Recalculare pensie, Continutul adeverintei atestarea unor sporuri permanente, indemnizatii sau majorari de retributii tarifare

Legea nr. 263/2010: art. 165 alin. (2)

• Hotararea Guvernului nr. 257/2011, art. 127 si Anexa nr. 15
• Decizia nr.19/2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Toate elementele enumerate de art. 127 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice trebuie inscrise in adeverinta eliberata de catre fostul angajator pentru ca sporurile, indemnizatiile si majorarile de retributii tarifare atestate sa poata fi valorificate la stabilirea punctajului mediu anual a asiguratului.

Doar daca se precizeaza, in cuprinsul adeverintei eliberata de catre angajator, articolul din lege sau clauza din contractul colectiv de munca ce a justificat achitarea „adaosurilor suplimentare la salariul de baza” al unui fost angajat, casa teritoriala sau sectoriala de pensii si, ulterior, instanta de judecata, sesizata cu o contestatie impotriva deciziei de pensionare emisa de aceasta, au posibilitatea sa verifice daca adaosurile suplimentare la salariul de baza, realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, pot fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, dat fiind ca au fost incluse in baza de calcul, conform legislatiei anterioare, si pentru ele s-a platit contributia de asigurari sociale, respectiv daca acestea s-au achitat cu titlu de retributie obtinuta in acord global, in temeiul art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 57/1974 privind retribuirea dupa calitatea si calitatea muncii prestate, fiind incluse in salariul brut si fiind retinuta contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii, astfel incat sa atraga incidenta, in cauza, a Deciziei nr. 19/2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Principiul contributivitatii nu poate fi valorificat decat prin raportare la prevederile art. 96 coroborate cu cele ale art. 165 din Legea nr. 263/2011.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia litigii de munca si asigurari sociale,

Decizia civila nr. 171 din 12 martie 2014, dr. C.P.

Prin sentinta civila nr. 2342/03.10.2013, pronuntata in dosarul nr. 7288/30/2013, Tribunalul Timis a admis in parte actiunea formulata de reclamanta M.L.C. in contradictoriu cu paratele Casa Judeteana de Pensii Timis si Casa Nationala de Pensii Publice Bucuresti.

A anulat in parte Hotararea nr. 4879/03.06.2013, emisa de parata Casa Nationala de Pensii Publice, si Decizia nr. 275226/08.12.2011, emisa de parata Casa Judeteana de Pensii Timis.

A obligat parata Casa Judeteana de Pensii Timis sa emita o noua decizie, cu luarea in considerare a veniturilor reclamantei cuprinse in adeverintele nr. 599/19.05.2011 si nr. 600/19.05.2011, emise de ISPE Bucuresti.

Totodata, a respins in rest actiunea si a obligat paratele sa plateasca reclamantei suma de 1.240 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut, in esenta, ca reclamanta beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, stabilita prin decizia nr. 275.226/07.07.2011.

Prin Decizia nr. 275226/22.11.2011, s-a revizuit pensia pentru limita de varsta acordata reclamantei, iar prin Decizia nr. 275226/08.12.2011, Casa Judeteana de Pensii Timis a respins cererea de recalculare cu valorificarea veniturilor suplimentare din adeverintele nr. 599/19.05.2011 si nr. 600/19.05.2011, eliberate de Institutul de Studii si Proiectari Energetice S.A. Bucuresti, deoarece nu reprezinta sporuri cu caracter permanent ce se regasesc in anexa nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, norme aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011.

La data de 16.12.2011, reclamanta a formulat contestatie impotriva Deciziei nr. 275.226/22.11.2011, aratand ca punctajul pe anul 2011 nu a fost corect calculat si ca stagiul suplimentar de cotizare este de 8 ani.

La data de 23.12.2011, reclamanta a contestat si Decizia nr. 275.226/08.12.2011, emisa de Casa Judeteana de Pensii Timis, deoarece, prin aceasta, i s-a respins cererea de recalculare a drepturilor de pensie prin

valorificarea veniturilor suplimentare reprezentand adaosul la salariul de baza .

