera necesare in conditiile prevazute de art. 99 si 100 Cod pr.penala.
Impotriva incheierii mai sus aratate au formulat contestatii Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Biroul Teritorial Vrancea si inculpatul I.L., criticand-o ca nelegala, pentru motivele expuse pe larg in partea introductiva a prezentei incheieri.
In esenta, motivele contestatiei formulate de Parchet au vizat nelegalitatea dispozitiei din incheierea contestata, privind excluderea din materialul probator a proceselor-verbale in care organul de urmarire penala a consemnat declaratiile orale ale inculpatilor, mai inainte de inceperea fata de acestia a urmaririi penale.
Inculpatul I.L., prin aparatorul ales, a reiterat in motivarea contestatiei aspectele invocate in fata judecatorului de camera preliminara de la prima instanta, solicitand, prin aparatorul ales, sa se constate neregularitatea actului de sesizare si sa se dispuna excluderea din materialul probator a fotografiilor digitale extrase din spatiul de stocare al telefonului mobil ridicat de la inculpat, deoarece perchezitia informatica a fost efectuata nelegal, nefiind autorizata de judecatorul de drepturi si libertati.
Contestatiile sunt nefondate, urmand a fi respinse, pentru urmatoarele considerente:
Examinand mai intai cauza in raport cu critica formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Biroul Teritorial Vrancea, Judecatorul de camera preliminara
de la Curtea de Apel Galati apreciaza, in acord cu prima instanta, ca procesele-verbale in care au fost consemnate declaratiile faptuitorilor, fata de care nu era inceputa urmarirea penala,
trebuie excluse din materialul probator administrat in cursul urmaririi penale, pentru urmatoarele considerente:
Potrivit prevederilor art.305 alin.1 din Codul de procedura penala, organul de urmarire penala legal sesizat dispune mai intai urmarirea penala cu privire la fapta (
in rem
), iar daca din datele si probele existente in cauza rezulta indicii rezonabile ca o anumita persoana a savarsit fapta pentru care s-a inceput urmarirea penala, procurorul dispune, potrivit alineatului 3 al aceluiasi articol, ca urmarirea penala sa se efectueze in continuare fata de aceasta (
in personam
).
In momentul inceperii fata de ea a urmaririi penale, persoana cu privire la care exista banuiala legitima ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala dobandeste calitatea de
suspect –
subiect procesual principal, care, potrivit prevederilor art. 78
din Codul de procedura penala are drepturile prevazute de lege pentru inculpat, daca legea nu prevede altfel.
Drepturile procesuale ale inculpatului, de care trebuie sa beneficieze si suspectul, daca legea nu prevede altfel, sunt cele prevazute de art.83 din Codul de procedura penala, respectiv:
- dreptul de a nu da nicio declaratie pe parcursul procesului penal, atragandu-i-se atentia ca daca refuza sa dea declaratii nu va suferi nicio consecinta defavorabila, iar daca va da declaratii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de proba impotriva sa;
- dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat si incadrarea juridica a acesteia;
- dreptul de a consulta dosarul, in conditiile legii;
- dreptul de a avea un avocat ales, iar daca nu isi desemneaza unul, in cazurile de asistenta obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;
- dreptul de a propune administrarea de probe in conditiile prevazute de lege, de a ridica exceptii si de a pune concluzii;
- dreptul de a formula orice alte cereri ce tin de solutionarea laturii penale si civile a cauzei;
- dreptul de a beneficia in mod gratuit de un interpret atunci cand nu intelege, nu se exprima bine sau nu poate comunica in limba romana;
- dreptul de a apela la un mediator, in cazurile permise de lege;
- dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale;
- alte drepturi prevazute de lege.
Potrivit prevederilor art. 307 din Codul de procedura penala, persoanei care a dobandit calitatea de suspect i se aduce la cunostinta, inainte de prima sa audiere, aceasta calitate, fapta pentru care este suspectata, incadrarea juridica a acesteia, drepturile prevazute de art. 83, incheindu-se in acest sens un proces-verbal.
Dispozitiile Noului Cod de procedura penala nu mai contin institutia „actelor premergatoare”, prevazuta de vechiul cod de procedura penala, si nu confera calitatea de mijloc de proba declaratiei faptuitorului, aceasta calitate avand-o, potrivit prevederilor art.97alin.2 lit. a din Codul de procedura penala, numai declaratiile suspectului sau ale inculpatului.
In cauza de fata, se observa ca organele de urmarire penala au procedat la audierea persoanelor cu privire la care exista banuiala ca au savarsit fapte prevazute de legea penala, mai inainte de a dispune continuarea fata de acestea a urmaririi penale, asa cum prevad dispozitiile art. 305 alin. 3 din Codul de procedura penala, mai inainte de a li se aduce la cunostinta persoanelor in cauza ca au dobandit calitatea de suspect, de a le informa cu privire la faptele pentru care sunt cercetate, incadrarea juridica a acestora, precum si cu privire la drepturile prevazute de art. 83 din Codul de procedura penala.
