Nulitate act juridic Pret derizoriu, Relatii de rudenie dintre partile contractante
30 martie 2020Intoarcerea executarii Cale de atac
30 martie 2020
Rolul activ al judecatorului in cadrul procedurii adoptiei
Drepturile asistentului maternal in procedura adoptiei
Calitatea procesuala activa a administratorului maternal in exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate de instanta in materia cererilor vizate de art. 74 din Legea nr. 273/2004
- Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata: art. 454 alin. (2)art. 458, art. 534 alin. (4)
- Legea nr. 273/2004 privind procedura adoptiei, republicata
- Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului: art. 36, art. 40, art. 48 teza finala
- Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila: art. 248
- Apelul poate fi exercitat de orice persoana interesata, chiar daca nu a fost citata la solutionarea cererii, in cazul procedurilor necontencioase, vizate de Legea nr. 273/2004, republicata, privind procedura adoptiei.
Asistentul maternal are calitatea procesuala activa si poate declara apelul impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate in cererile vizate de art. 74 alin. (4) din Legea nr. 273/2004, republicata, intrucat este persoana interesata in sensul art. 534 alin. (4) C. pr. civ., cu referire la art. 458 teza
IIC.
pr. civ., prin aceea ca legea ii confera dreptul de a adopta cu prioritate copilul ce i-a fost incredintat in plasament, conform art. 26 alin. (2) din Legea nr. 273/2004.
- In raport cu dreptul conferit prin lege asistentului maternal de a avea prioritate la procedurile vizate de Legea nr. 274/2004, republicata, in vederea adoptiei copilului aflat in plasament, instantele judecatoresti sunt datoare sa verifice modul de indeplinire de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectie a copilului in raza careia se afla domiciliul copilului a obligatiilor de analizare cu prioritate a posibilitatii incredintarii copilului in vederea adoptiei la asistentul maternal la care se afla copilul, inclusiv obligatia de informare a asistentului maternal in legatura cu procedura adoptiei, dar si a obligatiilor de consiliere indrumare si sprijin efectiv a persoanei in cauza, indrituite sa adopte, in conditiile legii, ratiunea reglementarilor fiind subordonata promovarii interesului superior al copilului.
(Sectia I civila, Decizia civila nr. 10 din 24 iunie 2016, Prof. univ. dr. L.B.)
Prin sentinta civila nr. 16 din 31 martie 2016, Tribunalul Caras-Severin a admis cererea formulata de Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Caras- Severin si a incredintat copilul B.G., n. la 31.08.2013 in vederea adoptiei pentru o perioada de 90 de zile la familia D.D. si D.E.
Instanta de fond a retinut ca minora s-a aflat intr-o situatie de risc, astfel ca la data de 24.10.2013 a fost data in plasament numitului C.I., asistent maternal profesionist, iar, mai apoi, prin sentinta civila nr. 29 din 28 mai 2015 aceeasi instanta a dispus deschiderea procedurii adoptiei interne a copilului, context in care a fost selectata familia D.D. - D.E. ca familie apta sa adopte, in conditiile legii.
Impotriva acestei hotarari, asistentul maternal C.I. a formulat apel, invocand incalcarea legii, prin aceea ca reclamanta nu si-a indeplinit in mod efectiv obligatia de informare in legatura cu procedura adoptiei copilului de catre asistentul maternal, incalcandu- i-se dreptul conferit de lege de a avea prioritate la adoptia copilului. Mai mult, se sustine ca reclamanta l-a determinat sa renunte la evaluarea inceputa in scopul obtinerii atestatului de persoana/familie apta sa adopte, prin aceea ca i-a comunicat ca obtinerea atestatului ii confera dreptul de a adopta un alt copil decat copilul aflat in plasament, acesta din urma fiind deja antrenat in procedura, insa in raport cu o alta familie, parata in cauza de fata.
In cauza s-a formulat Intampinare, prin care se invoca exceptia lipsei calitatii procesuale active a apelantului, intrucat acesta nu are calitatea de parte in proces. Pe fondul cauzei se solicita respingerea apelului, sub motivul ca apelantul a fost informat in legatura cu posibilitatea adoptarii copilului aflat in plasament, inclusiv cu procedura de urmat, insa acesta nu a dorit sa adopte copilul, iar, mai apoi, a declansat procedura vizata de lege tardiv, respectiv la data de 26.11.2015, adica cu incalcarea termenului de 10 zile de la primirea adresei nr. 10225/02.04.2015 emisa de reclamanta prin care i se aduce la cunostinta apelantului posibilitatea de a adopta copilul si procedura de urmat.
Prin decizia civila nr. 10 din 24 iunie 2016, Curtea de Apel Timisoara a admis apelul in cauza, cu consecinta respingerii actiunii reclamantului, respectiv revocarii masurii incredintarii in vederea adoptiei pentru o perioada de 90 de zile la familia D.D.-D.E. si mentinerii masurii plasamentului copilului la asistentul maternal, apelant in cauza, in conditiile stipulate in sentinta civila nr. 3868 din 12 decembrie 2013 a Tribunalului Caras- Severin, pronuntata in dosarul nr. 5417/115/2013.
