Retragerea unei sarcini atribuite salariatului nu reprezinta o modificare a contractului de munca, atata vreme cat nu se modifica salariul ori celelalte elementele ale contractului individual de munca.

 

Codul muncii, art.41 alin. 3

 

Retragerea unei sarcini atribuite salariatului nu reprezinta o modificare a contractului de munca, atata vreme cat nu s-au modificat salariul ori celelalte elementele ale contractului individual de munca.

Angajatorul are dreptul de a schimba conditiile de exercitare a functiei salariatului in baza atributiilor sale de control, atata vreme cat organele de politie efectueaza cercetari cu privire la anumite fapte ale salariatului in legatura cu munca acestuia.

 

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale,

Decizia civila  nr. 18  din 12 ianuarie 2011.

 

Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. 5562/105/2009, contestatoarea MM a formulat in contradictoriu cu intimatul MJIA contestatie impotriva deciziei nr.117/02.11.2009, pe care o considera nelegala si netemeinica, sens in care a solicitat anularea acesteia si repunerea in functia de gestionar al ceasurilor de buzunar.

In motivarea cererii, contestatoarea a aratat ca este angajata ca gestionar custode incepand cu anul 1980 la unitatea intimata, iar in aceasta perioada nu a fost  sanctionata pentru savarsirea vreunei abateri in ceea ce priveste atributiile prevazute in fisa postului.

A mai mentionat ca la data de 13.11.2008 Politia Prahova a demarat o ancheta cu privire la lipsa unor parti componente ale pieselor pe care le are in gestiune, fara a se pronunta o solutie definitiva.

In acest context, contestatoarea a apreciat ca referatul nr. 3694/23.10.2009 intocmit de d-na SE, muzeograf, sef de sectie la care  isi desfasoara activitatea, a fost efectuat in mod abuziv, fara a avea baza legala si fara a se intemeia pe o culpa dovedita a angajatei.

Ulterior, prin actiunea inregistrata cu nr.601/105/2010,contestatoarea a formulat contestatie impotriva deciziei nr.6/21.12.2010 emisa de aceeasi unitate si a solicitat anularea acesteia.

In motivarea contestatiei, contestatoarea a aratat ca prin decizia nr.6/ 21.12.2010 a fost sanctionata cu reducerea salariului de baza pe trei luni cu 10%, cu motivatia ca nu a respectat o alta decizie a intimatului, respectiv decizia nr.117/2009, impotriva careia a formulat contestatie.

A sustinut contestatoarea ca nu se putea supune deciziei anterioare, atata timp cat a contestat-o la  instanta si ca nu exista o hotarare definitiva si irevocabila.

La termenul de judecata din data de 14.05.2010 instanta de fond a conexat cauza ce formeaza obiectul dosarului nr.601/105/2010 la cauza de fata, constatandu-se ca sunt intrunite conditiile prevazute de art.164 Cod procedura civila.

Intimatul a formulat intampinare, prin care a aratat ca nu sunt incidente disp art.41 Codul muncii, nefiind modificat niciunul din elementele constitutive ale CIM al contestatoarei, aceasta avand in continuare calitatea de custode al unor alte bunuri, conform fisei postului, beneficiind de dreptul corelativ de retribuire pentru munca prestata.

S-a mai aratat de catre intimat ca la data de 18.12.2009 s-a intocmit procesul-verbal nr.4413, in care se mentioneaza ca se refuza de contestatoare  predarea pieselor din colectia „ceasuri de buzunar”, iar ca urmare a acestui refuz s-a dispus sanctionarea angajatei, conform art.264 lit.d  Codul muncii, cu reducerea salariului de baza cu 10% pe trei luni, dar nu inainte de a se solicita salariatei, conform dispozitiilor art.267 alin.2 Codul muncii, prin adresa nr.352/20.10.2010, prezentarea la serviciul resurse umane-juridic in vederea efectuarii cercetarii prealabile.

La data de 21.01.2010, dupa ora 1300 contestatoarea a refuzat participarea in vederea cercetarii prealabile, neinvocand nici un motiv, conditii in care s-a dispus sanctionarea, fara efectuarea cercetarii prealabile.

De asemenea, intimatul a mai aratat ca motivul pentru care s-a dispus predarea gestiunii de piese muzeale „ceasuri de buzunar” l-a constituit lipsa din gestiune a unor componente din aur ale ceasurilor cu o valoare deosebita, incadrate in categoria tezaur, fapt ce a generat predarea gestiunii conform deciziei nr.117/2009 si ulterior refuzul nejustificat, situatie ce a determinat conducerea institutiei sa sanctioneze contestatoarea potrivit Codului muncii pentru aceasta abatere disciplinara.

