Suspendarea executarii provizorii solicitata pe calea ordonantei presedintiale. Conditii de admisibilitate.
19 martie 2020Suspendarea provizorie a executarii sentintei.
19 martie 2020
Suspendarea executarii unui act administrativ.
Notiunea de caz bine justificat.
Notiunea de paguba iminenta
Art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004
Art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004
Intr-adevar, potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea in conditiile art. 7 a autoritatii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei de fond".
Deci, cu alte cuvinte, un act administrativ va putea fi suspendat din executarea sa numai in situatia in care instanta va constata in mod temeinic indeplinirea cumulativa a celor doua conditii: existenta unui caz bine justificat si necesitatea evitarii unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat.
Notiunea de caz bine justificat a fost definita la art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, ca fiind acele imprejurari legate de starea de fapt si de drept care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ.
In jurisprudenta sa constanta, sectia de contencios administrativ si fiscal a inaltei Curti a retinut ca pentru conturarea cazului temeinic justificat care sa impuna suspendarea unui act administrativ, instanta nu trebuie sa procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se intemeiaza insasi cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie sa-si limiteze verificarea doar la acele imprejurari vadite de fapt si/ sau de drept care au capacitatea sa produca o indoiala serioasa asupra prezumtiei de legalitate de care se bucura un act administrativ.
Astfel de imprejurari vadite, de fapt sau/ si de drept care sunt de natura sa produca o indoiala serioasa cu privire la legalitatea unui act administrativ au fost retinute de inalta Curte ca fiind: emiterea unui act administrativ de catre un organ necompetent sau cu depasirea competentei, actul administrativ emis in temeiul unor dispozitii legale declarate neconstitutionale, nemotivarea actului administrativ, modificarea importanta a actului administrativ in calea recursului administrativ.
De asemenea, din dispozitiile art. 2 alin. (1) lit. s) din lege, rezulta ca notiunea de paguba iminenta are in vedere producerea unui prejudiciu material viitor si previzibil, greu sau imposibil de reparat. Iminenta producerii unei pagube nu se prezuma, ci trebuie dovedita de persoana lezata. Indeplinirea conditiei referitoare la paguba iminenta presupune administrarea de dovezi care sa probeze iminenta producerii pagubei invocate, sub acest aspect fiind lipsite de relevanta simplele afirmatii facute.
In speta, in mod corect a retinut instanta de fond ca nu sunt indeplinite conditiile legale pentru a se putea dispune suspendarea actului administrativ contestat in conditiile in care instanta nu poate analiza criticile privind legalitatea actului administrativ invocat. In acest sens este de constatat ca in sustinerea cazului justificat , recurentul invoca practic critici privind legalitatea actului administrativ, critici care nu pot fi analizate in prezenta cerere de suspendare. In plus, aspectele semnalate nu sunt de natura de a indica o indoiala puternica si intemeiata asupra prezumtiei de legalitate a actului administrativ atacat care sa justifice masura suspendarii acestuia act.
(Decizia nr.210/R-cont/08 Februarie 2016)
Prin cererea inregistrata la data de 23.09.2015, reclamantul FI a solicitat in contradictoriu cu paratul Ministerul Afacerilor Interne – Institutia Prefectului Judetului Valcea sa se dispuna conform dispozitiilor art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004 suspendarea efectelor si a executarii actului administrativ reprezentat de ordinul nr.351/17.09.2015, prin care s-a constatat incetarea de drept, inainte de expirarea duratei normale, a mandatului de consilier local in cadrul Consiliului Local al Comunei Racovita.
In motivare, reclamantul a aratat ca a efectuat procedura prealabila in conditiile art.7 din Legea nr.554/2004, solicitand revocarea actului administrativ unilateral. Apreciaza ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art.14 din Legea nr.554/2004, respectiv exista un caz bine justificat si prin formularea cererii se tinde la evitarea unei pagube iminente.
Reclamantul a aratat ca prin Ordinul nr.351/17.09.2015 s-a validat hotararea nr.7/25.06.2015 a PNL Valcea, prin care reclamantul a fost exclus din partid, hotarare ce nu este definitiva potrivit Statutului si deci nu produce efecte cu privire la excludere si implicit cu privire la pierderea calitatii de membru PNL Valcea. Consecinta excluderii abuzive facuta de PNL Valcea si ulterior de parat este foarte grava pentru reclamant – pierderea mandatului de consilier si validarea unui alt consilier local, fiind o situatie ireversibila. Sunt nerespectate prevederile art.24 pct.1 din Constitutia Romaniei conform carora „dreptul la aparare este garantat”, precum si prevederile art.6 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale. Institutia Prefectului Judetului Valcea trebuia sa verifice daca hotararea nr.7/2015 a B.P.J. Valcea este definitiva prin respingerea cailor de atac statutare si numai ulterior trebuia sa emita ordinul prin care se constata incetarea de drept a mandatului de consilier local; astfel, ordinul emis este prematur.
