Valorificarea integrala a adeverintelor si nu numai sporul pentru lucrul sistematic

Principiul contributivitatii consacrat de art. 2 lit. c) din Legea nr.263/2010 se opune neluarii in seama la stabilirea stagiului de cotizare si, implicit, a punctajului mediu anual pe baza caruia se determina pensia, a unei perioade in care un asigurat a fost retribuit in acord global sau pentru munca suplimentara in conditiile in care drepturile de asigurari sociale se cuvin in temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.

Asadar, in masura in care un anumit venit a avut caracter permanent si, ca urmare, a constituit baza de calcul pentru contributiile de asigurari sociale, acesta trebuie avut in vedere la determinarea pensiei in sistemul Legii nr. 263/2010.

In aceste conditii, reclamantul este indreptatit sa beneficieze de calcularea punctajului mediu anual in concordanta cu veniturile avute si, in special, in concordanta cu contributiile realizate la fondul asigurarilor sociale.

Art. 76 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, aprobate prin HG nr. 257/2011 Art. 2 lit. c) din Legea nr.263/2010 Decizia ICCJ nr. 19/2012 - recurs in interesul legii

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata initial pe rolul Tribunalului Constanta la data de 04.08.2017, sub numar de dosar .../118/2017, reclamantul [...] a solicitat in contradictoriu cu parata Casa Judeteana de Pensii Constanta obligarea acesteia la emiterea unei decizii de recalculare cu valorificarea veniturilor atestate de adeverintele nr. .../2017, nr. .../26.05.2017 I, nr.

.. ./26.05.2017 II si nr. .. ./26.05.2017 III, cu obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

In considerentele de fapt, reclamantul a aratat ca nu au fost valorificate veniturile brute testate de adeverinte, desi decizia nr. 19/2012 a ICCJ impune acest lucru. De asemenea, in ceea ce priveste sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal de lucru este incidenta Decizia nr. 5/20101 a ICCJ potrivit careia veniturile realizate din munca prestata peste programul normal de lucru sunt venituri cu caracter tarifar ce trebuie luate in considerare la stabilirea pensiei pentru munca depusa intrucat pentru aceste sume s-a platit contributia de asigurare sociale de stat.

In drept, au fost invocate disp. din Legea nr. 263/2010.

In dovedirea sustinerilor, au fost anexate cererii formulate inscrisuri in copie.

Parata a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii ca nefondata, motivat de faptul ca salariile brute mentionate in adeverintele nr. .../26.05.2017 (I II III) nu pot fi valorificate in determinarea punctajului mediu anual intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiei conform legislatiei anterioare datei de 01.04.2001, acestea fiind fructificate sub forma salariilor tarifare de incadrare sa sporurilor cu caracter permanent acordate.

Pentru dovedirea pretentiilor si a apararilor formulate, instanta a administrat proba cu inscrisuri, fiind depus dosarul administrativ al reclamantului.

Prin sentinta civila nr. 2238 din 24 octombrie 2017, Tribunalul Constanta a admis in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul [...], in contradictoriu cu parata Casa Judeteana de Pensii Constanta si a obligat parata sa emita reclamantului o decizie de recalculare a pensiei, incepand de la data de 1.07.2017, cu valorificarea sporului pentru lucru sistematic peste durata normala, atestat de adeverintele nr. .../25.05.2017, nr. .../26.05.2017 (I, II si III) emise de SC [...], precum si la plata catre reclamant a sumei de 500 lei reprezentand cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarele:

Drepturile de pensie ale reclamantului au fost stabilite incepand cu data de 12.09.2016, prin decizia nr. .../15.11.2016. Prin cererea inregistrata sub nr. .. ./07.06.2017, reclamantul a solicitat recalcularea acestor drepturi cu valorificarea veniturilor atestate de adeverintele nr. .../2017, nr. .../26.05.2017 I, nr. .../26.05.2017 II si nr. .../26.05.2017 III. Cererea de recalculare a fost solutionata prin adresa nr. 41137/17.07.2017.

