Solicitarea anularii dispozitiei primarului

Potrivit art. 2 lit. c din Legea nr. 10/2001, prin imobile preluate in mod abuziv se intelege - printre altele - si imobilele donate statului sau altor persoane incheiate in forma autentica - prevazuta de art. 813 din Codul Civil, daca s-a admis actiunea in anulare sau in constatarea nulitatii donatiei printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.

Cum la momentul emiterii dispozitiei nr. [...]/17.02.2016 care se vrea anulata nu s-a prezentat Primarului Municipiului Constanta o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila prin care s-a admis actiunea in anulare sau in constatarea nulitatii donatiei, este lipsita de relevanta solicitarea formulata abia odata cu contestarea dispozitiei nr. [...]/2016 de constatare a nulitatii absolute si anulare a actului de donatie autentificat de Notariatul de Stat al Regiunii Dobrogea deoarece legalitatea dispozitiei se apreciaza numai prin referire la circumstantele existente la momentul emiterii acesteia si pentru ca aceasta nevalabilitate a contractului de donatie constituie o cerinta prealabila si indispensabila a calificarii bunului pentru care se solicita masuri reparatorii ca fiind preluat in mod abuziv.

Art. 2 lit. c din Legea nr. 10/2001 Decizia Curtii Constitutionale nr. 312/2003 Decizia Curtii Constitutionale nr.14/2004

Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta la 09.06.2016, reclamanta [...] i-a chemat in judecata pe paratii Primarul Municipiului Constanta si Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, pentru ca, prin hotararea ce se va pronunta, sa se dispuna anularea dispozitiei nr. .../17.02.2016, restituirea imobilului constructie cu suprafata utila de 46,77 mp + 12,89 mp balcoane, situat in Constanta, [...], iar in cazul in care restituirea in natura nu este posibila, sa se acorde despagubiri banesti de 50.000 euro; reclamanta a solicitat constatarea nulitatii absolute si anularea actului de donatie autentificat sub nr. .../02.04.1964 de Notariatul de Stat al Regiunii Dobrogea.

In motivarea cererii, reclamanta - care a precizat ca este continuatoarea in drepturi a URCC Dobrogea - a aratat ca a notificat Primaria Constanta solicitand restituirea imobilului mentionat iar prin dispozitia nr. [...]/17.02.2016 emisa de Primarul Municipiului Constanta notificarea a fost respinsa, invocandu-se faptul ca nu s-a facut dovada preluarii abuzive si faptul ca nu s-a facut dovada calitatii de persoana indreptatita; referitor la preluarea abuziva, se precizeaza ca actul de donatie nr. [...]/02.04.1964 este lovit de nulitate absoluta, intrucat ii lipseste cauza, actul nu a fost respectat deoarece imobilul a fost instrainat, fara sa solicite nominalizarea de catre donator a urmatorului locatar, iar nerespectarea acestei clauze conduce la desfiintarea actului de donatie.

Prin sentinta civila nr. 2801/14.11.2016, Tribunalul Constanta, Sectia I Civila, a respins cererea ca nefondata si a obligat reclamanta sa plateasca paratului Primarul Mun. Constanta cheltuieli de judecata de 540 lei, apreciind ca, in conditiile in care actul de donatie nu a fost anulat, nu se poate retine decat ca nu exista o preluare abuziva a imobilului notificat.

Pentru a pronunta aceasta solutie, tribunalul a observat ca prin notificarea nr. .../18.02.2002 [...] a solicitat Primariei Constanta restituirea in natura a imobilului constructie, situat in Constanta, [...], compus din 2 camere si dependinte; prin dispozitia nr. [...]/17.02.2016 notificarea a fost respinsa apreciindu-se ca petenta nu a facut dovada preluarii abuzive a imobilului notificat si nici dovada calitatii de persoana indreptatita conform Legii 10/2001, la dosarul administrativ nefiind depuse documentele doveditoare in forma prevazuta de lege, inclusiv dovada faptului ca notificatoarea este continuatoarea in drepturi a URCC Dobrogea, care a donat catre stat prin Sfatul Popular al orasului Constanta apartamentul notificat.