Reclamantul a mai aratat ca PNL Valcea a inaintat adresa catre Institutia Prefectului Judetului Valcea in vederea incetarii mandatului de consilier local, situatie ce ar putea atrage pierderea calitatii de consilier local, fara a-i da posibilitatea parcurgerii cailor de atac in interiorul partidului, prevazute de art.29 din Statutul PNL, respectiv apel la Comisia de Arbitraj si apoi recurs la Curtea de Arbitraj a PNL Bucuresti. Reclamantul a atacat conform Statutului decizia de excludere, aceasta aflandu-se pe rolul C.A. a PNL Bucuresti. Pana la momentul solutionarii definitive a recursului de catre Curtea de Arbitraj, masura excluderii nu intra in vigoare si nu produce efecte, conform dispozitiilor art.29 lit.b si art.32 alin.3 din Statutul PNL. In aceasta situatie, emiterea ordinului prefectului este prematura si nelegala, reclamantul avand in continuare calitatea de membru PNL. Conform art.9 lit.h
1
din Legea nr.393/2004, mandatul de consilier local inceteaza la momentul pierderii calitatii de membru al partidului, deci pentru reclamant la momentul pronuntarii hotararii Curtii de Arbitraj a PNL Bucuresti asupra contestatiei.
Prin intampinare, paratul M.A.I. – Institutia Prefectului – Judetul Valcea a solicitat respingerea cererii de suspendare a executarii Ordinului Prefectului nr.351/17.09.2015, aratand ca acest ordin are ca obiect constatarea incetarii de drept, inainte de expirarea duratei normale, a mandatului de consilier local al reclamantului FI, la sesizarea PNL – Filiala Valcea, in care se arata ca prin Hotararea nr.7/25.06.2015, Biroul Politic Judetean al PNL Valcea a hotarat excluderea din PNL a reclamantului, consilier local in cadrul Consiliului Local Racovita. Deci, prefectul prin ordin doar a constatat incetarea de drept, prin efectul legii, a mandatului de consilier local al reclamantului, conform prevederilor art.9 alin.2 lit.h
1
si art.12 alin.3 din Legea nr.393/2004 privind statutul alesilor locali.
Paratul a aratat ca cererea de suspendare este inadmisibila, fata de motivarea ei. Potrivit art.12 din Legea nr.393/2004, ordinul prefectului se emite in baza sesizarii partidului, prefectul nefiind obligat sa verifice respectarea prevederilor statutare ale partidului privind pierderea calitatii de membru al partidului politic. Pana la anularea ordinului de catre o instanta judecatoreasca, acesta se bucura de prezumtia de legalitate. Fata de dispozitiile art.14 din Legea nr.554/2004 si conform jurisprudentei, instanta nu va proceda la analizarea fondului cauzei si nici nu va putea emite concluzii referitoare la respectarea ori incalcarea formelor legale. Procedura solutionarii cererii de suspendare a executarii actului administrativ este una sumara, limitandu-se la verificarea aparentei dreptului.
S-a mai aratat ca Ordinul Prefectului nr.351/17.09.2015 este motivat in fapt si in drept, fiind emis in temeiul dispozitiilor legale referitoare la constatarea incetarii de drept a mandatului de consilier local in cazul prevazut de art.9 alin.2 lit.h
1
. Nu este indeplinita conditia existentei cazului justificat. In ce priveste conditia pagubei iminente, asa cum s-a retinut in jurisprudenta iminenta producerii unei pagube nu se prezuma, ci trebuie dovedita de persoana lezata. Nu sunt suficiente simplele afirmatii in sensul iminentei producerii unui prejudiciu material insemnat ca urmare a executarii actului administrativ contestat. Astfel, nu este indeplinita nici conditia pagubei iminente.
Tribunalul Valcea, Sectia a II-a civila, prin sentinta nr.1910/28.10.2015 a respins cererea de suspendare ca neintemeiata.
Impotriva sentintei a formulat recurs reclamantul, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivare, se arata ca desi in mod corect prima instanta a retinut ca este indeplinita conditia pagubei iminente, a apreciat nejustificat ca nu ar exista un caz bine justificat.
