Restituirea de catre salariat, a unor plati nedatorate
1 aprilie 2020Revendicare imobiliara, Accesiune, Notiunea de constructor de buna- credinta
1 aprilie 2020
Retragere atestat pentru adoptie, Conditii legale pentru aplicare
Pentru aplicarea textului legal incident in speta nu cere ca sa fie deschisa procedura adoptiei, pentru ca atunci ar fi prevazut situatia unui copil adoptabil, iar nu potential adoptabil.
In definitia dictionarului explicativ al limbii romane, cuvantul potential,, prezinta o actiune ca posibila, fara sa precizeze daca se realizeaza sau nu”.
Ori, potrivit dispozitiilor art. 26 din legea nr. 273/2004, una din conditiile prealabile deschiderii procedurii de adoptie este ca:
„dupa instituirea masurii de protectie speciala a trecut un an si parintii firesti ai copilului si rudele pana la gradul al patrulea ale acestuia nu pot fi gasite ori nu colaboreaza cu autoritatile in vederea realizarii demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului in familie. ”
Cum reclamantii urmareau tocmai instituirea masurii de protectie speciala a plasamentului, atunci se poate concluziona ca acestia au dat dovada de implicarea directa in identif icarea unui copil, care prezinta un potential de a fi declarat adoptabil.
Prin cererea pendinte, petentii I si M au solicitat anularea Dispozitiei nr. 263/06.02.2014 emisa de DGASPC Dolj.
In motivare au aratat ca prin dispozitia nr. 263/06.02.2014 emisa de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului Dolj, s-a retinut in mod eronat ca s-au implicat direct in identificarea unui copil potential adoptabil, astfel incat sunt incidente in cauza dispozitiile art. 16 alin.8 lit. c din Legea 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, motiv pentru care s-a dispus retragerea atestatului pentru adoptie, in ceea ce priveste pe reclamanti.
Se considera ca sustinerea paratei este eronata si neconforma cu realitatea, motivat de faptul ca niciodata reclamantii nu au discutat despre oportunitatea adoptiei minorului R si nu s-au consultat, neexistand nicio discutie cu mama minorului in acest sens.
Motivul pentru care au fost de acord sa o ajute pe mama minorului la cresterea acestuia a vizat in principal situatia mamei care temporar este nevoita sa satisfaca cerinte materiale primare pentru minor si in lipsa unor posibilitati si motivat de existenta unor relatii care exista intre reclamanti si mama minorului au apreciat ca aveau posibilitatea sa o sustina atat pe ea, cat si pe minor, in principal in limita posibilitatilor lor materiale.
Retragerea atestatului pentru adoptie de catre DGASPC Dolj o considera ca fiind nejustificata si lipsita de temeinicie, nefiind incidente prevederile art. 16 alin. 8 lit. c din Legea 273/2004.
In motivarea intampinarii se arata ca familia reclamantilor, in anul 2013, in urma parcurgerii procedurilor legale a fost atestata pentru adoptie, atestat cu o valabilitate de 1 an de zile. Pe parcursul acestor proceduri, familia reclamantilor a fost informata cu privire la prevederile legale ce trebuie respectate, referitoare la adoptie.
La data de 10 ianuarie 2014, reclamantii au solicitat directorului general al DGASPC Dolj aprobarea plasamentului familial al minorului R.
Cu respectiva familie, reclamantii au stabilit o relatie, in sensul ca i-au facilitat mamei minorului accesul la consultatii medicale specifice in perioada de sarcina, dar si prin ajutarea cu alimentele necesare cresterii celorlalti trei copii pe care ii mai avea familia.
In urma unei vizite efectuata de DGASPC la domiciliul reclamantilor s-a constatat ca acestia aveau in domiciliul lor pe minorul R de aproximativ 9 luni de zile, fapt despre care nu au informat DGASPC Dolj, desi ca persoane atestate pentru adoptie aveau obligatia sa anunte ca situatia lor sociala s-a schimbat, ca s-au implicat in identificarea unui copil care avea potentialul de a fi adoptat, motive ce au condus la retragerea atestatului de adoptatori.
Instanta a interpelat partile cu privire la existenta unei hotarari judecatoresti prin care sa se fi instituit masura plasamentului minorului la familia reclamantilor, raspunsul acestora fiind negativ.