Prima instanta a mai retinut ca, potrivit actului de donatie autentificat sub nr. [...]/02.04.1964 la Notariatul de Stat al Regiunii Dobrogea, URCC Dobrogea a donat statului imobilul constructie situat in Constanta, [...]; in actul de donatie s-a precizat ca apartamentul a fost construit de sfatul popular al orasului Constanta din fondurile cooperatiei de consum, precum si faptul ca imobilul intra in proprietatea statului pe data repartizarii ca locuinta a numitului [...], cu obligatia pentru sfatul popular ca repartitiile ulterioare de orice fel sa fie date numai la propunerea unitatii cooperatiste donatoare.

Pentru a ajunge la concluzia netemeiniciei actiunii, tribunalul a avut in vedere ca potrivit dispozitiilor art. 2 lit. c din Legea nr. 10/2001 si cele ale art. 2.2 din Normele Metodologice este necesar ca notificatorul sa depuna, in cazul cererilor de restituire a unor imobile donate statului sau altor persoane juridice prin acte incheiate in forma autentica, hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila prin care s-a admis actiunea in anulare sau in constatarea nulitatii donatiei, astfel ca cererea in anulare sau constatarea nulitatii donatiei trebuie introdusa anterior formularii notificarii ca o conditie prealabila, in lipsa careia notificatul nu poate solutiona cererea de restituire.

Prima instanta a considerat ca, desi reclamanta a solicitat prin prezenta actiune si constatarea nulitatii absolute si anularea actului de donatie autentificat sub nr. [...]/02.04.1964 de Notariatul de Stat al Regiunii Dobrogea, invocandu-se faptul ca actul de donatie nu a fost respectat intrucat imobilul a fost instrainat, fara sa se solicite nominalizarea de catre donator a urmatorului locatar, acesta nu face dovada incalcarii clauzelor din actul de donatie, care ar putea conduce la desfiintarea acestui act.

Impotriva acestei sentinte a formulat apel reclamanta, prin care a criticat hotararea primei instante pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand modificarea acesteia si admiterea actiunii.

In motivarea caii de atac, s-a aratat ca motivarea instantei conform careia lipseste hotararea de anulare este gresita atata timp cat au facut dovada ca prin actiune au solicitat acest lucru, si au probat cu acte temeinicia constatarii nulitatii iar prin art. 2 lit. c din Legea nr. 10/2001, s-a recunoscut faptul ca si donatiile sunt preluari abuzive de catre stat in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, in speta fiind vorba despre un actul de donatie autentificat.

Apelanta a mai invederat ca instanta nu a luat in considerare ca aceasta unitate specializata nu a lecturat actul de proprietate al imobilului in care clauza cu conditie era destul de clara si sa se abtina sa instraineze imobilul pe care apelanta reclamanta l-a donat fortat la stat, cu conditia ca [...] sa propuna persoana dintre membrii cooperatori care sa utilizeze aceasta locuinta de serviciu.

In aceste conditii, apelanta a subliniat ca, desi in actiune s-a mentionat faptul ca finantarea imobilului provine din contributia baneasca a membrilor cooperatori, iar imobilele nu pot fi cedate decat cu plata, in conditiile anului 1964 cooperatia a donat imobilul pastrand dreptul ca acel imobil, pe durata existentei acestuia, sa fie locuit de membri cooperatori, aceasta conditie nu a fost respectata de stat, care l-a instrainat si si-a insusit contravaloarea imobilului respectiv, varsat la bugetul centralizat al statului.

De aceea, apelanta este de parere ca atat actul de donatie, contractul de vanzare-cumparare, cat si Dispozitia Primarului, sunt lovite de nulitate, intrucat au fost incalcate atat conditiile stabilite prin act cat si a legilor aplicabile regimului juridic al acestei locuinte de serviciu.

Apelanta a mai precizat ca, prin actiune, s-a solicitat constatarea nulitatii donatiei, avand in vedere aspectul ca U.J.C.C. a fost fortata sa doneze imobilul, precum si faptul ca Statul nu a respectat conditia stabilita prin act, l-a instrainat si si-a insusit pretul vanzarii, incalcand atat conventia cat si actele normative aplicabile.

Analizand sentinta apelata prin prisma motivelor de invocate de reclamanta, curtea constata ca apelul este neintemeiat si urmeaza a fi respins ca atare.

Astfel, dupa cum a aratat si prima instanta, potrivit art. 2 lit. c din Legea nr. 10/2001, prin
imobile preluate in mod abuziv
in sensul acestei legi se intelege - printre altele - si
imobilele donate statului sau altor persoane incheiate in forma autentica

- prevazuta de art. 813 din Codul Civil,
daca
s-a admis actiunea in anulare sau in constatarea nulitatii donatiei printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.