Prin Hotararea nr. 4879/03.06.2013, emisa de catre Casa Nationala de Pensii Publice - Comisia Centrala de Contestatii, s-au respins contestatiile formulate de reclamanta impotriva Deciziilor nr. 275.2226/22.11.2011 si nr. 275.226/08.12.2011, insa constatandu-se ca, in mod eronat, prin Decizia nr. 275.226/22.11.2011, nu a fost evidentiat stagiul suplimentar, a fost obligata Casa Judeteana de Pensii Timis sa revizuiasca hotararea in acest sens.

In adeverintele nr. 599/19.05.2011 si nr. 600/19.05.2011, emise de ISPE Bucuresti, se regasesc veniturile realizate de catre reclamanta in acord global in perioada 01.06.1981 - 30.09.1991, constand in venituri suplimentare la retributia tarifara de incadrare, care nu au fost trecute in cartea de munca si au fost acordate in baza Legii nr. 57/1974 privind retribuirea dupa cantitatea si calitatea muncii prestate, nefiind luate in considerare la calculul pensiei.

Aceste venituri suplimentare cu caracter permanent nu au fost trecute in carnetul de munca, dar, au fost incluse in baza lunara de calcul a contributiei de asigurari sociale, asa cum rezulta din adeverintele mentionate, in care se specifica ca reprezinta castiguri suplimentare pentru care s-a achitat contributia pentru asigurari de stat conform legislatiei si au avut caracter permanent.

Art. 1 alin. (2) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala prevedea ca pensia se stabileste in raport cu contributia adusa de fiecare persoana la dezvoltarea societatii si se diferentiaza in functie de vechimea in munca, retributia avuta si grupa de munca, iar art. 10 din acelasi act normativ dispunea ca baza de calcul, care este avuta in vedere la stabilirea pensiei, este retributia tarifara, respectiv media retributiilor tarifare lunare din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate.

Art. 10 din lege a fost modificat prin art. 3 din Legea nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale, forma dupa modificare prevazand ca baza de calcul la stabilirea pensiei este media din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de baza si, printre alte sporuri, a sporului pentru lucru sistematic peste programul normal.

Prin art. 3 alin. (1) din Legea nr. 3/1977 se prevedea ca dreptul la pensia de asigurari sociale este recunoscut tuturor cetatenilor tarii care au desfasurat o activitate permanenta pe baza unui contract de munca si pentru care unitatile au depus contributia prevazuta de lege la fondul de asigurari sociale de stat.

Legea nr. 10/1972, in art. 116, dispunea ca, in constructii, in industria forestiera, in agricultura, precum si in alte activitati cu conditii specifice, durata zilei de munca poate fi mai mare, in conditiile si limitele stabilite prin hotarare a Consiliului de Ministri, de comun acord cu Uniunea Generala a Sindicatelor.

Art. 120 din fostul Cod al muncii prevedea ca orele in care o persoana presteaza munca peste durata normala a timpului de lucru sunt ore suplimentare si se compenseaza cu timp liber corespunzator, iar daca munca astfel prestata nu a putut fi compensata cu timp liber corespunzator, orele suplimentare se vor retribui cu un spor de 50
%
sau 100 %, in conditiile reglementate de acelasi cod.

Aceste dispozitii au fost preluate si de Legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974, care, in art. 71, dispunea ca personalul care lucreaza peste durata normala a zilei de munca sau in zilele de repaus saptamanal ori in alte zile in care, potrivit legii, nu se lucreaza are dreptul sa fie retribuit daca nu i s-a asigurat, in compensare, timpul liber corespunzator.

Astfel, veniturile realizate din munca prestata peste programul normal de lucru, potrivit dispozitiilor legale mai sus aratate, sunt venituri cu caracter tarifar, care trebuie luate in considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei datorate pentru munca depusa, iar pentru aceste sume incasate s-a platit contributia la asigurarile sociale de stat, deoarece Decretul nr. 389/1972 cu privire la contributia pentru asigurari sociale de stat prevedea aceasta sarcina asupra castigului brut realizat de personalul salariat, fara nicio distinctie.

Potrivit principiului contributivitatii, stabilit prin art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si apoi prin art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se in temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.

Faptul ca aceste venituri trebuie luate in considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiilor este demonstrat si de prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005.

Prin Decizia nr.19, data de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr. 18/2011, a fost admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art.78 si art.164 alin.(1) si (2) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale art.1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, stabilindu-se ca formele de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art.12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 57/1974 privind retribuirea dupa cantitatea si calitatea muncii, vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse in salariul brut si, pentru acestea, s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii.