Tribunalul D - Sectia I Civila prin sentinta civila nr. 91 din 15.05.2014 a admis cererea formulata de petentii
I
si M, in contradictoriu cu intimata DGASPC Dolj si a anulat Dispozitia nr. 263/06.02.2014 emisa de DGASPC Dolj.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine dispozitiile legale aplicabile in materia adoptiei si anume articolul 16 alin. 8 din Legea 273/2004 cu modificarile ulterioare, potrivit carora atestatul se poate retrage: in situatia in care se constata faptul ca familia adoptatoare a ascuns sau a furnizat informatii false cu ocazia evaluarii, cand se constata faptul ca nu mai sunt indeplinite conditiile in baza carora a fost eliberat atestatul; in situatia in care se constata implicarea directa a familiei atestate in identificarea unui copil potential adoptabil, dispozitie care nu se aplica atunci cand familia adoptabila este ruda pana la gradul al patrulea cu copilul.
In speta de fata, familia reclamantilor nu se regaseste in niciuna din aceste situatii, copilul despre care se face vorbire, nefiind un copil potential adoptabil, familia acestuia nefacand nici un demers pentru a se lua fata de el o masura de protectie.
Simpla implicare a reclamantilor in cresterea copilului, in sensul ca acorda ajutor material familiei naturale a minorului nu duce la concluzia implicarii lor in identificarea unui copil potential adoptabil, acestia fiind posesorii unui atestat de adoptatori din martie 2013, cu o luna de zile dinaintea nasterii copilului, procedura de obtinere a atestatului demarand in urma cu mai mult timp.
Nu s-a facut dovada existentei unei cereri din partea reclamantilor in vederea instituirii de catre DGASPC a masurii de plasament a minorului in familia acestora, sustinerea reprezentantilor Directiei nefiind insotita si de argumente in acest sens, mai exact prezentarea unei fotocopii in cazul existentei unei astfel de cereri.
De asemenea, nu se poate retine nici faptul ca familia reclamantilor nu a informat DGASPC Dolj despre faptul ca in locuinta lor mai exista o alta persoana, respectiv minorul R, aceasta sustinere nefiind probata in nici un mod desi, se putea intocmi un raport in urma efectuarii vizitei la domiciliul acestora de catre reprezentantii Directiei.
Fata de acestea, instanta a apreciat ca in mod nelegal s-a procedat la retragerea atestatului de adoptator, astfel incat a admis actiunea si a anulat dispozitia nr. 263 din 6 02. 2014 emisa de DGASPC Dolj.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel parata Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Dolj, criticand-o pentru urmatoarele motive :
In anul 2013, in urma parcurgerii procedurilor de atestare, familia C.I. si M a fost atestata cu atestatul nr. 8/13.03.2013, atestat ce avea valabilitate un an de zile.
Pe parcursul procedurilor de evaluare, familia a luat la cunostinta prevederile art. 9 alin 2 lit. b din Hotararea nr. 350 din 18 aprilie 2012 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004, privind regimul juridic al adoptiei, in care se specifica faptul ca persoanele care isi exprima intentia de a adopta trebuie sa constientizeze faptul ca "adoptia presupune identificarea de catre institutiile statului a celei mai potrivite persoane/familii pentru un copil, precum si eventualele consecinte in situatia incercarilor de eludare a procedurilor de adoptie”.
Pe parcursul acelorasi proceduri de evaluare, familia a fost informata si cu privire la prevederile prin care un copil devine adoptabil in Romania si de cazurile in care se poate proceda la retragerea atestatului.
In data de 10.01.2014, prin cererea inregistrata la sediul DGASPC Dolj cu nr. 800/2014, familia C. solicita directorului general al DGASPC Dolj aprobarea plasamentului familial al minorului R.
In respectiva cerere, familia C. specifica faptul ca se ocupa de cresterea si ingrijirea minorului de aproximativ 9 luni de zile.
In urma acestei cereri, specialisti din cadrul DGASPC Dolj au procedat la verificarea celor mentionate in cerere si au constatat faptul ca familia C. a cunoscut-o pe mama naturala a minorului, prin intermediul unei vecine, inca din perioada cand aceasta era insarcinata si a sprijinit-o pe aceasta prin facilitarea accesului la consultatii medicale specifice si prin ajutarea cu alimente necesare cresterii celorlalti trei copii, pe care aceasta ii mai avea acasa.
Pe parcursul verificarilor efectuate in ceea ce privea familia C., s-a constatat faptul ca familia C. figura ca fiind atestata pentru adoptia unui copil cu varsta cuprinsa intre 6 luni si 3 ani.
In urma celor constatate, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Dolj a apreciat ca familia C., prin neinformarea cu privire la faptul ca in locuinta lor din luna aprilie 2013 mai exista o persoana (respectiv minorul R.) a incalcat prevederile art. 15 din Normele Metodologice din 18 aprilie 2012 de aplicare a Legii nr. 273/2004, privind regimul juridic al adoptiei in care se specifica: "Pe tot parcursul procedurii de evaluare, precum si pe durata valabilitatii atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare are obligatia de a informa directia cu privire la eventualele schimbari intervenite in situatia sa socio-psiho-medicala, anexand, dupa caz, acte doveditoare".