Adeverintele nr.
.../2017
emisa de [...], nr. .../26.05.2017 I, nr. .../26.05.2017 II si nr. .../26.05.2017 III emise de SC [...]
atesta sporuri (spor vechime, spor santier, spor conditii grele, spor program prelungit) si salarii brute obtinute de catre reclamant.

Potrivit art.107 alin.3 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,
pensia poate fi recalculata prin adaugarea veniturilor si/sau a stagiilor de cotizare, prevazute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.
Conform dispozitiilor art. 96 alin.2 din Legea nr. 263/2010, potrivit carora
punctajul lunar se calculeaza prin raportarea castigului salarial brut/solda bruta sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, la castigul salarial mediu brut din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.

In conformitate cu prevederile art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, sistemul public de pensii se organizeaza si functioneaza avand ca principiu de baza
principiul contributivitatii conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurari sociale cuvenindu- se in temeiul contributiilor sociale platite.
Potrivit art. 19, constituie stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asiguratii datoreaza si/sau platesc contributii de asigurari sociale in sistemul public de pensii.

S-a retinut de asemenea si Decizia nr. 19/2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin care s-a stabilit ca principalul element obiectiv apt sa conduca la o justa si legala stabilire si reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat il reprezinta contributiile de asigurari sociale platite, astfel ca la stabilirea si reactualizarea drepturilor de pensie
trebuie luate in calcul toate sporurile si alte venituri de natura salariala pentru care angajatorul/angajatul a platit contributia pentru asigurarile sociale de stat.
Astfel, conditia esentiala pentru luarea in calcul a unor venituri la stabilirea punctajului lunar este plata contributiei de asigurari sociale.

Totodata,
in ceea ce priveste sporul pentru lucrul sistematic peste durata normala,
prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 5/2010, pronuntata in procedura recursului in interesul legii, s-a stabilit ca
sumele platite pentru munca prestata de fostii salariati in regim de lucru prelungit, in conditiile art. 1 si 2 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952, se au in vedere la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public.

In plus, potrivit Anexei nr. 15 pct. V la HG nr. 257/2011, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal se utilizeaza la determinarea punctajului mediu anual atat pentru perioadele anterioare, cat si pentru cele ulterioare datei de 1.04.1992, data intrarii in vigoare a Legii nr. 49/1992.

De altfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit in mod constant in jurisprudenta sa ca drepturile de asigurari sociale cuvenite in baza contributiilor de asigurari sociale platite constituie un bun patrimonial in sensul art.1 din Protocolul nr.1 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale.

Ca urmare, reclamantul este indreptatit sa beneficieze de luarea in considerare si a sumelor incasate cu titlu de spor pentru lucru sistematic peste durata normala, mentionat in adeverintele nr. 78/2017 emisa de [...], nr. 400/26.05.2017 I, nr. 400/26.05.2017 II si nr. 400/26.05.2017 III emise de SC [...].

In speta, valorificarea acestui spor din adeverinta trebuia sa fi fost facuta, astfel cum prevede art. 107 alin. 5 din Legea nr. 263/2010,
incepand cu luna urmatoare celei in care a fost inregistrata solicitarea,
respectiv de la data de
01.07.2017.

In ceea ce priveste celelalte sporuri atestate de adeverinte, analizand probele administrate, respectiv datele privitoare la activitatea in munca, instanta constata ca acestea au fost fructificate la emiterea deciziei nr. 372084/15.11.2016. In conditiile in care reclamantul nu a formulat critici concrete cu privire la ce anume greseli ar fi savarsit parata cu ocazia preluarii datelor din adeverinte, acesta nu a facut dovada sustinerilor sale in sensul ca mentiunile nu au fost luate in considerare la stabilirea pensiei sale.

Referitor la
salariile brute,
potrivit mentiunilor din cuprinsul adeverintelor, unitatea
a platit CAS, in perioada mentionata,
fara a rezulta in mod cert ca intreaga valoare a drepturilor salariale atestate de adeverinte a constituit baza de calcul a contributiilor de asigurari sociale pentru a fi avuta in vedere la calcularea pensiei. Ca urmare, in conditiile in care nu exista o atestare cu caracter expres a platii contributiilor de asigurari sociale in mod concret pentru salariile brute indicate in adeverinte, acestea nu au putut fi avute in vedere.