In cauza s-a administrat proba cu inscrisuri si proba cu interogatoriul partilor.

Dupa administrarea probatoriilor, prin sentinta civila nr.1223 din data de 4 octombrie 2010 pronuntata de Tribunalul Prahova, s-au respins ca neintemeiate cele doua contestatii.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca prin decizia nr.117/02.11.2009 data de Directorul general al MJIA s-a dispus ca, contestatoarea sa predea gestiunea de piese muzeale „ceasuri de buzunar”, in sensul ca dupa verificarea faptica si scriptica a pieselor se vor intocmi listele de inventar si procesul-verbal de predare primire, termenul limita de finalizare al acestei operatiuni fiind fixat pentru data de 30.11.2009.

Motivul care a dus la aceasta masura il constituie referatul nr. 3694/23.10.2009 intocmit de d-na SE, muzeograf, sef de sectie la care contestatoarea isi desfasoara activitatea.

Conform referatului, in gestiunea contestatoarei s-ar fi constatat grave deficiente in anul 2006 (lipsa a 18 capace la ceasurile de aur), iar angajamentele de remediere a acestora nu au fost respectate.

Potrivit raspunsului la interogatoriu, contestatoarea a aratat ca in urma deciziei nr.117/02.11.2009 i s-a schimbat contractul de munca, in sensul ca este in continuare gestionar custode, dar fara gestiune.

Instanta de fond a constatat ca nu i-au fost date contestatoarei atributii noi, ci s-a dispus in sarcina acesteia numai predarea gestiunii de piese muzeale „ceasuri de buzunar”, fara a se modifica salariul si niciunul dintre elementele contractului individual de munca (durata contractului; locul muncii; felul muncii; conditiile de munca; salariul;  timpul de munca si timpul de odihna).

Astfel, contestatoarea are aceleasi atributii si sarcini de serviciu, aceeasi fisa a postului.

A apreciat instanta de fond ca, nu se poate contesta ca in raportul de munca al contestatoarei a intervenit o schimbare, determinata de ordinul angajatorului intimatului de a preda gestiunea de piese muzeale „ceasuri de buzunar”, dar aceasta schimbare se subsumeaza prerogativei de directie si control a angajatorului, care este astfel in drept sa schimbe conditiile de prestare a muncii.

De asemenea, instanta de fond a apreciat ca nu se poate retine ca ordinul dat este vadit abuziv si discretionar, in conditiile in care organele de politie efectueaza cercetari cu privire la disparitia presupusa a unor componente ale pieselor muzeale ce se afla in gestiunea contestatoarei.

In fapt, aceasta nu contesta lipsa componentelor mentionate in referatul nr.3694/23.10.2009 intocmit de seful sectiei in care isi desfasoara activitatea si nici ca functia contestatoarei este alta, ca urmare a diminuarii atributiilor de serviciu.

Schimbarea atributiilor postului nu are semnificatia unei modificari a contractului de munca in conditiile in care functia indeplinita de catre contestatoare nu a capatat un alt specific.

In ceea ce priveste decizia nr.6/21.12.2009, instanta de fond a retinut ca aceasta a fost data ca urmare a refuzului contestatoarei de a respecta termenii deciziei nr.117/2009.

Astfel, contestatoarea a recunoscut ca a refuzat sa duca la indeplinire dispozitia de predare a gestiunii  de piese muzeale „ceasuri de buzunar”, cu termen de finalizare 30.11.2009.

A apreciat instanta de fond ca sustinerea contestatoarei in sensul ca nu se putea supune deciziei nr.117/02.11.2009, intrucat aceasta a fost contestata la instanta, nu poate fi retinuta, dat fiind faptul ca prin contestatie efectul deciziei nu se suspenda, iar contestatoarea era in continuare obligata sa se supuna prerogativelor angajatorului.

A mai retinut instanta de fond ca refuzul contestatoarei a fost constant si ca singurul motiv invocat de catre aceasta este ca asteapta solutionarea contestatiei depuse la Tribunalul Prahova.

Totodata, instanta de fond a retinut ca, contestatoarea s-ar fi exprimat in sensul ca nu refuza predarea gestiunii, ci doar a afirmat ca preda gestiunea dupa solutionarea contestatiei, acest aspect fiind nerelevant intrucat in realitate contestatoarea nu a dus la indeplinire obligatia cu caracter precis stabilita in sarcina sa, prin decizia nr.117/2009.

Nu in ultimul rand, instanta de fond a mai retinut ca abaterea disciplinara si imprejurarile in care aceasta a fost savarsita sunt descrise in decizia de sanctionare disciplinara, fapta retinuta in sarcina contestatoarei este in legatura cu atributiile de serviciu ale acesteia, este savarsita cu vinovatie, iar sanctiunea a fost corect individualizata.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs contestatoarea, criticand-o pentru netemeinicie si nelegalitate.