Prin neinformarea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Dolj timp de aproximativ 9 luni de zile cu privire la faptul ca situatia sa sociala s-a schimbat, in sensul ca in familia dumnealor a intrat si minorul R., familia C. a dovedit faptul ca s-a implicat in identificarea unui copil, care avea potentialul de a fi adoptat (copilul provenea dintr-o relatie extraconjugala a mamei, mama nu avea conditiile necesare cresterii si ingrijirii acestuia si prin urmare in cazul in care i s-ar fi instituit o masura de protectie in aceste conditii, acesta ar fi fost declarat adoptabil si alte familii ar fi putut fi potrivite cu acesta) si astfel a incalcat prevederile art. 16 alin. 8, lit. c.: "Atestatul poate fi retras in urmatoarele situatii: ....in situatia in care se constata implicarea directa a persoanei/familiei atestate in identificarea unui copil potential adoptabil".
Cu privire la faptul ca Directia Generala de Asistenta Sociala si Proiectia Copilului Dolj trebuia sa faca dovada printr-un raport cu privire la existenta unei alte persoane in casa contestatorilor, pe perioada cat acestia erau atestati pentru adoptie, mentioneaza ca acest lucru nu este reglementat de nici o prevedere a Legii nr. 273/2004 privind Regimul juridic al adoptiei-republicata ori a Hotararii nr. 350 din 18 aprilie 2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei.
Asa cum s-a mai aratat familia C. avea obligatia de a informa Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Dolj cu privire la faptul ca in familia dumnealor a mai aparut o persoana.
O dovada in plus ca familia C. dorea ca minorului R. sa-i fie instituita o masura de protectie in familia dumnealor o reprezinta si adresa Sectiei de Politie nr. 4 si care a fost inregistrata la sediul DGASPC Dolj cu nr. 5048/03.02.2014, prin care se comunica faptul ca in urma verificarilor efectuate s-a constatat faptul ca la adresa familiei C. locuia copilul R., care fusese incredintat de catre parintii sai, deoarece nu aveau conditii financiare pentru a-l creste.
Tot in adresa respectiva se specifica faptul ca d-na C. a declarat faptul ca li se retrasese "avizul de familie adoptatoare " (desi acest lucru s-a intamplat in data de 06.02.2014) si ca ramasese in curs o solicitare de plasament pentru minorul R.
In ceea ce priveste rapoartele despre care instanta de fond face referire ca puteau fi intocmite cu ocazia vizitei la familia C., ele au fost intocmite, insa la data intocmirii lor, reprezentantii DGASPC Dolj nu cunosteau faptul ca familia era atestata pentru adoptie (acest lucru fiind constatat ulterior).
Avand in vedere cele mentionate, solicita admiterea apelului.
Apelul este fondat.
Solutia pronuntata de catre prima instanta nu are in vedere ansamblul probator administrat in cauza, iar, in exercitarea rolului sau activ, instanta ar fi putut solicita de la parata relatiile pe care le considera ca nu se regasesc la dosarul cauzei, ca de exemplu, cererea prin care se solicita luarea copilului in plasament.
Astfel, in faza procesuala a apelului, a fost depusa la fila nr. 7 din dosar, cererea prin care reclamantii aduc la cunostinta apelantei ca au „in ingrijire de aproximativ 9 luni de zile copilul R.”, fata de care solicita a se lua masura plasamentului in familia lor.
Ori, chiar daca intimatii-reclamanti recunosc existenta acestei cereri, prin intampinare isi nuanteaza apararea, in sensul ca de fapt, ajutorul lor o viza pe mama copilului, iar nu direct pe copil.
Nu acesta este sensul cuprins de cererea depusa la data de 10 01 2014, prin care se face referire la luarea in ingrijire a copilului, iar nu a altei persoane, pe de o parte, iar, pe de alta parte, aceasta stare de fapt dainuia de aproximativ 9 luni, fara a fi adusa la cunostinta Directiei Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
In raportul Directiei nr. 113/15 01 2014 se precizeaza ca „ parintii copilului R. locuiesc in alta localitate si nu se achita de obligatiile ce le revin, lasand aceasta sarcina in grija familiei C.”.
Raportul Sectiei 4 Politie din data de 03 02 2014 invedereaza ca, „copilul a fost incredintat de catre mama sa, familiei C., cu care este prietena, inca de la nastere, deoarece aceasta nu are posibilitati financiare pentru a-l creste.”