Imprejurarea ca relatarile celor in cauza cu privire la propriile fapte prevazute de legea penala nu au fost consemnate pe formulare de declaratii pentru suspect (calitate procesuala pe care inca nu o dobandisera), ci in procese-verbale intocmite de organele de urmarire penala, nu este de natura sa confere acestor inscrisuri vreo forta probanta cu privire la cele declarate de faptuitori, pentru urmatoarele considerente:
Potrivit prevederilor art. 198 din Codul de procedura penala, procesul-verbal constituie mijloc de proba numai cu privire la constatarile personale
ale organului de urmarire penala sau ale instantei de judecata, referitoare la fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului. Atunci cand in procesul-verbal nu sunt consemnate constatari personale ale organului judiciar, ci declaratii ale unor persoane care au cunostinta despre o fapta prevazuta de legea penala, aceste declaratii pot constitui mijloace de proba numai daca au fost obtinute in cadrul procesului penal, provin de la persoanele prevazute de art. 97 alin. 2 lit. a) – c) din Codul de procedura penala (respectiv de la suspect, inculpat, persoana vatamata, parte civila, parte responsabila civilmente sau martor) si daca au fost obtinute cu respectarea dispozitiilor legale privind audierea acestora.
Cu alte cuvinte, in cauza de fata, procesele-verbele intocmite de organele de urmarire penala, in care au fost consemnate declaratiile faptuitorilor, puteau constitui mijloace legale de proba numai daca, inainte de a fi audiati, li se aducea la cunostinta celor in cauza ca au calitatea de suspecti, erau informati cu privire la faptele pentru care sunt suspectati, incadrarea juridica a acestora si drepturile prevazute de art. 83 C. pr. pen.
Daca s-ar interpreta altfel, ar insemna sa se accepte ca este posibil ca, prin consemnarea declaratiei intr-un proces-verbal, organul judiciar sa obtina un mijloc de proba cu eludarea dispozitiilor legale imperative care reglementeaza audierea suspectului sau a inculpatului, si care garanteaza dreptul acestora la aparare si la un proces echitabil, ceea ce nu putea fi in intentia legiuitorului.
Prin urmare, retinand ca, in cauza de fata, organele de urmarire penala au nesocotit dispozitiile legale menite sa asigure respectarea dreptului la aparare si la un proces echitabil, in mod corect prima instanta a constatat ca este incident cazul de nulitate relativa, prevazuta de art. 282 al.1 C.pr.pen., ceea ce atrage desfiintarea proceselor-verbale, deoarece vatamarea adusa inculpatilor nu poate fi inlaturata altfel.
In ceea ce priveste exceptia neregularitatii actului de inculpare, invocata de inculpatul I.L.,
Curtea retine, in acord cu prima instanta, ca rechizitoriul nr.51/D/P/2015 al Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Biroul Teritorial Vrancea intruneste cerintele de continut si de forma prevazute de art. art. 328 C.pr.pen.
Contrar celor sustinute in motivarea contestatiei, Curtea consta ca actul de inculpare cuprinde elementele esentiale prevazute de lege privind faptele retinute in sarcina inculpatului (data savarsirii, descrierea faptelor, modalitatea de comitere a infractiunii), astfel ca in mod corect a considerat prima instanta ca exceptia privind neregularitatea actului de sesizare este nefondata si a respins-o ca atare.
Nici solicitarea inculpatului I.L., privind excluderea din materialul probator a fotografiilor digitale
extrase din spatiul de stocare al telefonului mobil marca … ridicat de la acesta, nu poate fi primita, pentru urmatoarele considerente:
Asa cum in mod corect a retinut prima instanta, fotografiile digitale au fost obtinute urmare autorizarii de catre judecatorul de drepturi si libertati de la Tribunalul Vrancea a accesului la sistemul informatic (telefonul mobil) ce a fost ridicat de la inculpatul I.L. cu ocazia perchezitiei domiciliare (incheierea nr. 40/20.08.2015 a Tribunalului Vrancea).
Intelesul termenului
acces intr-un sistem informatic
este lamurit prin prevederile art. 138 al.3 C. pr. pen., conform carora prin aceasta sintagma se intelege activitatea de
patrundere intr-un sistem informatic sau mijloc de stocare a datelor informatice (…) in scopul de a identifica probe
. Or, in cauza de fata, patrunderea in sistemul telefonului mobil apartinand inculpatului I.L. s-a facut legal, in baza autorizatiei emise de judecatorul de drepturi si libertati, iar identificarea si captarea imaginilor sunt rezultatul unei actiuni legale si nu a unei interventii neautorizate.
Faptul ca in dispozitivul incheierii sunt indicate ca temei al autorizarii prevederile art. 138 lit. d) C. pr.pen., care se refera
localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice
, si nu cele ale art. 138 lit.b), privind
accesul intr-un sistem informatic,
nu atrage nelegalitatea probelor astfel obtinute, atata vreme cat expozitivul incheierii lamureste intelesul dispozitivului, in sensul ca judecatorul de drepturi si libertati a admis cererea organului de urmarire penala astfel cum a fost formulata si a autorizat accesul in sistemul telefonului mobil apartinand inculpatului I.L., in vederea obtinerii de probe.
Fata de cele mai sus aratate, judecatorul de camera preliminara de la Curtea de Apel Galati constata ca motivele contestatiilor formulate atat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Biroul Teritorial Vrancea, cat si de inculpatul I.L., astfel ca, in baza art. 425 ind.1 alin.7 pct. 1 lit. b C. pr. pen., va respinge, ca nefondate, ambele contestatii.