Pentru considerentele aratate, instanta a admis in parte cererea de chemare in judecata si a obligat parata Casa Judeteana de Pensii Constanta sa emita reclamantului o decizie de recalculare a pensiei, incepand de la data de 01.07.2017, cu valorificarea sporului pentru lucru sistematic peste durata normala, atestat de adeverintele nr. 78/25.05.2017 emisa de [...] si nr. .../26.05.2017 (I , II si III) emise de SC [...].

In ceea ce priveste cheltuielile de judecata,
in conformitate cu dispozitiile art. 453 NCPC, instanta a constatat ca cererea reclamantului privind acordarea cheltuielilor de judecata este intemeiata, avand in vedere faptul ca parata s-a aflat in ipoteza prevazuta de textul de lege, aceea de a fi pierdut procesul.

Drept urmare, parata a fost obligata la plata catre reclamant a sumei de 500 lei - cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocat.

Impotriva acestei sentinte a formulat apel reclamantul [...], invocand in esenta urmatoarele:

Instanta de fond a inteles sa interpreteze in mod eronat mentiunile din adeverintele depuse de catre contestator, apreciind doar in parte cu privire la drepturile mentionate in cuprinsul acestor adeverinte, in speta doar in sensul luarii in considerare a sporului pentru lucrul sistematic peste durata normala.

Motivarea instantei pentru neluarea in calcul si a veniturilor brute inscrise in adeverintele depuse a constat in faptul ca, potrivit mentiunilor din cuprinsul adeverintelor, unitatea a platit CAS in perioada mentionata, fara a rezulta in mod cert ca intreaga valoare a drepturilor salariale atestate de adeverinte a constituit baza de calcul a contributiilor de asigurari sociale pentru a fi avuta in vedere la calcularea pensiei. Ca urmare, in conditiile in care nu exista o atestare cu caracter expres a platii contributiilor de asigurari sociale in mod concret pentru salariile brute indicate in adeverinte, acestea nu pot fi avute in vedere.

In ceea ce il priveste, precum si practica a demonstrat-o in nenumarate randuri, faptul ca un angajator mentioneaza expres in adeverinta emisa faptul ca au fost acordate anumite venituri brute, precum si faptul ca pentru perioadele mentionate s-a retinut si virat contributia pentru pensia suplimentara si CAS, inseamna exact acest lucru, ca au fost platite contributiile CAS cu raportare la veniturile mentionate.

Retinerea si virarea sumelor se refera la veniturile realizate de catre contestator, fie ca este vorba de venituri brute, fie ca este vorba de venituri suplimentare ca urmare a beneficierii de sporuri sau alte indemnizatii dovedite tocmai prin mentionarea lor in adeverintele eliberate care sunt totodata si asumate de catre emitent.

In ceea ce il priveste pe reclamant, toate unitatile emitente mentioneaza retinerea si virarea CAS-ului si a contributiei pentru pensia suplimentara la modul general, nefiind distinctii desi adeverintele care cuprind aceste mentiuni se refera la grupe de munca cat si la sporuri, venituri brute, indemnizatii de conducere, iar instantele (mai putin cazul de fata) le iau in calcul la momentul pronuntarii unei decizii de admitere a contestatiei, in vasta practica judiciara.

Pentru toate aceste considerente, solicita admiterea apelului formulat, cu consecinta admiterii contestatiei in totalitate si cu privire la luarea in considerare a veniturilor brute realizate, precum si obligarea paratei intimate la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul apel.

Intimata parata nu a formulat intampinare.

In apel s-a administrat proba cu inscrisuri, fiind solicitate relatii de la [...] si [...], prin lichidator judiciar [...], cu privire la baza de calcul a contributiilor de asigurari sociale pentru veniturile din adeverintele
...
din 25.05.2017 si
...
I,
...
II si
...
III din 26.05.2017.

