Trecere la faliment, proiect de fuziune depus de administratorul social
1 aprilie 2020Partaj bunuri comune, Imposibilitatea compensarii sultei cu ramase neachitate dintr-un contract de credit
1 aprilie 2020
Trimiterea cauzei la procuror pentru remedierea neregularitatilor actului de sesizare a instantei
Constatand existenta unor neregularitati constand in nedescrierea in concret a faptelor care fac obiectul trimiterii in judecata cu indicarea datei savarsirii acestora pentru toti inculpatii, contradictii intre considerentele si dispozitivul rechizitoriului referitoare la solutia dispusa cu privire la forma agravanta a infractiunii pentru care s-a dispus trimiterea in judecata, precum si omisiunea certificarii pentru autenticitate de catre procuror a unei parti a notelor de redare a convorbirilor sau comunicarilor ori conversatiilor interceptate si inregistrate, se impune trimiterea cauzei la procuror pentru remedierea neregularitatilor actului de sesizare conform dispozitiilor art. 345 alin 2 Cod procedura penala.
Prin incheierea pronuntata de judecatorul de camera preliminara al Curtii de Apel Craiova la data de 03.07.2015 in dosarul penal nr. 656/54/2015, s-au dispus urmatoarele:
Au fost admise in parte cererile si exceptiile formulate de inculpati, s-a constatat nulitatea dispozitiei de trimitere in judecata din rechizitoriul din 07.05.2015, emis in dosarul nr. 115/D/P/2013 de catre DIICOT-Biroul Teritorial Mehedinti, privind infractiunea de pornografie infantila, prevazuta de art. 374 alin. 1 si 2 Cod Penal imputata inculpatului M.O.D.
S-a constatat neregularitatea aceluiasi act de sesizare in ceea ce priveste:
- descrierea in concret a faptelor care fac obiectul trimiterii in judecata cu indicarea datei savarsirii acestora pentru toti inculpatii,
- contradictia dintre considerentele si dispozitivul rechizitoriului referitoare la solutia dispusa cu privire la forma agravanta a infractiunii de proxenetism, prevazuta de alin. 3 al art. 213 Cod Penal, in privinta inculpatilor V.M., P.L., G.N.I., P.N.M., P.G., M.C. si C.D.
- omisiunea certificarii pentru autenticitate de catre procuror a unei parti a „notelor” de redare a convorbirilor sau comunicarilor ori conversatiilor interceptate si inregistrate.
Procedand la analizarea cererilor si exceptiilor invocate, in raport de dispozitiile art. 342 Cod procedura penala, judecatorul de camera preliminara a constatat urmatoarele:
Exceptia invocata de inculpatul M.O.D., constand in aceea ca a fost trimis in judecata pentru o infractiune pentru care nu s-a pus in miscare actiunea penala, este intemeiata.
Astfel, fara a se pune in miscare actiunea penala pentru infractiunea prevazuta de art. 374 alin. 1 si 2 Cod Penal, inculpatul a fost trimis in judecata si pentru aceasta.
Argumentul ca aceasta fapta a fost descoperita dupa ce s-a pus in miscare actiunea penala pentru celelalte fapte, deci dupa ce suspectul a capatat calitatea de inculpat si ca, in aceasta situatie, nu se mai putea pune in miscare actiunea penala pentru o alta fapta, nu poate fi retinut.
Aceasta, intrucat, potrivit art. 311 alin. 1 Cod procedura penala, in cazul in care, dupa inceperea urmaririi penale, organul de urmarire penala constata fapte noi, date cu privire la participarea unor alte persoane sau imprejurari care pot duce la schimbarea incadrarii juridice a faptei, dispune extinderea urmaririi penale ori schimbarea incadrarii juridice, iar potrivit alin. 5 al aceluiasi articol, procurorul sesizat de organul de cercetare in urma extinderii urmaririi penale sau din oficiu cu privire la ipotezele prevazute la alin. (1) poate dispune extinderea actiunii penale_cu privire la aspectele noi.