Aceeasi instanta a mentionat ca nu ar exista un caz bine justificat, invocand doua argumente: ca exista din partea PNL o adresa catre Prefect, in cazul in care hotararea de excludere ar fi definitiva si al doilea argument ca recursul ar fi fost depus la PNL Valcea si nu la Curtea de Arbitraj a PNL Bucuresti.
S-a mai aratat de catre recurent ca in mod nejustificat Consiliul de Arbitraj PNL Valcea a refuzat sa inainteze recursul sau catre Curtea de Arbitraj PNL Bucuresti, asa incat a fost determinat sa faca acest lucru personal, solicitand a se emite o adresa catre PNL Valcea in vederea solutionarii acestui recurs. Dovada efectuarii acestui demers o face prin adeverinta nr.3787/10.11.2015, in care se precizeaza ca la data de 14.09.2015, dupa excluderea sa si dupa depunerea recursului la PNL Valcea a trimis corespondenta catre PNL sediul central Bucuresti, deoarece nu cunoaste daca Curtea de Arbitraj functioneaza la un sediu separat sau are sediul in sediul central al partidului, asa incat a trimis corespondenta pe adresa sediului central.
Paratul Ministerul Afacerilor Interne-Institutia Prefectului-Judetul Valcea a formulat intampinare solicitand respingerea recursului ca nefondat si mentinerea sentintei ca temeinica si legala, aratandu-se ca Ordinul Prefectului nr.351/17.09.2015 are ca obiect constatarea incetarii de drept, inainte de expirarea duratei normale, a mandatului de consilier local apartinand lui FI, la sesizarea PNL-Filiala Valcea, prin care se precizeaza ca prin Hotararea nr.7/25.06.2015, Biroul Politic judetean al PNL Valcea a hotarat excluderea din PNL a acestuia, consilier local in cadrul Consiliului Local Racovita.
S-a maia aratat de catre intimata ca, in mod corect instanta de fond a apreciat ca nu exista un caz bine justificat, in sensul legii, care sa nasca dubii cu privire la legalitatea Ordinului Prefectului nr.351/17.09.2015, deoarece din actele depuse la dosar rezulta clar ca la data sesizarii Institutiei Prefectului cu solicitarea de emitere a ordinului prevazut de art.12 alin.3 din Legea nr.393/2004, hotararea de excludere a reclamantului din partid aparea ca definitiva.
Instanta, la pronuntarea cererii de suspendare nu trebuie sa aiba in vedere motivele invocate impotriva ordinului, deoarece pana la anularea lui de catre o instanta judecatoreasca, acest act se bucura de prezumtia de legalitate, prezumtie care nu a fost rasturnata in cauza de fata.
Curtea, analizand recursul, a retinut ca este neintemeiat pentru urmatoarele considerente:
In cea ce priveste posibilitatea suspendarii unui act administrativ emis in temeiul unor norme legale, trebuie amintit ca din dispozitiile generale ale Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ se bucura de prezumtia de legalitate, fiind executoriu din oficiu. Pe de alta parte, din dispozitiile art. 14, cat si din dispozitiile generale ale Legii nr. 554/2004 rezulta ca suspendarea executarii unui act administrativ este o masura exceptionala care poate surveni exclusiv atunci cand acest lucru este prevazut expres in lege - suspendarea de drept- ope legis -ori, cand sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de lege - suspendarea la cererea persoanei vatamate.
Intr-adevar, potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea in conditiile art. 7 a autoritatii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei de fond".
Deci, cu alte cuvinte, un act administrativ va putea fi suspendat din executarea sa numai in situatia in care instanta va constata in mod temeinic indeplinirea cumulativa a celor doua conditii: existenta unui caz bine justificat si necesitatea evitarii unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat.
Notiunea de caz bine justificat a fost definita la art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, ca fiind acele imprejurari legate de starea de fapt si de drept care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ.
In jurisprudenta sa constanta, sectia de contencios administrativ si fiscal a inaltei Curti a retinut ca pentru conturarea cazului temeinic justificat care sa impuna suspendarea unui act administrativ, instanta nu trebuie sa procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se intemeiaza insasi cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie sa-si limiteze verificarea doar la acele imprejurari vadite de fapt si/ sau de drept care au capacitatea sa produca o indoiala serioasa asupra prezumtiei de legalitate de care se bucura un act administrativ.
Astfel de imprejurari vadite, de fapt sau/ si de drept care sunt de natura sa produca o indoiala serioasa cu privire la legalitatea unui act administrativ au fost retinute de inalta Curte ca fiind: emiterea unui act administrativ de catre un organ necompetent sau cu depasirea competentei, actul administrativ emis in temeiul unor dispozitii legale declarate neconstitutionale, nemotivarea actului administrativ, modificarea importanta a actului administrativ in calea recursului administrativ.