Analizand sentinta apelata prin prisma criticilor formulate, a sustinerilor partilor, a prevederilor legale aplicabile si a probatoriului administrat in cauza, in conformitate cu art. 476-480 Cod pr. civila, Curtea constata ca apelul este fondat, pentru urmatoarele considerente:

Este adevarat ca in adeverintele nr. .../25.05.2017 emisa de [...] si nr. .../26.05.2017 emisa de [...] prin lichidator [...] se face o mentiune cu caracter general in sensul ca s-a achitat CAS, fara a se indica in concret daca s-a achitat contributia de asigurari sociale pentru veniturile atestate in adeverinte.

Dar, la solicitarea Curtii, cu adresele nr. 60/19.04.2018 respectiv nr. 458/08.05.2018, emitentii adeverintelor au confirmat ca s-a virat contributia de asigurari sociale raportat la veniturile brute indicate in cele doua adeverinte.

Din prevederile art.76 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010 aprobate prin HG nr. 257/2011 rezulta ca veniturile care sunt avute in vedere pentru determinarea punctajului mediu anual pot rezulta fie din carnetul de munca, fie din adeverinte eliberate de angajator. Cererea de recalculare a pensiei a fost formulata de reclamanti sub imperiul Legii nr. 263/2010.

Ca urmare, ceea ce este important este ca angajatorul, caruia ii incumba raspunderea pentru veridicitatea datelor inscrise in adeverinta conform art. 125 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, potrivit cu care angajatorii sau orice alti detinatori de arhive sunt direct raspunzatori, in conditiile legii, de legalitatea, exactitatea si corectitudinea datelor, elementelor si informatiilor pe care le inscriu, in baza documentelor detinute, in adeverintele pe care le elibereaza in vederea stabilirii, recalcularii sau revizuirii drepturilor de pensie, a atestat veniturile si virarea contributiei de asigurari sociale.

Principiul contributivitatii, reglementat de Legea nr. 263/2010 in art. 2 lit. c nu este un principiu nou in sistemul asigurarilor sociale, el regasindu-se si in Legea nr. 19/2000 art. 2 lit. e) si, intr-o alta formulare, in art. 1 alin. 2, art. 3 si art. 21 din Legea nr. 3/1977, din perspectiva acestui principiu importanta fiind incasarea respectivelor venituri si achitarea contributiei de asigurari sociale.

Este adevarat ca la pct.VI din Anexa 15 la HG nr. 257/2011, ca si la punctul VI din Anexa 1 la OUG nr. 4/2005, se face o mentiune potrivit cu care nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, anumite venituri indicate in mod expres, precum si alte sporuri care nu au avut caracter permanent.

Dar, acest text legal nu exclude pur si simplu anumite venituri din procesul de recalculare, nefiind vorba de un act discretionar al legiuitorului, care sa nu aiba nici o justificare.

Aceste venituri sunt excluse din recalculare pentru un motiv, respectiv faptul ca aceste venituri nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 si, pe de alta parte, nu au avut caracter permanent.

Dar, daca anumite venituri au fost avute in vedere de legislatia anterioara datei de 1 aprilie 2001 la calcularea pensiei si au avut un caracter permanent, aceste venituri trebuie avute in vedere la stabilirea pensiei si in conformitate cu Legea nr. 263/2010, si nu pot fi incluse intre veniturile la care se refera mentiunea de la punctul VI din Anexa 15 la H.G. nr.257/2011, care nu sunt avute in vedere la stabilirea pensiei.

Intr-adevar, principiului contributivitatii consacrat de art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 se opune neluarii in seama la stabilirea stagiului de cotizare si, implicit, a punctajului mediu anual pe baza caruia se determina pensia a unei perioade in care un asigurat a fost retribuit in acord global sau pentru munca suplimentara in conditiile in care drepturile de asigurari sociale se cuvin in temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.

Asadar, in masura in care un anumit venit a avut caracter permanent si, ca urmare, a constituit baza de calcul pentru contributiile de asigurari sociale, acesta trebuie avut in vedere la determinarea pensiei in sistemul Legii nr. 263/2010.

In aceste conditii, reclamantul este indreptatit sa beneficieze de calcularea punctajului mediu anual in concordanta cu veniturile avute si, in special, in concordanta cu contributiile realizate la fondul asigurarilor sociale.

