Publicitatea procesului
-
P
rincipiul publicitatii
- Publicitatea procedurii protejeaza justitiabilii impotriva unei justitii secrete care se sustrage de la controlul public; de asemenea, aceasta constituie unul dintre mijloacele necesare pentru a pastra increderea in instantele judecatore sti. Prin transparenta pe care o confera administrarii justitiei, contribuie la realizarea scopului art. 6 § 1: procesul echitabil, a carui garantare se numara printre principiile fundamentale ale oricarei societati democratice in sensul Conventiei (Sutter impotriva Elvetiei, pct. 26; Riepan impotriva Austriei, pct. 27; Krestovskiy impotriva Rusiei, pct. 24).
-
Din principiul publicitatii procedurii organelor judiciare deriva doua aspecte diferite: desfa surarea sedintelor publice si pronuntarea publica a hotararilor si deciziilor (Tierce si altii
impotriva San Marino, pct. 93; Sutter impotriva Elvetiei, pct. 27).
-
D
reptul la un proces public si de a fi prezent la proces
-
Dreptul la un „
proces public
” garantat de art. 6 § 1 implica in mod necesar dreptul la o „
sedinta de judecata
” (Dory impotriva Suediei, pct. 37). -
Principiul unui proces public are o importanta deosebita in cauzele penale, in care acuzatul trebuie, in principiu, sa poate sa se prezinte in prima instanta [Tierce si altii
impotriva San Marino, pct. 94; Jussila impotriva Finlandei (MC), pct. 40]. -
Nu este clar cum si-ar putea un acuzat exercita dreptul garantat in mod expres de art. 6 § 3 lit. c), d) si e), si anume dreptul
„sa se apere el insu si
”, „sa intrebe sau sa solicite audierea martorilor”" si
„sa fie asistat in mod gratuit de un interpret, daca nu intelege sau nu vorbe ste limba folosita la audiere
” in cazul in care nu este prezent la proces. Obligatia de a garanta acuzatului dreptul de a fi prezent in sala de sedinta este unul dintre elementele esentiale ale art. 6 [Hermi impotriva Italiei (MC), pct. 58-59; Sejdovic impotriva Italiei (MC), pct. 81 si 84]. -
De si o procedura care se desfa soara in absenta inculpatului nu este in sine incompatibila cu art. 6 din Conventie, se produce totu si o denegare de justitie atunci cand asupra cauzei unui individ condamnat
in absentia
nu se poate pronunta ulterior decat o instanta, dupa ce acesta va fi audiat, cu privire la temeinicia acuzatiei in fapt si in drept, atunci cand nu s-a stabilit ca a renuntat la dreptul de a se prezenta si de a se apara sau ca a avut intentia de a se sustrage justitiei [Sejdovic impotriva Italiei (MC), pct. 82]. -
Cu toate acestea, obligatia de a tine o sedinta publica nu este absoluta in toate cauzele reglementate de latura penala a art. 6. Avand in vedere extinderea conceptului „
acuzatie in materie penala"
la cauze care nu se incadreaza in categoriile traditionale de drept penal (de exemplu, contraventiile administrative, infractiunile vamale si majorarea impozitelor),
„acuzatiile in materie penala"
nu au toate aceea si greutate. De si cerintele unui proces echitabil sunt cele mai stricte din nucleul dur al dreptului penal, garantiile oferite de latura penala a art. 6 nu trebuie sa se aplice in mod necesar in toata rigoarea lor la alte categorii de cauze care intra sub incidenta acestui aspect si care nu au un caracter deosebit de grav [Jussila
impotriva Finlandei (MC), pct. 41-43]. -
Circumstantele exceptionale care pot justifica renuntarea la o sedinta depind in principal de natura aspectelor cu care sunt sesizate instantele interne, in special daca acestea ridica probleme de fapt sau de drept care nu pot fi tran sate in mod corespunzator plecand de la dosarul cauzei. Tinerea unei sedinte de judecata nu este necesara pentru cauzele care nu ridica nicio problema de credibilitate sau care nu suscita controverse asupra faptelor care impun o dezbatere asupra probelor sau o audiere in contradictoriu a martorilor si atunci cand acuzatul a avut o posibilitate adecvata de a- si apara cauza in scris si de a contesta probele retinute impotriva sa [a se vedea Jussila impotriva Finlandei (MC), pct. 41-42, 47-48]. In acest sens, este legitim ca autoritatile nationale sa poata tine seama de imperativele de eficienta si economie [Jussila impotriva Finlandei (MC), pct. 41-43, 47-48, pentru o procedura privind majorarea impozitelor, si Suhadolc impotriva Sloveniei (dec.), pentru o procedura sumara privind infractiuni la legislatia rutiera].