De asemenea, din dispozitiile art. 2 alin. (1) lit. s) din lege, rezulta ca notiunea de paguba iminenta are in vedere producerea unui prejudiciu material viitor si previzibil, greu sau imposibil de reparat. Iminenta producerii unei pagube nu se prezuma, ci trebuie dovedita de persoana lezata. Indeplinirea conditiei referitoare la paguba iminenta presupune administrarea de dovezi care sa probeze iminenta producerii pagubei invocate, sub acest aspect fiind lipsite de relevanta simplele afirmatii facute.
In speta, in mod corect a retinut instanta de fond ca nu sunt indeplinite conditiile legale pentru a se putea dispune suspendarea actului administrativ contestat in conditiile in care instanta nu poate analiza criticile privind legalitatea actului administrativ invocat. In acest sens este de constatat ca in sustinerea cazului justificat , recurentul invoca practic critici privind legalitatea actului administrativ, critici care nu pot fi analizate in prezenta cerere de suspendare. In plus, aspectele semnalate nu sunt de natura de a indica o indoiala puternica si intemeiata asupra prezumtiei de legalitate a actului administrativ atacat care sa justifice masura suspendarii acestuia act.
Astfel prin Ordinul Prefectului Judetului Valcea nr.351/17.09.2015 (f.8-dosar fond) s-a constatat incetarea de drept, inainte de expirarea duratei normale, a mandatului de consilier local al reclamantului FI, consilier local in cadrul Consiliului Local Racovita, ca urmare a pierderii calitatii de membru al PNL, pe a carui lista a fost ales (art.1). De asemenea, prin ordinul mentionat a fost declarat vacant locul consilierului local al carui mandat a incetat (art.2). S-a prevazut ca ordinul poate fi contestat la instanta de contencios administrativ in termen de 10 zile de la comunicare (art.3) si ca ordinul se va comunica reclamantului FI, Consiliului Local al Comunei Racovita, Primariei Comunei Racovita si PNL – Filiala Valcea.
In motivarea ordinului se face referire la adresa nr.784/3.09.2015 emisa de PNL, Filiala Valcea, prin care se comunica faptul ca Biroul Politic Judetean al PNL Valcea a hotarat excluderea din PNL a reclamantului FI, prin hotararea nr.7/25.06.2015. Se mentioneaza ca prin adresa nr.918/10.09.2015 a aceluiasi partid a fost comunicat extrasul din hotararea nr.7/25.06.2015, privind excluderea din PNL a reclamantului, cu unanimitate de voturi. Ordinul a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art.9 alin.2 lit.h
1
si art.12 alin.3 din Legea nr.393/2004, respectiv pe art.26 alin.1 din Legea nr.340/2004. Asa cum se arata in ordin, la baza emiterii sale a stat referatul nr.11292/15.09.2015 intocmit de Serviciul Verificarea Legalitatii Actelor, a Aplicarii Actelor Normative si Contencios Administrativ.
In mod corect a retinut Tribunalul ca Ordinul nr.351/17.09.2015 a fost emis de autoritatea competenta, fata de dispozitiile art.12 alin.3 din Legea nr.393/2004 (Prefectul Judetului Valcea) si ca Ordinul prefectului este motivat in fapt si in drept si se fundamenteaza pe referatul nr.11292/15.09.2015 intocmit de serviciul de specialitate.
In plus, Curtea are in vedere ca in cazul prevazut de art.9 alin (2) lit.h
1
din Legea nr.393/2004, privind Statutul alesilor locali, pierderea calitatii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatilor nationale, mandatul de consilier inceteaza de drept, iar prefectul este obligat sa constate acest lucru prin ordin in termen de 30 de zile.
Imprejurarea ca in fapt adresa partidului, prin care s-a comunicat ca hotararea de excludere este definita, nu ar corespunde realitatii , nu reprezinta un motiv care sa determine suspendarea actului administrativ contestat, in conditiile in care ordinul nr.7/25.06.2015 a fost emis in baza adresei nr.918/10.09.2015, iar culpa pentru cele mentionate in respectiva adresa apartine persoanelor care au intocmit respectiva adresa.
Prin urmare, in mod corect, instanta de fond a apreciat ca nu este indeplinita conditia cazului bine justificat, prevazuta de art.14 din Legea nr.554/2004 si a dispus respingerea cererii de suspendare.
Pentru aceste considerente,Curtea in baza art.20 din Legea nr.554/2004 a respins recursul ca nefondat.