Intrucat reclamanta, doar la data de 24.11.2011, prin cererea nr. 55092, ulterioara emiterii Deciziei nr. 275.226/22.11.2011, a solicitat recalcularea drepturilor de pensie prin valorificarea veniturilor suplimentare din adeverinta nr. 599/19.05.2011, emisa de ISPE Bucuresti, iar prin contestatia din data de

2011. reclamanta a invocat alte motive decat cele privind valorificarea veniturilor suplimentare, instanta de fond a respins actiunea formulata impotriva Deciziei nr. 275.226/22.11.2011, data de Casa Judeteana de Pensii Timis si impotriva Hotararii nr. 4879/03.06.2013, emisa de catre Casa Nationala de Pensii Publice - Comisia Centrala de Contestatii, in ce priveste modul de solutionare a contestatiei din data de 16.12.2011.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel, parata Casa Judeteana de Pensii Timis, prin care a solicitat admiterea apelului si schimbarea in parte a sentintei apelate, in sensul respingerii in totalitate a actiunii reclamantei.

In motivarea apelului se arata, in esenta, ca, prin Decizia nr. 275226/08.12.2011, Casa Judeteana de Pensii Timis nu a valorificat veniturile/castigurile/adaosurile suplimentare la retributia tarifara de incadrare/salariul de baza potrivit adeverintelor nr. 599/19.05.2011 si nr. 600/19.05.2011, eliberate de Institutul de Studii si Proiectari Energetice SA Bucuresti, deoarece art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice statueaza ca, la determinarea punctajelor lunare pentru perioadele anterioare datei de 01.04.2001, se utilizeaza salariile brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca, precum si sporurile cu caracter permanent care au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, aceste sporuri regasindu-se in anexa nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011.

Totodata, in privinta adeverintelor in litigiu sunt incidente dispozitiile art. 127 alineatele 1 si 2 din Hotararea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice si prevederile cuprinse la Mentiunea de la pct. VI. al anexei nr. 15 la aceleasi norme aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, conform carora: „Nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001: ... alte sporuri care nu au avut caracter permanent”.

Or, prin sentinta civila apelata, instanta de fond nu a avut in vedere ca cele doua adeverinte eliberate de ISPE SA Bucuresti nu cuprind denumirea veniturilor/castigurilor/adaosurilor suplimentare realizate de catre reclamanta-intimata pe langa salariul de baza/retributia tarifara de incadrare in perioada pentru care s-au eliberat adeverintele.

In drept, s-au invocat dispozitiile art. 476 alin. (1) din Codul de procedura civila, art. 127 alin. (1) si alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Mentiunea de la pct. VI. al anexei nr. 15 la Normele aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011.

Intimata a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecata, aratand, in esenta, ca, pentru solutionarea litigiului pendinte, nu este relevanta denumirea sporurilor atestate prin adeverinta emisa de catre angajator, ci faptul ca pentru veniturile suplimentare s-au platit contributii de asigurari sociale, astfel incat reclamanta este indreptatita la luarea acestora in calculul efectuat pentru stabilirea pensiei ce i se cuvine, conform deciziei nr. 19/2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, decizie care nu se refera la denumirea sporurilor, ci doar la obligativitatea ca ele sa aiba caracter permanent.

Examinand apelul prin prisma motivelor invocate si a probelor administrate in cauza, Curtea a constatat ca este intemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.

Astfel cum a retinut si instanta de fond, ca stare de fapt, reclamanta a solicitat anularea Hotararii nr. 4879/03.06.2013, emisa de parata Casa Nationala de Pensii Publice, si a Deciziei nr. 275226/08.12.2011, emisa de parata Casa Judeteana de Pensii Timis, precum si obligarea paratei Casa Judeteana de Pensii Timis sa emita o noua decizie, cu luarea in considerare a veniturilor reclamantei cuprinse in adeverintele nr. 599/19.05.2011 si nr. 600/19.05.2011, emise de ISPE Bucuresti.

