Renuntarea la judecata de catre creditorul care a formulat cererea de deschidere  

Principiul disponibilitatii care guverneaza procesul civil in baza caruia partile pot determina, pe de o parte, existenta procesului prin declansarea procedurii judiciare si prin libertatea de a pune capat procesului si, pe de alta parte, continutul procesului prin stabilirea cadrului procesual in privinta obiectului si a participantilor la proces, nu are caracter absolut.

In anumite cazuri expres prevazute de lege acestui principiu ii sunt aduse limitari.

Legea nr. 85/2014 privind procedura insolventei stabileste o derogare de la principiul disponibilitatii in sensul ca dupa deschiderea procedurii, procedura nu mai este la dispozitia partii care a declansat-o, ci odata deschisa ea devine colectiva potrivit principiului prevazut de dispozitiile art.5 pct.44 care defineste procedura colectiva ca fiind procedura in care creditorii participa impreuna la urmarirea si recuperarea creantelor lor, in modalitatile prevazute delege.

In acest sens sunt si dispozitiile art. 178 din Legea nr. 85/2014, care conditioneaza inchiderea procedurii, fara radierea debitorului, de plata creantelor catre toti creditorii inscrisi in tabelul definitiv al creantelor sau renuntarea la judecata a tuturor creditorilor.

Prin sentinta nr. 462 din data de 27 iunie 2017, Tribunalul Dolj- Sectia a II-a Civila a admis cererea creditoarei SCETASRL.

In temeiul art. 72 alin. 6 din Legea nr. 85/2014 a dispus deschiderea procedurii generale de insolventa impotriva debitoarei SCNCSRL.

In temeiul art. 73 din Legea nr. 85/2014 a numit administrator judiciar provizoriu pe MRLISPRL, care va indeplini atributiile prevazute de art. 58 din Legea nr. 85/2014 cu o retributie lunara provizorie de 1.000 lei lunar.

In temeiul art. 99 si urm. din Legea nr. 85/2014 a dispus notificarea deschiderii procedurii debitoarei, creditorilor si Oficiului Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Dolj, prin Buletinul Procedurilor de Insolventa, in vederea efectuarii din oficiu a mentiunilor, precum si tuturor bancilor unde debitorul are deschise conturi.

In temeiul art. 74 din Legea nr. 85/2014 a pus in vedere debitoarei ca in termen de 10 zile de la deschiderea procedurii sa depuna actele si informatiile prevazute de art. 67 alin. 1 din lege.

Raportul prevazut de art. 92 si art. 54 din lege s-a depus la data de 20.07.2017, iar raportul prevazut de art. 97 din Legea nr. 85/2014 s-a depus in termen de 40 de zile de la desemnarea administratorului judiciar.

A fixat termenul limita pentru depunerea creantelor la 30.07.2017, termenul limita pentru verificarea creantelor, intocmirea, inregistrarea la tribunal si publicarea in BPI a tabelului preliminar al creantelor la 19.09.2017, termenul de definitivare si publicare in BPI a tabelului creantelor la 03.10.2017.

A dispus trimiterea notificarilor catre toti creditorii debitoarei de catre lichidatorul judiciar, publicarea intr-un ziar de larga circulatie, precum si in B.P.I.

In temeiul art. 53 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 a dispus convocarea adunarii generale a asociatilor de catre administratorul judiciar, in termen de maximum 10 de zile de la notificarea deschiderii procedurii, pentru desemnarea administratorului special.

In temeiul art. 39 din Legea nr. 85/2014 a dispus deschiderea de catre debitoare a unui cont la o unitate bancara la care aceasta are deschis cont, din care vor fi suportate cheltuielile aferente procedurii, in termen de 2 zile de la notificarea deschiderii procedurii. In caz de neindeplinire a atributiei, contul va fi deschis de catre lichidatorul judiciar. Eventualele disponibilitatile banesti vor fi pastrate intr-un cont special de depozit bancar.

A dispus comunicarea sentintei catre instantele judecatoresti in a caror jurisdictie se afla sediul debitorului si tuturor bancilor unde acesta are deschise conturi.

Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut ca debitorul datoreaza creditorului ETASRL suma de 95.270,05 lei, compusa din 39.752,05 lei - debit principal cu o vechime mai mare de 60 de zile si 55.518,00 lei - penalitati de intarziere cu o vechime mai mare de 60 de zile.

Potrivit art. 5 (20) din Legea nr. 85/2014, orice creditor care are una sau mai multe creante certe, lichide si exigibile a caror valoare sa fie superioara valorii prag, poate introduce la tribunal o cerere impotriva unui debitor care este prezumat in insolventa din cauza incetarii platilor fata de acesta, timp de cel mult 60 de zile.