-
P
rocedura caii de atac
- Prezentarea in persoana a acuzatului nu are totu si aceea si importanta decisiva in apel sau recurs ca prezentarea in prima instanta. Modalitatile de aplicare a art. 6 din Conventie in procedura judecarii caii de atac depind de particularitatile procedurii in cauza; trebuie sa se tina seama de ansamblul procedurii desfa surate in sistemul juridic intern si de rolul jucat de instanta de apel sau de recurs in sistem [Hermi impotriva Italiei (MC), pct. 60].
-
Procedurile de incuviintare a recursului sau consacrate exclusiv aspectelor de drept dar nu si celor de fapt pot indeplini cerintele art. 6 chiar daca instanta de apel sau de recurs nu i-a oferit reclamantului posibilitatea de a se exprima personal in fata sa, cu conditia sa se fi desfa surat o sedinta publica in prima instanta (Monnell si Morris impotriva Regatului Unit,
pct. 58, pentru o intrebare legata de autorizarea apelului, si Sutter impotriva Elvetiei, pct. 30, privind recursul in casatie). -
Chiar si in ipoteza unei curti de apel care se bucura de plenitudine de jurisdictie, art. 6 nu garanteaza in mod necesar dreptul la o sedinta publica si nici,
a fortiori
, dreptul de a se prezenta in persoana (Fejde impotriva Suediei, pct. 31). In materie, trebuie sa fie luate in considerare particularitatile procedurii in cauza si modul in care interesele apararii au fost prezentate si protejate in fata instantei de apel sau recurs, in special in ceea ce prive ste aspectele care urmau sa fie solutionate (Seliwiak impotriva Poloniei, pct. 54; Sibgatullin
impotriva Rusiei, pct. 36). -
In schimb, in cazul in care instanta de apel sau de recurs trebuie sa examineze o cauza in fapt si in drept si sa procedeze la o apreciere globala privind vinovatia sau nevinovatia, instanta nu poate sa se pronunte cu privire la acest aspect fara sa aprecieze direct elementele
de proba prezentate in persoana de inculpat, care ar dori sa probeze ca nu a comis actul care ar putea constitui o infractiune (Popovici impotriva Moldovei, pct. 68; Lacadena Calero
impotriva Spaniei, pct. 38). Din principiul desfa surarii de sedinte publice deriva dreptul acuzatului de a fi ascultat in persoana de catre instanta superioara. Din acest punct de vedere, principiul publicitatii dezbaterilor urmare ste scopul de a asigura acuzatului dreptul de a se apara (Tierce si altii impotriva San Marino, pct. 95).
- Exceptii de la principiul publicitatii
-
Obligatia de a face publicitate sedintelor publice cunoa ste exceptii. Acest fapt rezulta din chiar redactarea art. 6 § 1, care prevede rezerva ca „
accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia […] atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta, atunci cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei
.” Sedinta cu u sile inchise, fie pe intreaga durata, fie partial, trebuie a sadar sa fie dispusa strict in functie de circumstantele cauzei
[Welke si Bialek impotriva Poloniei,
pct. 74; Martinie impotriva Frantei (MC), pct. 40]. - In cazul in care una sau mai multe exceptii nu se pot aplica, autoritatile nu au obligatia, ci dreptul de a dispune tinerea sedintei cu u sile inchise, daca ele considera o astfel de restrictie ca justificata [Toeva impotriva Bulgariei (dec.)].