Pentru a hotari astfel, Curtea a retinut urmatoarele:
Relativ la calitatea procesuala activa a apelantului, Curtea a retinut ca procedurile vizate de art. 74 alin. (4) din Legea nr. 273/2004, republicata privind procedura adoptiei sunt proceduri necontencioase, astfel ca aplicabile devin dispozitiile art. 534 alin. (4) C. pr. civ., potrivit cu care „apelul poate fi facut de orice persoana interesata, chiar daca nu a fost citata la solutionarea cererii, termenul de apel curgand de la data la care a luat cunostinta de hotarare, dar nu mai tarziu de un an de la data pronuntarii”, cu referire la art. 458 teza II C. pr. civ., norma care instituie o exceptie de la regula conform careia „caile de atac pot fi exercitate numai de partile aflate in proces”, care justifica un interes (teza I a art. 458 C. pr. civ.) -, dispozitiile art. 74 din Legea nr. 273/2004, republicata facand trimitere expresa la regulile prevazute de Cartea III a Codului de procedura civila, intitulata „Dispozitii generale privitoare la procedurile necontencioase din Codul de procedura civila, cu exceptiile prevazute de lege”.
Relativ la calitatea de „persoana interesata” a apelantului Curtea a identificat interesul acestuia derivat din dreptul acestuia de a adopta cu prioritate copilul aflat in plasament la acesta, prevazut de art. 26 alin. (2) din Legea nr. 274/2004.
Pe fondul cauzei, Curtea a retinut ca reclamanta si-a indeplinit formal obligatia de informare prevazuta de Legea nr. 273/2004, republicata, golind de continut insusi dreptul „de preferinta” al apelantului de a initia procedura de adoptie a copilului aflat la el in plasament, Curtea apreciind ca spiritul legii, dar si litera sa nu rezuma obligatia reclamantei la o simpla informare in legatura cu procedurile judiciare la care poate fi supus copilul in scopul adoptarii sale, dar si la actiuni de indrumare si sprijin in mod corespunzator, efectiv a persoanei interesate, inclusiv la efectuarea tuturor demersurilor necesare identificarii celui mai potrivit adoptator, sens in care au fost evocate dispozitiile art. 26 alin. (1) din lege, dar si dispozitiile art. 106 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului.
In speta, Curtea a retinut ca reclamanta s-a rezumat la o informare a apelantului printr-o Nota telefonica din 30.03.2015, alegatia reclamantului in sensul ca si-a onorat, in conditiile legii, obligatia de informare, sens in care evoca adresa din 02.04.2015 transmisa reclamantului fiind inlaturata, intrucat nu s-a facut dovada comunicarii, in conditiile legii, a adresei in cauza, astfel cum rezulta din adresa Oficiului postal nr. 424/16.06.2016.
Mai mult, Curtea a retinut ca ratiunea obligatiei de informare prevazuta de lege este subordonata asigurarii faptului ca familia/persoana este informata, accepta, intelege si actioneaza in conformitate cu legea, sens in care sunt si dispozitiile H.G. nr. 1438/2004, toate reglementarile in domeniu fiind subordonate respectarii interesului superior al copilului. In speta s-a retinut ca, copilul B.G. se afla in grija apelantului de la varsta de 7 saptamani, beneficiind de o ingrijire corespunzatoare, nesupusa criticii reclamantei.
De asemenea, imprejurarea ca in timpul procesului pendinte reclamanta, prin organele sale, a purces la respingerea cererii de reinnoire a atestatului de asistent maternal profesionist al apelantului sub motivul ca acesta a atacat sentinta instantei de fond prin declansarea apelului pendinte a fost apreciata ca un exces al reclamantei, in conditiile in care prin atacarea hotararii tribunalului apelantul si-a exercitat un drept, prevazut de lege, demersul sau nefiind facut in scop de sicana.
In acelasi fel a fost tratat si avizul psihologic nr. 5129//20.05.2016, intrucat la data intocmirii acestuia copilul nu se mai afla la apelant.
Curtea a observat ca reclamanta, in sustinerea actiunilor sale, care au facut obiectul judecatilor finalizate prin pronuntarea sentintei civile nr. 29/28.05.2015 de deschidere a procedurii adoptiei interne, respectiv a sentintei apelate in prezenta cauza, nu a invederat instantei de fond dorinta asistentului maternal de a adopta copilul, precum nici demersurile acestuia in acest sens, imprejurare ce rezulta din considerentele celor doua hotarari judecatoresti.
Sub toate aceste aspecte, Curtea a statuat ca tribunalul si-a incalcat rolul activ, nesolicitand reclamantei informatiile relative la indeplinirea obligatiei de informare a asistentului maternal, cu consecinta neevaluarii situatiei copilului incredintat in vederea adoptiei, din perspectiva dispozitiilor Legii nr. 273/2004, in conditiile in care procedurile vizate de art. 74 din Legea nr. 273/2004, nu obliga la citarea asistentului maternal, iar citarea acestuia nu s-a realizat nici macar pentru opozabilitatea hotararii, dat fiind ca prin hotarare se disputa nu doar un drept care este reglementat prioritar in favoarea asistentului maternal, dar si incetarea masurii plasamentului, dispusa printr-o hotarare judecatoreasca anterioara, in raport chiar cu apelantul din prezenta cauza.