Pentru a se aplica procedura insolventei, legea impune astfel indeplinirea cumulativa a mai multor conditii: creditorul sa aiba o creanta certa, lichida si exigibila avand o valoare cel putin egala cu valoarea-prag indicata de lege si debitorul sa se afle in situatia de a nu mai putea face fata datoriilor sale comerciale.

Creanta trebuie sa aiba un cuantum superior sumei de 40.000 lei, conform art. 5 pct. 72 din lege.

Totodata, potrivit Codului de procedura civila, creanta certa este aceea a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul.

Creanta este lichida atunci cand catimea ei este determinata prin insusi actul de creanta sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau si a altor acte neautentice, fie emanand de la debitor, fie recunoscute de dansul, fie opozabile lui in baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute in actul de creanta, chiar daca prin aceasta determinare ar fi nevoie de o osebita socoteala.

Creanta este exigibila atunci cand aceasta a ajuns la scadenta.

Instanta a constatat astfel, cu privire la cererea introductiva a creditorului ca, fiind constatata prin titluri executorii a caror validitate nu este afectata pana in prezent, creanta invocata de catre acest creditor ca temei al solicitarii sale depaseste la momentul solutionarii prezentei cereri valoarea prag de 40.000 lei si prezinta caracterele certitudinii, lichiditatii si exigibilitatii.

Potrivit art. 5 pct. 29 lit. a) din lege, insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 60 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori, insolventa fiind tocmai acea stare a patrimoniului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile.

Debitoarea nu a inlaturat prezumtia de insolventa, nefacand dovada achitarii debitului catre creditoare.

Raportandu-se si la dispozitiile art. 662 Cod procedura civila, instanta a constatat ca, in cauza, creditorul are impotriva debitoarei o creanta certa, lichida si exigibila de mai mult de 60 de zile (conditie impusa de art. 5 pct. 20), al carei cuantum este superior celui prevazut de art. 5 pct. 20 din Lg. nr. 85/2014, astfel ca cererea de deschidere a procedurii insolventei este intemeiata.

In consecinta, a fost admisa cererea de deschidere formulata de ETASRL.

Impotriva acestei sentinte a formulat apel debitoarea SCNCSRL, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

In motivele de apel, apelanta a aratat ca in mod gresit instanta de fond a apreciat ca sunt intrunite cumulativ conditiile prevazute de Legea nr.85/2014 privind creanta certa, lichida si exigibila in cuantum de 40.000 lei si starea de insolventa a debitoarei.

Apelanta debitoare a invocat faptul ca pentru creanta in cuantum de 95.270,05 lei creditoarea nu a facut dovada existentei unui contract in care sa fie prevazute penalitatile de intarziere.

Cu privire la starea de insolventa apelanta a invocat existenta lichiditatilor si faptul ca intentioneaza sa achite creanta creditoarei SCETASRL.

La data de 04.10.2017, intimata creditoare SCETASRL a formulat intampinare, solicitand respingerea apelului.

In cuprinsul intampinarii intimata creditoare a invocat existenta clauzei privind penalitatile in art. 5 al contractului si recunoasterea acestora de catre debitoare prin semnarea facturilor, precum si indeplinirea conditiilor prevazute de Legea nr. 85/2014 pentru deschiderea procedurii insolventei impotriva debitoarei.

La cererea debitoarei Curtea a acordat termen la data de 28.11.2017 pentru ca aceasta sa faca dovada achitarii tuturor creantelor inscrise in tabelul preliminar.

La termenul din data de 28.11.2017 debitoarea a depus la dosar dovada achitarii creantei creditoarei SCETASRL, iar creditoarea SCETASRL a formulat cerere de renuntare la judecata cererii de deschidere ca urmare a tranzactiei intervenite intre parti.

Analizand cauza prin prisma motivelor de apel si a dispozitiilor legale aplicabile in cauza, Curtea a constatat urmatoarele:

Potrivit art. 70 alin.1 din Legea nr. 85/2014 privind procedura insolventei orice creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii poate formula o cerere introductiva impotriva unui debitor prezumat in insolventa.

In acceptiunea Legii nr. 85/2014, conform art. 5 pct. 20, prin creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei se intelege creditorul a carui creanta impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 60 de zile.

In intelesul aceleiasi legi, insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile si este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 60 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori(art. 5 pct.29 lit. a).