Arata recurenta ca in mod gresit instanta a respins contestatiile, motivand ca referatul nr.3694 din 23.10.2009 nu produce consecinte juridice asupra contractului  sau de munca.

Astfel, in conditiile in care  era angajata muzeului in functia de gestionar custode, este evident faptul ca schimbarea atributiilor postului in sensul in care i-a fost ridicata gestiunea are semnificatia unei modificari unilaterale a contractului de munca, ceea ce reprezinta o decizie nelegala, data in lipsa unei cercetari prealabile.

O alta critica se refera la decizia nr.6 din 2.12.2010, care este nula de drept intrucat provine in viitor dat fiind data emiterii acesteia, respectiv „2.12.2010”, contestatoare neputand sa se supuna deciziei nr.117/02.11.2009, intrucat aceasta a fost contestata la instanta.

Pentru aceste considerente recurenta-contestatoare a solicitat admiterea recursului, modificarea in tot a sentintei si pe fond admiterea celor doua contestatii si obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata.

Curtea, verificand sentinta recurata in raport de criticile formulate de recurenta- contestatoare, de dispozitiile legale incidente in cauza si de mijloacele de proba administrate dar si sub toate aspectele, astfel cum impune art.3041 Cod procedura civila a constatat ca nu este afectata legalitatea si temeinicia acesteia, pentru considerentele care succed:

Prin decizia nr.117/02.11.2009 data de Directorul general al MJIA s-a dispus ca recurenta - contestatoare sa predea gestiunea de piese muzeale „ceasuri de buzunar”, dupa verificarea faptica si scriptica a pieselor si intocmirea listelor de inventar si procesului-verbal de predare primire, termenul limita de finalizare al acestei operatiuni fiind fixat pentru data de 30.11.2009.

Nu poate fi primita critica formulata in recurs potrivit cu care predarea gestiunii de piese muzeale ar reprezenta o modificare unilaterala a contractului de munca.

Potrivit art.41 alin.3 Codul muncii, modificarea contractului individual de munca se refera la urmatoarele elemente: durata contractului; locul muncii; felul muncii; conditiile de munca; salariul; timpul de munca si timpul de odihna.

Ori in speta de fata nu s-a modificat nici unul din aceste elemente.

Retragerea unei sarcini atribuite recurentei nu reprezinta o modificare a contractului de munca, atata vreme cat nu s-au modificat salariul ori celelalte elementele ale contractului individual de munca, enumerate mai sus.

In mod corect a retinut instanta de fond ca recurenta are aceleasi atributii si sarcini de serviciu, precum si aceeasi fisa a postului.

Angajatorul avea dreptul de a schimba conditiile de exercitare a functiei recurentei in baza atributiilor sale de control, atata vreme cat organele de politie efectueaza cercetari cu privire la disparitia presupusa a unor componente ale pieselor muzeale ce se afla in gestiunea recurentei.

Prin urmare, in mod corect instanta de fond a retinut ca decizia nr.117/2.11.2009 nu reprezinta un act de modificare unilaterala a contractului de munca si a respins contestatia formulata impotriva acesteia.

Corecta este sentinta tribunalului si in ce priveste respingerea contestatiei formulate impotriva deciziei nr.6/21.12.2009.

Prin aceasta ultima decizie se aplica recurentei sanctiunea disciplinara a reducerii salariului cu 10% pe o durata de 3 luni, motivat de faptul ca aceasta a refuzat predarea gestiunii dispusa prin decizia nr.117/2.11.2009.

Refuzul recurentei de a preda acea gestiune reprezinta abatere disciplinara, intrucat contestarea in instanta a deciziei nr.117/2.11.2009 nu conduce in mod automat la suspendarea efectelor acesteia.

Efectele deciziei, in lipsa unei eventuale hotarari de suspendare pronuntata de o instanta, raman in vigoare si salariatul este obligat sa se supuna dispozitiilor formulate prin decizie de catre angajator.

Practic, recurenta refuza indeplinirea unei sarcini de serviciu, ceea ce poate atrage raspunderea sa disciplinara.

Mentionarea pe decizia nr.6 a anului 2010 este o evidenta eroare materiala, astfel ca aceasta nu poate atrage vreo nulitate a deciziei de sanctionare.

Pentru considerentele expuse, curtea, vazand disp. art.304, 3041 si 312 alin.1 C.pr.civ., a respins recursul ca nefondat, mentinand ca legala si temeinica hotararea instantei de fond.

 

 

(Judecator Cristina Moiceanu)