Nemultumirea reclamantei a constat in faptul ca paratele nu au valorificat veniturile suplimentare atestate de adeverintele nr. 599/19.05.2011 si nr. 600/19.05.2011, emise de ISPE Bucuresti, desi, pentru acestea, unitatea angajatoare a achitat contributia de asigurari sociale si contributia pentru pensia suplimentara, conform legilor in vigoare. In acest fel, nu a fost respectat principiul contributivitatii.

In aparare, parata Casa Judeteana de Pensii Timis a aratat ca, la emiterea deciziei de pensionare contestate, a avut in vedere dispozitiile art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice coroborate cu cele art. 127 alineatele 1 si 2 din Hotararea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice si ale Mentiunii de la pct. VI. al anexei nr. 15 la aceleasi norme aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, precum si imprejurarea ca adeverintele eliberate de angajator nu cuprind denumirea veniturilor/castigurilor/adaosurilor suplimentare realizate de catre reclamanta pe langa salariul de baza/retributia tarifara de incadrare, in perioada pentru care ele s-au eliberat.

Verificand continutul Adeverintei nr. 599/19.05.2011, eliberata de angajatorul ISPE Bucuresti, instanta de apel constata ca aceasta cuprinde sumele in lei incasate de catre reclamanta pe perioada 1 iunie 1961 - 30 septembrie 1991, cu titlu de „adaosuri suplimentare la salariul de baza” al reclamantei.

Continutul Adeverintei nr. 599/19.05.2011, eliberata de angajatorul ISPE Bucuresti, este completat de Adeverinta nr. 600/19.05.2011, emisa de ISPE Bucuresti, prin care se atesta ca „ ... reclamanta a realizat, in perioada 1 iunie 1961 - 30 septembrie 1991, venituri suplimentare la retributia tarifara de incadrare, care nu au fost trecute in cartea de munca si au fost incluse in baza lunara de calcul contributiei de asigurari sociale. Temeiul legal, in baza caruia s-au acordat aceste adaosuri, a fost Legea nr. 57/1974 si contractul colectiv de munca RENEL. Mentionam ca sporul de vechime in munca si alte sporuri nu sunt incluse in adaosurile suplimentare din adeverinta anexata ... ”.

Potrivit art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, „la determinarea punctajelor lunare, pe langa salariile prevazute la alin. (1) se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare”.

Art. 127 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede ca: „Sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea si/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art. 165 alin. (2) din lege, sunt cele prevazute in anexa nr. 15.

Anexa nr. 15 la Hotararea Guvernului nr. 257/2011 cuprinde „sporurile, indemnizatiile si majorarile de retributii tarifare, care, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au facut parte din baza de calcul a pensiilor si care se utilizeaza la determinarea punctajului mediu anual”.

Conform art. 127 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, „adeverinta prin care se dovedesc aceste sporuri va cuprinde obligatoriu cel putin urmatoarele elemente: a) denumirea angajatorului; b) datele de identificare a persoanei; c) perioada in care s-a desfasurat activitatea, cu indicarea datei de incepere si de incetare a acesteia; d) functia, meseria sau specialitatea exercitata; e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordata; f) perioada in care a primit sporul si temeiul in baza caruia s-a acordat". Din modul de formulare a acestei prevederi legale rezulta ca toate elementele enumerate in text sunt obligatorii pentru ca sporurile, indemnizatiile si majorarile de retributii tarifare, mentionate in adeverinta, sa poata fi valorificate la stabilirea punctajului mediu anual a asiguratului pentru care a fost eliberata de catre fostul sau angajator.

Prin urmare, pentru a se putea valorifica, la stabilirea punctajului mediu anual a unui asigurat, sporurile, indemnizatiile si majorarile de retributii tarifare, care, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au facut parte din baza de calcul a pensiilor trebuie sa fi fost inscrise in carnetul de munca al acestuia sau sa fie atestate de adeverinte emise de catre fostul angajator cu respectarea prevederilor art. 127 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 257/2011.