Din interpretarea textelor mentionate coroborate cu dispozitiile art. 5 pct. 72 care definesc valoarea prag ca reprezentand cuantumul minim al creantei-40.000 lei - pentru a putea fi introdusa cererea creditorului, rezulta conditiile ce trebuie indeplinite pentru deschiderea procedurii insolventei: existenta unei creante certe, lichide si exigibile de mai mult de 60 de zile in cuntumul precizat si starea de insolventa.

Conditiile enumerate mai sus sunt intrunite in speta.

Creanta certa este acea creanta a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul(art. 5 pct.20 din Legea nr. 85/2014).

Concluzia judecatorului sindic, potrivit careia creanta este certa, rezultand din contractul incheiat intre parti, care cuprinde clauze privind plata penalitatilor de intarziere si facturile fiscale semnate de debitor este corecta.

Achitarea creantei anterior pronuntarii hotararii de deschidere reprezinta tot o recunoastere a creantei si nu este de natura a conduce la concluzia ca nu este indeplinita conditia cuantumului valorii prag.

O interpretare contrara ar permite un comportament abuziv din partea debitorului chemat in judecata pentru a fi supus procedurii insolventei care ar putea sa faca o plata partiala, astfel incat sa diminueze cuantumul creantei sub cuantumul valorii prag.

In plus achitarea totala a creantei efectuata dupa pronuntarea hotararii de deschidere nu poate produce efecte, plata fiind nula potrivit art. 84 din Legea nr. 85/2014 care stabileste ca in afara cazurilor prevazute la art. 87, de cele autorizate de judecatorul-sindic sau avizate de catre administratorul judiciar, toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule de drept.

Si conditia existentei starii de insolventa este indeplinita.

Chiar in contextul in care debitorul a avut disponibilitati pentru plata datoriei fata de creditorul SCETASRL nu a platit creantele catre DGRFPC, UBSAB, DITMC, SCJDTRD SRLC, SCMDGSRLB, SCEHSABB, SCERSAB, SCPPSRLT, SCRDSRLB, SCBSSRLB, SCBMSA, care au formulat cereri de inscrieri la masa credala ( fila 54 dosar apel).

Neplata acestor creante, ca de altfel si plata efectuata dupa deschiderea procedurii a creantei SCETASRL se datoreaza lipsei de disponibil care semnifica lipsa sumelor de bani de care debitorul sa poata dispune imediat, cum ar fi: sume de bani in casa, disponibilitati in conturile bancare, efecte de comert sau valori imobiliare incasabile la vedere, sume provenind din credite bancare, etc.

Pentru considerentele expuse, avand in vedere ca sentinta de deschidere a procedurii prin care a fost admisa cererea de deschidere formulata de SCETASRL este temeinica si legala in temeiul dispozitiilor art. 480 C.pr.civ., Curtea a respins apelul ca nefondat.

In ceea ce priveste cererea de renuntare la judecata formulata de SCETASRL la data de 28.11.2017, Curtea nu i-a dat eficienta.

Principiul disponibilitatii care guverneaza procesul civil in baza caruia partile pot determina, pe de o parte, existenta procesului prin declansarea procedurii judiciare si prin libertatea de a pune capat procesului si, pe de alta parte, continutul procesului prin stabilirea cadrului procesual in privinta obiectului si a participantilor la proces, nu are caracter absolut.

In anumite cazuri expres prevazute de lege acestui principiu ii sunt aduse limitari.

Legea nr. 85/2014 privind procedura insolventei stabileste o derogare de la principiul disponibilitatii in sensul ca dupa deschiderea procedurii, procedura nu mai este la dispozitia partii care a declansat-o, ci odata deschisa ea devine colectiva potrivit principiului prevazut de dispozitiile art.5 pct.44 care defineste procedura colectiva ca fiind procedura in care creditorii participa impreuna la urmarirea si recuperarea creantelor lor, in modalitatile prevazute delege.

In acest sens sunt si dispozitiile art. 178 din Legea nr. 85/2014, care conditioneaza inchiderea procedurii, fara radierea debitorului, de plata creantelor catre toti creditorii inscrisi in tabelul definitiv al creantelor sau renuntarea la judecata a tuturor creditorilor.

Ca urmare, in contextul in care dupa deschiderea procedurii au formulat cereri de declarare a creantei si alti creditori (DGRFPC, UBSAB, DITMC, SCJDTRDSRLC, SC MDGSRLB, SCEHSABB, SCERSAB, SCPPSRLT, SCRDSRLBI, SCBSSRLB, SCBMSA), creditorul care a formulat cererea de deschidere nu poate inchide singur procedura renuntand la judecata cererii.
(Decizia nr. 944 din 28 noeimbrie 2017 - Sectia a II-a Civila, rezumat judecator Lotus Gherghina).