Nu se poate interpreta ca textul de lege ar da posibilitatea procurorului sa nu dispuna extinderea actiunii penale cu privire la fapte noi si cu toate acestea sa-l trimita pe inculpat in judecata pentru aceste fapte noi. Expresia „poate” din textul de lege se refera la indreptatirea procurorului in a aprecia daca sunt intrunite sau nu conditiile prevazute de art. 309 alin. 1 Cod procedura penala pentru punerea in miscare a actiunii penale, in sensul ca atunci cand constata ca exista probe din care rezulta ca persoana a savarsit infractiunea noua si nu exista vreunul dintre cazurile de impiedicare, prevazute de art. 16 alin. 1 Cod procedura penala, extinde actiunea penala, iar atunci cand constata ca nu sunt intrunite aceste cerinte, nu extinde actiunea penala. A interpreta altfel, ar conduce la ideea ca daca impotriva unei persoane, fata de care s-a pus in miscare actiunea penala pentru anumite fapte intr-un dosar, s-ar descoperi fapte noi, care ar face obiectul unui alt dosar, s-ar putea trimite in judecata persoana respectiva pentru faptele noi cercetate in dosarul nou, fara sa se puna in miscare actiunea penala pe considerentul ca aceasta a capatat calitatea de inculpat in dosarul anterior, ceea ce ar fi inadmisibil.
Sunt intemeiate criticile vizand lipsa descrierii faptelor retinute in sarcina inculpatilor.
Astfel, verificarea regularitatii actului de sesizare presupune o examinare detaliata a rechizitoriului exclusiv sub aspectul conditiilor de forma si continut al acestui act, judecatorul de camera preliminara urmand sa se raporteze la dispozitiile art. 328, 329 Cod procedura penala, care stabilesc in detaliu care este continutul obligatoriu al rechizitoriului, printre altele, datele privitoare la fapta retinuta in sarcina inculpatului si incadrarea juridica a acesteia, probele si mijloacele de proba.
Prin urmare, se retine ca in principiu rechizitoriul trebuie sa cuprinda o descriere intr-o maniera rezonabila a faptelor retinute in sarcina inculpatului intrucat potrivit art. 371 Cod procedura penala, judecata se va margini la faptele si persoanele aratate in actul de sesizare.
Judecata pe fond nu se poate desfasura decat daca rechizitoriul descrie intr-o maniera clara, inteligibila si concisa faptele pe care se presupune ca inculpatul le-a savarsit, astfel incat instanta de judecata sa inteleaga de la inceput in ce consta invinuirea adusa, sa poata oferi lamuriri si explicatii inculpatului la inceputul fazei de judecata potrivit art. 374 alin. 2 Cod procedura penala si totodata sa poata aprecia in conditiile art. 100 alin. 4 lit. a si b Cod procedura penala daca eventuale cereri formulate de inculpat pentru administrarea unor noi probe sunt intemeiate (evaluare care presupune o intelegere deplina a obiectului probatiunii in raport de faptele ce se tind a se dovedi).
Dincolo de necesitatea ca instanta sa stabileasca cu exactitate cadrul procesual, o descriere clara a faptelor este importanta pentru inculpat, astfel incat acesta sa poata sa isi exercite in mod
efectiv dreptul la aparare, ceea ce presupune in mod prioritar intelegerea acuzatiilor, cel putin la
nivel de situatie faptica.
Asa cum in mod corect s-a invocat de catre inculpati, rechizitoriul nu cuprinde o descriere a situatiei de fapt corespunzatoare infractiunilor imputate inculpatilor, ci mai mult o insiruire a probelor din care ar rezulta vinovatia inculpatilor.
Aceasta neregularitate se impune a fi constatata si remediata in procedura de camera
preliminara, cu atat mai mult cu cat nu este indicata nici data savarsirii faptelor, iar probele
mentionate in rechizitoriu fac referire la mai multe date si astfel este necesar a se stabili daca a existat o actiune unica sau actiuni repetate.
Data savarsirii faptei este importanta pentru a se stabili si legea aplicabila in cauza, cu atat mai mult cu cat la data de 01.02.2014, deci pe parcursul derularii urmaririi penale, a intrat in vigoare noul cod penal si astfel se impune a se stabili legea penala mai favorabila aplicabila inculpatilor, daca faptele sunt savarsite anterior acestei date. Chiar daca pentru inculpatii M.O.D., G.E. si T.L.I. s-a mentionat ca activitatea infractionala s-a intins pe perioada 2012-ianuarie 2015, nu s-a precizat daca aceasta perioada corespunde tuturor infractiunilor, mai ales infractiunilor de trafic de minori, unde s-au retinut 8 fapte distincte pentru inculpatul M.O.D. si cate 4 pentru inculpatii G.E. si T.L.I., ori este deosebit de important a se preciza in concret data savarsirii infractiunilor pentru a se observa daca se poate retine in cauza forma continuata a infractiunii de trafic de minori in raport cu dispozitiile vechiul cod penal.