Adeverintele nr. 599/19.05.2011 si nr. 600/19.05.2011, emise de ISPE Bucuresti, nu cuprind toate elementele obligatorii prevazute de art. 127 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 257/2011, respectiv functia, meseria sau specialitatea exercitata de catre reclamanta, denumirea sporurilor, daca veniturile suplimentare la retributia tarifara de incadrare a reclamantei, care nu au fost trecute in cartea de munca si au fost incluse in baza lunara de calcul contributiei de asigurari sociale, au constat in anumite sporuri, iar in cazul in care nu au avut natura juridica a unor sporuri la retributia tarifara de incadrare a reclamantei, ce dispozitii legale au stat la baza acordarii lor, nefiind suficienta simpla trimitere generica la prevederile Legii nr. 57/1974 si ale contractului colectiv de munca RENEL, fara indicarea concreta a articolului din lege sau a clauzei din contractul colectiv de munca RENEL ce a justificat plata acestora, precum si a numarului de inregistrare a acestuia si a duratei sale de valabilitate.

Avand in vedere dispozitiile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 coroborate cu cele ale art. 127 alin. (1) si alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Curtea constata ca adeverintele nr. 599/19.05.2011 si nr. 600/19.05.2011, emise de ISPE Bucuresti, nu puteau fi utilizate de catre parata la calcularea punctajului mediu anual cuvenit reclamantei, intrucat nu cuprind toate elementele cerute, cumulativ si obligatoriu, de art. 127 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 257/2011, astfel incat hotararea atacata a fost data cu aplicarea gresita a legii.

Pe de alta parte, doar daca se preciza, in cuprinsul adeverintelor eliberate de catre angajator, articolul din lege sau clauza din contractul colectiv de munca RENEL ce a justificat achitarea „adaosurilor suplimentare la salariul de baza” al reclamantei, Casa Judeteana de Pensii Timis si, ulterior, instanta de judecata, sesizata cu o contestatie impotriva deciziei de pensionare emisa de aceasta, aveau posibilitatea sa verifice daca adaosurile suplimentare la salariul de baza, realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, pot fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, dat fiind ca au fost incluse in baza de calcul, conform legislatiei anterioare, si pentru ele s-a platit contributia de asigurari sociale, respectiv daca acestea s-au achitat reclamantei cu titlu de retributie obtinuta in acord global, in temeiul art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 57/1974 privind retribuirea dupa calitatea si calitatea muncii prestate, fiind incluse in salariul brut si fiind retinuta contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii, astfel incat sa atraga incidenta, in cauza, a Deciziei nr. 19/2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Prin decizia nr. 19 din 17.10.2011, publicata in Monitorul Oficial nr. 824 din

2011. Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul in interesul legii si a stabilit ca interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 din Legea nr. 19/2000 si ale art. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 4/2005 este in sensul ca formele de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 57/1974, vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse in salariul brut si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii.

In adeverintele nr. 599/19.05.2011 si nr. 600/19.05.2011, emise de ISPE Bucuresti, nu se precizeaza ca art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 57/1974 a stat la baza platii „adaosurilor suplimentare la salariul de baza” al reclamantei si nici ca ele ar reprezenta o forma de retribuire obtinuta de catre reclamanta in acord global, astfel incat instanta de fond sa poata stabili aplicabilitatea in cauza a Deciziei nr. 19/2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Principiul contributivitatii invocat de catre reclamanta nu poate fi valorificat decat prin raportare la prevederile art. 96 coroborate cu cele ale art. 165 din Legea nr. 263/2011.

Avand in vedere aceste considerente si constatand ca in mod gresit instanta de fond a procedat la anularea partiala a Hotararii nr. 4879/03.06.2013, emisa de parata Casa Nationala de Pensii Publice, si a Deciziei nr. 275226/08.12.2011, emisa de parata Casa Judeteana de Pensii Timis, intrucat adeverintele eliberate de catre fostul angajator nu permiteau verificarea de catre instanta de judecata daca adaosurile suplimentare la salariul de baza, realizate de catre reclamanta anterior datei de 1 aprilie 2001, pot fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, dat fiind ca au fost incluse in baza de calcul, conform legislatiei anterioare, si pentru ele s-a platit contributia de asigurari sociale, respectiv daca acestea s-au achitat reclamantei cu titlu de retributie obtinuta in acord global, in temeiul art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 57/1974 privind retribuirea dupa calitatea si calitatea muncii prestate, fiind incluse in salariul brut si fiind retinuta contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii, Curtea, in baza art. 480 alin. (2) din Codul de procedura civila, a admis apelul paratei ca fiind intemeiat si a schimbat in parte hotararea apelata, in sensul ca a respins in tot cererea de chemare in judecata.