Declaratia mamei copilului de la fila nr. 16 mentioneaza ca „ ...la plecarea din spital am dat acest copil, familiei C ... pentru a se ocupa de cresterea lui..., de la exenarea copilului si pana in prezent nu l-a mai vazut pe copil...”
Coroborand toate aceste inscrisuri si constatand lipsa de dovezi a reclamantilor in combaterea acestor sustineri, Curtea retine ca familia C s-a implicat in mod nelegal in procesul de identificarea a unui copil care se afla in posibilitatea de a fi supus procedurii adoptiei.
Astfel, familia C. a luat un copil nou-nascut chiar de la momentul externarii sale din spital si, dupa ingrijirea acestuia timp de aproximativ 9 luni, in mod exclusiv si fara o incunostintare prealabila a Directiei Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - institutie care trebuie a fi informata nu numai de schimbarile intervenite in situatia sociopsihomedicala a familiei C., dar si despre existenta unui copil aflat in pericolul de a fi abandonat de familia sa naturala - , au solicitat luarea acestuia in plasament, aceasta faza fiind de fapt una prealabila declansarii procedurii de adoptie.
In conformitate cu dispozitiile art. 9 din Normele metodologice de aplicare a legii nr. 273/2004 se statueaza ca persoanele care isi exprima intentia de a adopta li se aduc la cunostinta urmatoarele informatii:
„...b) constientizarea faptului ca adoptia presupune identificarea de catre institutiile statului a celei mai potrivite persoane/familii pentru un copil, precum si eventualele consecinte in situatia incercarilor de eludare a procedurilor de adoptie;
c) obligatiile ce le revin in cadrul procedurii de adoptie, precum si situatiile de retragere/incetare a valabilitatii atestatului;...”
Art. 15 din Normele metodologice de aplicare a legii nr. 273/2004 dispun totodata ca:
„Pe tot parcursul procedurii de evaluare, precum si pe durata valabilitatii atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare are obligatia de a informa directia cu privire la eventualele schimbari intervenite in situatia sa sociopsihomedicala, anexand, dupa caz, acte doveditoare.”
Ori, este evident ca aceste obligatii legale au fost in totul ignorate, daca nu cu intentie, cel putin dintr-o grava neglijenta, de vreme ce aducerea la cunostinta a luarii in ingrijire a unui copil aflat in dificultate s-a efectuat dupa un interval de timp destul de lung si nu mai in scopul de a se lua masura plasamentului si deci, se urmarea ca respectivul copil sa devina implicat intr-o potentiala procedura de adoptie; legea nu cere ca sa fie deschisa procedura adoptiei, pentru ca atunci ar fi prevazut situatia unui copil adoptabil, iar nu potential adoptabil.
In definitia dictionarului explicativ al limbii romane, cuvantul potential,, prezinta o actiune ca posibila, fara sa precizeze daca se realizeaza sau nu”.
Ori, potrivit dispozitiilor art. 26 din legea nr. 273/2004, una din conditiile prealabile deschiderii procedurii de adoptie este ca:
„dupa instituirea masurii de protectie speciala a trecut un an si parintii firesti ai copilului si rudele pana la gradul al patrulea ale acestuia nu pot fi gasite ori nu colaboreaza cu autoritatile in vederea realizarii demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului in familie.”
Cum reclamantii urmareau tocmai instituirea masurii de protectie speciala a plasamentului, atunci se poate concluziona ca acestia au dat dovada de implicarea directa in identificarea unui copil, care prezinta un potential de a fi declarat adoptabil.
Prin urmare, devin incidente dispozitiile art. 16 alin. 8 din legea nr. 273/2004, care specifica faptul ca atestatul de persoana sau familie apta sa adopte poate fi retras in situatia in care se constata implicarea directa a persoanei/familiei atestate in identificarea unui copil potential adoptabil, iar aceasta dispozitie nu se aplica in situatia in care se constata ca persoana/familia atestata este ruda pana la gradul al patrulea cu copilul, ceea ce nu este cazul in speta.
Dispozitia nr. 263/06.02.2014, emisa de DGASPC Dolj - supusa contestatiei in speta pendinte - este intocmita in considerarea unor situatii de fapt, astfel cum au fost mai sus descrise si in sanctionarea unor comportamente care nu sunt compatibile cu calitatile unor persoane care doresc a adopta un copil, cu respectarea dispozitiilor prevazute de legislatia romana.
Potrivit dispozitiilor art. 480 NCPC, apelul va fi admis. Va fi schimbata sentinta in sensul ca va respinge actiunea.
(Decizia nr. 6 din 31.10.2014 - Curtea de Apel Craiova, Sectia I Civila - rezumat judecator Stelian Aurelian Cadea).