Veniturile a caror valorificare o solicita reclamantul nu a avut caracter sporadic sau ocazional, astfel cum rezulta din cuprinsul adeverintei prezentate.

In consecinta, la determinarea punctajului mediu anual in vederea stabilirii cuantumului pensiei la care este indreptatit reclamantul trebuie avute in vedere si veniturile astfel cum sunt evidentiate de adeverinta depusa de acesta.

Mai trebuie avut in vedere ca prin Decizia nr. 19/2012 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in recurs in interesul legii s-a stabilit cu caracter obligatoriu ca „
in interpretarea si aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public daca au fost incluse in baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale
.”

In considerentele acestei decizii s-au retinut urmatoarele:

„In aceste conditii, neluarea in considerare a unor sume pentru care s-au platit contributiile de asigurari sociale echivaleaza cu o incalcare a principiului contributivitatii, avand drept finalitate nerealizarea scopului avut in vedere de legiuitor, astfel cum de altfel a statuat Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronuntata in recurs in interesul legii privind interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005.

In plus, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit in jurisprudenta sa ca drepturile de asigurari sociale cuvenite in baza contributiilor de asigurari sociale platite constituie un bun patrimonial in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de statul roman prin Legea nr. 30/1994.

Cu titlu de exemplu este de mentionat Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronuntata in Cauza Ana Maria Frimu s.a. impotriva Romaniei, prin care Curtea, desi a respins cererea ca inadmisibila, a reafirmat faptul ca art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie garanteaza plata prestatiilor sociale pentru persoanele care au achitat contributii la bugetul asigurarilor sociale (relevanta in acest sens este si Cauza Constantin Abaluta s.a. impotriva Romaniei).

De asemenea, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis ca drepturile de asigurari sociale sunt legate de plata contributiilor de asigurari sociale specifice, considerandu-se ca dreptul la alocatia de urgenta (pentru care reclamantul platise contributia specifica) reprezinta un drept patrimonial in sensul art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Hotararea in Cauza Gaygusuz impotriva Austriei din 16 septembrie 1996.

In concluzie, principalul element obiectiv apt sa conduca la o justa si legala stabilire si reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurari sociale de stat il reprezinta contributiile de asigurari sociale platite, astfel ca la stabilirea si reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate in calcul toate sporurile si alte venituri de natura salariala pentru care angajatorul/angajatul a platit contributia pentru asigurarile sociale de stat”.

Aceste aspecte de principiu sunt aplicabile si interpretarii prevederilor Legii nr. 263/2010.

In cauza, astfel cum s-a aratat deja, s-a constatat ca sunt indeplinite conditiile pentru ca veniturile atestate de adeverintele respective sa fie valorificate in calculul punctajului, fiind confirmata plata contributiei de asigurari sociale.

Totodata, reclamantul a formulat o cerere de recalculare a pensiei in conformitate cu art.107 alin.3 din Legea nr. 263/2010 la care parata a raspuns cu adresa nr. 41137/17.07.2017, fara a emite o decizie de solutionare a acestei cereri, astfel incat reclamantul era indreptatit sa se adreseze direct instantei pentru solutionarea cererii sale, in exercitarea dreptului de acces la o instanta prevazut de art
.6
din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

De asemenea, se are in vedere ca atat potrivit art.165 al. 1 din Legea nr. 263/2010, pentru perioada 1991 - 2007 se au in vedere salariile brute in calculul punctajului mediu anual.

Oricum, potrivit art.96 al.2 din Legea nr. 263/2010, regula este ca punctajul lunar se calculeaza prin impartirea salariului brut care a constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale la valoarea castigului salarial mediu brut din luna respectiva.

In cadrul Capitolului IX din Legea nr. 263/2010, care cuprinde dispozitii tranzitorii, este cuprins si art. 165 in care se stabileste ca la determinarea punctajelor lunare, pentru perioada 01.07.1977 - 31.12.1990, se folosesc salariile nete.