In privinta infractiunii de proxenetism in forma agravanta, prevazuta de art. 213 alin. 3 Cod Penal pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii, judecatorul de camera preliminara constata ca este neintemeiata exceptia nulitatii dispozitiei de trimitere in judecata pentru aceasta infractiune, pe considerentul ca nu s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale cu privire la aceasta forma agravanta.
Astfel, chiar daca in ordonantele de punere in miscare a actiunii penale s-au mentionat alin. 1, 2 si 4 ale art. 213 Cod Penal, ca stare de fapt, in aceleasi ordonante, s-a retinut ca inculpatii s-au constituit intr-un grup infractional organizat ori au aderat la un astfel de grup ce avea drept scop recrutarea de fete majore si minore pe care fie le-au obligat, fie le-au determinat sau inlesnit practicarea prostitutiei, ceea ce ar fi atras retinerea si a circumstantei agravante din aliniatul 3. Or, in atare situatie, suntem in prezenta doar a unei incadrari juridice gresite a faptei, incadrare care poate fi schimbata si in cursul judecatii, neatragand nulitatea dispozitiei de trimitere in judecata.
Mai mult, unii dintre inculpati, in declaratii, au mentionat ca nu cunosteau minoritatea acelor fete, de unde rezulta astfel ca au cunoscut invinuirea sub aceasta forma si au inteles sa-si faca aparari cu privire la aceasta, neincalcandu-se dreptul la aparare, asa cum s-a sustinut prin exceptiile invocate.
Cu toate acestea, judecatorul de camera preliminara considera ca se impune a se lamuri contradictia referitoare la aceasta forma agravanta a infractiunii de proxenetism, prevazuta in alin. 3 al art. 213 Cod Penal, avand in vedere ca in expozitivul rechizitoriului, la fila 63, s-a facut mentiunea „
intrucat din probele administrate in cauza nu au fost identificate fete minore care sa intretina cel putin doua acte sexuale cu doi clienti diferiti, se va dispune clasarea
’”, iar in dispozitiv, nu apare o astfel de solutie de clasare, ci inculpatii sunt trimisi in judecata pentru infractiunea in forma agravanta savarsita fata de un minor, nu in forma tip, cum s-ar deduce din considerente. De asemenea, la fila 52, s-a mentionat ca fapta inculpatului V.M. intruneste elementele constitutive ale infractiunii de proxenetism in forma tip, prevazuta de art. 213 alin. 1 Cod Penal, dar prin dispozitiv, s-a trimis acest inculpat in judecata pentru infractiunea in forma agravanta, prevazuta de art. 213 alin. 1 si 3 Cod Penal.
Referitor la exceptia privind neintocmirea si necertificarea proceselor verbale de redare a transcrierilor convorbirilor, se constata ca unele dintre aceste note, nu sunt certificate de procuror, asa cum dispun cerintele legii.
Aceasta operatie efectuata de catre procuror are scopul de a face credinta asupra realitatii si exactitatii informatiilor pe care le contin. Este cert ca exactitatea redarilor poate fi verificata si de catre instanta, prin compararea acestora cu informatiile captate si existente pe suportul original sau chiar pe copia acestuia, insa acest procedeu, care este unul laborios, nu absolva procurorul de obligatia pe care o are potrivit legii de a certifica procesul verbal de redare, cu atat mai mult, cu cat aceasta nu este singura neregularitate a actului de sesizare pe care trebuie sa o indrepte procurorul in cauza de fata.
Pentru aceste motive, in raport de cele aratate mai sus, judecatorul de camera preliminara, in baza art. 345 alin. 2 Cod procedura penala, a admis in parte cererile si exceptiile formulate de inculpati, s-a constatat nulitatea dispozitiei de trimitere in judecata din rechizitoriu privind infractiunea de pornografie infantila, prevazuta de art. 374 alin. 1 si 2 Cod Penal, imputata inculpatului M.O.D. si a constatat neregularitatea aceluiasi act de sesizare in ceea ce priveste:
- descrierea in concret a faptelor care fac obiectul trimiterii in judecata cu indicarea datei savarsirii acestora pentru toti inculpatii,
- contradictia dintre considerentele si dispozitivul rechizitoriului referitoare la solutia dispusa cu privire la forma agravanta a infractiunii de proxenetism, prevazuta de alin. 3 al art. 213 Cod Penal, in privinta inculpatilor susmentionati
- omisiunea certificarii pentru autenticitate de catre procuror a unei parti a „notelor” de redare a convorbirilor sau comunicarilor ori conversatiilor interceptate si inregistrate.
(incheierea pronuntata de judecatorul de camera preliminara al Curtii de Apel Craiova la data de 03.07.2015 - rezumat judecator Claudia Lautaru)