Conditia preexistentei unei hotarari judecatoresti de anulare sau de constatare a nulitatii donatiei exista inca din varianta initiala a legii privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 si a fost explicitata prin H.G. nr. 250/2009 privind Normelor metodologice de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001, in care s-a aratat expres ca, in cazul imobilelor donate statului sau altor persoane prin acte incheiate in forma prevazuta de art. 813 din Codul Civil, se va acorda beneficiul legii numai daca s-a admis actiunea in anulare sau in constatarea nulitatii donatiei printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila si numai dupa ce persoana indreptatita va depune originalul sau copie legalizata de pe respectiva hotarare (art. 2.2).

Prevederile art. 2 lit. c din Legea nr. 10/2001 au facut obiectul unor numeroase critici de neconstitutionalitate a caror premisa a reprezentat-o mereu imprejurarea ca pentru a putea beneficia de masurile reparatorii reglementate de acest act normativ, notificatul trebuie sa dovedeasca ca a obtinut in justitie anularea actului de donatie prin care bunul a iesit din patrimoniul persoanei care se considera indreptatita.

Astfel, prin decizia nr. 312/2003, C.C.R. a respins ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate prin care se critica lipsa unei prevederi explicite vizand repunerea in termenul de prescriptie a dreptului la actiunea in anularea donatiei; apoi, prin decizia nr. 14/2004 C.C.R. a respins ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate prin care se critica faptul ca reglementarea dedusa controlului nu prevede posibilitatea persoanelor indreptatite, potrivit Legii nr. 10/2001, de a obtine restituirea imobilelor donate statului in cazul in care nu exista o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila prin care sa se fi admis actiunea in anulare sau in constatarea nulitatii donatiei.

Deoarece, in sine, aceasta modalitate de transfer al proprietatii unor imobile in patrimoniul statului nu este dovada unui abuz, datorita imprejurarii ca, in cele mai multe cazuri, in practica, donatia reprezenta o modalitate de acoperire juridica a unor abuzuri constand in obligarea proprietarilor de a le ceda cu titlu gratuit in favoarea statului sau a unor institutii ale statului, legiuitorul a simtit nevoia impunerii conditiei ca nelegalitatea actului de donatie sa fie constatata prealabil de o instanta de judecata.

Aceasta, pentru ca, fiind vorba despre o donatie incheiata potrivit dreptului comun, in care acordul de vointa al partilor a fost consfintit cu respectarea solemnitatilor prevazute de lege (adica in circumstante care, ipotetic, implica o intentie de a dona, nu ca in cazul imobilelor donate prin efectul unor acte normative), cum potrivit aceluiasi drept comun erau incidente principiile fortei obligatorii a actelor juridice si cel al irevocabilitatii acestora, era fireasca impunerea conditiei ca numai in cazul in care, anterior solutionarii notificarii, instantele de judecata constata existenta unui caz de nulitate a contractului de donatie, bunul sa poata fi considerat preluat abuziv.

Fata de aceste aprecieri teoretice privind interpretarea si ratiunile unor prevederi ale Legii nr. 10/2001, cum la momentul emiterii dispozitiei nr. [...]/17.02.2016 care se vrea anulata, nu s-a prezentat Primarului Municipiului Constanta o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila prin care s-a admis actiunea in anulare sau in constatarea nulitatii donatiei, fata de imprejurarea nulitatea este acea sanctiune care intervine in situatia incheierii unui act juridic cu incalcarea unor conditii prevazute de lege pentru emiterea lui valabila, iar acest motiv de nulitate trebuie sa fie anterior sau contemporan incheierii actului (iar nu ulterior acestuia),

Este lipsita de relevanta solicitarea formulata abia odata cu contestarea dispozitiei nr. [...]/2016 de constatare a nulitatii absolute si anulare a actului de donatie autentificat sub nr. [...]/02.04.1964 de Notariatul de Stat al Regiunii Dobrogea deoarece legalitatea dispozitiei se apreciaza numai prin referire la circumstantele existente la momentul emiterii acesteia si pentru ca aceasta nevalabilitate a contractului de donatie constituie o cerinta prealabila si indispensabila a calificarii bunului pentru care se solicita masuri reparatorii ca fiind preluat in mod abuziv.

Decizia civila nr. 60/C/05.04.2017 Judecator redactor Gabriel Lefter