- Chiar daca in context penal publicitatea este de dorit, uneori poate fi necesar, in temeiul art. 6, sa se limiteze transparenta si publicitatea procedurii, de exemplu pentru a proteja un martor sau viata sa privata ori pentru a favoriza schimbul liber de informatii si opinii in interesul justitiei (B. si P. impotriva Regatului Unit, pct. 37).
-
Problemele de securitate sunt frecvente in procesele penale, dar cauzele in care acestea justifica excluderea prezentei publicului de la proces sunt foarte rare (Riepan
impotriva Austriei, pct. 34). Masurile de securitate trebuie sa fie strict sub control si sa respecte principiul necesitatii. Autoritatile judiciare trebuie sa ia in considerare toate solutiile posibile pentru a garanta siguranta si securitatea in sala de judecata si sa aleaga orice masura mai putin strict fata de o alta mai stricta, in cazul in care acela si scop poate fi atins (Krestovskiy impotriva Rusiei, pct. 29). -
Imperative de ordine publica si probleme de securitate pot justifica excluderea publicului de la procedurile disciplinare carcerale impotriva detinutilor condamnati (Campbell
si Fell impotriva Regatului Unit, pct. 87). - Desfa surarea unui proces in interiorul inchisorii in cadrul unui proces penal de drept comun nu implica neaparat lipsa publicitatii. Cu toate acestea, pentru a inlatura obstacolele din calea organizarii unui proces in afara unei sali de judecata obi snuite, statul are obligatia de a lua masuri compensatorii pentru a garanta ca publicul si media au informatii adecvate asupra locatiei procesului si pot avea efectiv acces la aceasta (Riepan impotriva Austriei, pct. 28-29).
-
Simpla prezenta a unor informatii clasificate la dosar nu inseamna intotdeauna ca procesul va avea loc in spatele u silor inchise, fara a se pune in balanta transparenta si imperativele de siguranta nationala. Inainte de a exclude prezenta publicului de la un proces penal, completul de judecata trebuie sa concluzioneze in mod explicit ca aceasta masura este necesara pentru protejarea unui interes imperios al statului si sa limiteze confidentialitatea in masura necesara conservarii acestui interes (Belashev impotriva Rusiei, pct. 83; Welke si
Bialek impotriva Poloniei, pct. 77).
- PRONUNTAREA PUBLICA A HOTARARILOR
-
Curtea nu se considera obligata sa adopte o interpretare literala a cuvintelor „
pronuntata mod public
” (Sutter impotriva Elvetiei, pct. 33; Campbell si Fell impotriva
Regatului Unit, pct. 91). -
In ciuda formularii care ar lasa de inteles ca se impune lectura cu voce tare in sedinta publica, alte moduri de pronuntare a unei hotarari publice pot fi compatibile cu art. 6 § 1. In principiu, forma de publicitate a „
hotararii
” prevazuta de dreptul intern al statului in cauza trebuie evaluata in lumina particularitatilor procedurii respective si in functie de scopul art. 6 in materie: de a permite controlul puterii judecatore sti de catre public pentru a se asigura dreptul la un proces echitabil. In aceasta evaluare trebuie sa se tina seama de procedura in ansamblul sau (Welke si Bialek impotriva Poloniei, pct. 83, unde s-a considerat ca limitarea pronuntarii publice a dispozitivului hotararilor pronuntate in urma procesului tinut cu u sile inchise nu a fost contrara art. 6). -
A ascunde in intregime publicului totalitatea unei hotarari judecatore sti nu se justifica. Imperativele legitime de securitate pot fi indeplinite prin utilizarea anumitor tehnici, cum ar fi clasificarea anumitor parti ale acestor decizii, a caror dezvaluire ar compromite siguranta nationala sau securitatea celorlalti (Raza impotriva Bulgariei, pct. 53; Fazliyski impotriva
Bulgariei, pct. 67-68).