Dar, impartirea salariului net, care are o valoare inferioara celui brut, la valoarea castigului salarial mediu brut din luna respectiva ar prejudicia asiguratul, raportarea facandu-se intre sume determinate diferit.

Pentru acest motiv, in mod evident, in Anexa nr. 7 la Legea nr. 263/2010 s-a stabilit pentru perioada 1938 - 1990 atat valoarea salariului anual brut, cat si a celui net, astfel incat pentru eventualitatea in care in calcul se are in vedere venitul net al asiguratului, raportarea sa se faca la salariul net din perioada aceea, astfel incat asiguratul sa nu fie prejudiciat prin scaderea nejustificata a punctajului mediu anual si sa nu fie incalcat principiul contributivitatii.

Ca urmare, a rezultat ca prevederile art. 165, ca norme tranzitorii, urmaresc facilitarea colectarii datelor, pornind de la realitatea ca in perioada 01.07.1977 - 31.12.1990 in carnetul de munca se atesta venitul net, pentru a evita realizarea de catre casele de pensie a unui calcul invers in scopul determinarii venitului brut astfel incat sa se respecte formula de calcul prevazuta de art.96 al.2 din Legea nr. 263/2010, punctajul calculandu-se direct raportat la venitul net.

Aceasta nu exclude, insa, posibilitatea ca, in situatia in care exista date suficiente, punctajul sa se calculeze potrivit regulii instituite de art. 96 alin.2 din Legea nr. 263/2010, prin folosirea venitului brut realizat raportat la salariul brut din acea perioada, acest mod de calcul nefiind de natura a denatura rezultatul calculului.

Nu se poate retine ca prin folosirea venitului brut in formula de calcul a punctajului lunar prevazuta de art. 96 alin. 2 din Legea nr. 263/2010, aceeasi cu cea din 78 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, s-ar dubla anumite venituri intrucat in acest caz doar venitul brut (total) se raporteaza la salariul mediu brut lunar, fara a mai fi adaugate sporurile care se evidentiau distinct si se adaugau la salariul de incadrare pentru a obtine venitul brut ca baza de calcul pentru punctajul lunar, in prima modalitate de calcul fiind preluate veniturile brute direct din cuprinsul adeverintei, in timp ce in cazul celei de a doua modalitati venitul brut se obtinea din aditionarea salariului de incadrare si a sporurilor obtinute.

Rezulta astfel ca veniturile din adeverintele prezentate de reclamant trebuie valorificate integral, iar nu doar sporul pentru lucrul sistematic peste durata normala a programului de lucru astfel cum a dispus prima instanta.

In conformitate cu art.107 alin. 5 din Legea nr. 263/2010, reclamantul are dreptul si la diferentele de pensie rezultate din recalculare, incepand cu luna urmatoare celei in care a depus cererea de recalculare, inregistrata sub nr. .../07.06.2017, adica cu luna iulie 2017, astfel cum, de altfel, reclamantul a si solicitat, actualizat cu rata inflatiei de la data la care fiecare diferenta de drepturi de pensie era datorata pana la data platii, pentru a compensa efectul scaderii puterii de cumparare a monedei national si a realiza o reparare efectiva si completa a prejudiciului suferit.

Fata de aceste considerente, in temeiul art. 480 Cod pr.civ. se va admite apelul si se va schimba in parte sentinta apelata in sensul admiterii in tot a actiunii si obligarii paratei la valorificarea integrala a adeverintelor, urmand a se pastra dispozitiile referitoare la admiterea actiunii; in aceasta privinta mai trebuie avut in vedere ca adeverinta nr. .../26.05.2017 emisa de [...] prin lichidator [...], la care prima instanta se refera ca avand trei componente -1, II si III, in realitate constituie o singura adeverinta, cu trei pagini care au continuitate cronologica, numarul de pagini fiind determinat doar de imprejurarea folosirii de catre emitent a unui formular tipizat cu rubrici insuficiente pentru a indica veniturile din toata perioada de activitate a reclamantului, nefiind vorba de trei adeverinte distincte cu acelasi numar.

Decizia civila nr. 270/AS/05.06.2018 Judecator redactor Razvan Anghel